Prețul petrolului crește din cauza temerilor privind întreruperile aprovizionării în Orientul Mijlociu. Iranul a afirmat miercuri că nu a avertizat Statele Unite înainte de atacul cu rachete lansat asupra Israelului cu o zi înainte şi a cerut Washingtonului "să nu intervină" pentru a-şi sprijini aliatul, relatează AFP. 

Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite a programat pentru miercuri o reuniune privind criza din Orientul Mijlociu, iar Uniunea Europeană a solicitat o încetare imediată a focului. Între timp, poliția daneză investighează două explozii în apropiere de ambasada Israelului din Copenhaga, anunță Reuters.

UPDATE Israelul arată prin exemplul său cum să învingi inamicul, motiv pentru care Putin trebuie învins, a declarat fostul șef al Ministerului britanic al Apărării, Ben Wallace.

UPDATE Furnizările de alimente către Gaza au scăzut brusc în ultimele săptămâni, deoarece autorităţile israeliene au introdus o nouă regulă vamală privind unele ajutoare umanitare, relatează Reuters.

UPDATE Ministerul Afacerilor Externe de la Berlin a îndemnat miercuri cetățenii germani să părăsească Iranul, afirmând că situația din Orientul Mijlociu este „volatilă” și că s-ar putea schimba „în orice moment”, relatează Reuters.

UPDATE Un militar israelian, căpitanul Eitan Itzhak Oster, a fost ucis în timpul luptelor din Liban, a anunțat miercuri IDF, scrie Reuters. Căpitanul Oster, în vârstă de 22 de ani și originar din Modi’in, era comandant de echipă în unitatea Egoz, potrivit Jerusalem Post.

UPDATE Premierul Benjamin Netanyahu va trebui să adopte o linie politică mai temperată, după atacul masiv al Iranului asupra Israelului, în contextul în care liderul israelian se bazează pe Statele Unite, care însă se tem de un război cu Iranul. În același timp, ofensiva israeliană în sudul Libanului riscă să atragă armata israeliană într-un conflict de uzură cu Hezbollah, potrivit Gândul.

UPDATE Șefa guvernului italian, Giorgia Meloni, a cărei ţară deține preşedinţia G7, a convocat pentru miercuri după-amiază o întâlnire la distanță a liderilor ţărilor membre, ce va fi dedicată discutării situaţiei din Orientul Mijlociu, transmite AFP.

UPDATE Rebelii houthi din Yemen, susținuți de Iran, anunţă miercuri, 2 octombrie, că au tras trei rachete împotriva Israelului, la o zi după un atac iranian masiv pe teritoriul israelian, relatează AFP.

UPDATE Armata israeliană a îndemnat locuitorii din satele din sud-vestul Libanului, situate la mai puțin de 30 de kilometri de graniță, să se deplaseze mai în interiorul țării.

UPDATE Ministrul israelian de Externe a anunțat că a decis să îl declare „persona non grata” pe Antonio Guterres, secretarul general al ONU și să îi interzică să intre în Israel, afirmând că acesta va fi amintit „ca o pată pe istoria ONU”. Decizia a fost luată în urma comentariilor acestuia, pe care Israelul le-a perceput ca pe o susținere a acțiunilor „teroriștilor și criminalilor din Hamas”. 

UPDATE Atacul Iranului asupra Israelului riscă "să dea foc" întregului Orient Mijlociu, a declarat miercuri cancelarul german Olaf Scholz, condamnând atacul "cu cea mai mare fermitate", relatează AFP şi dpa.  

UPDATE Armata israeliană a anunţat miercuri că unităţi regulate de infanterie şi blindate au fost trimise să participe la operaţiunile terestre din sudul Libanului, în completarea unităților de comando și aeropurtate aflate deja pe teren cu scopul de anihilare a bazelor Hezbollah, relatează Reuters, conform Agerpres.

UPDATE Israelul trimite mai mulţi militari pentru a se alătura operaţiunilor la sol împotriva mişcării Hezbollah, susținută de Iran, din Liban, la o zi după ce Iranul a lansat un baraj uriaş de rachete balistice împotriva orașelor israeliene. Armata israeliană a comunicat că au fost trimise infanteria şi vehicule blindate, potrivit Rador.

UPDATE Cel puțin 20 de avioane au efectuat o aterizare de urgență pe aeroportul din Istanbul, după ce mai multe țări din Orientul Mijlociu și-au închis spațiul aerian în urma atacurilor aeriene recent începute ale Iranului împotriva Israelului, transmite Zaman.

UPDATE Israelul ar putea riposta la atacul masiv lansat marți de Iran prin lovirea  instalațiilor nucleare ale Iranului, notează CNN, care citează un expert în domeniul apărării, potrivit Antena3.

UPDATE Cu toate că autoritățile israeliene nu au raportat până acum nicio victimă în urma loviturii masive de ieri, o persoană a murit în Cisiordania. Autoritatea palestiniană de apărare civilă din orașul Jericho, situat în Cisiordania ocupată, a informat că un civil palestinian a murit în timpul tirului de rachete iranian. Potrivit agenției de presă AFP, care a vorbit cu guvernatorul orașului, Hussein Hamayel, victima a fost ucisă de resturi de rachetă căzute.

UPDATE Navele de război ale Marinei SUA au tras cu interceptori asupra rachetelor iraniene care vizau Israelul, marți, ca parte a unui bombardament masiv de represalii, marcând a doua oară când forțele americane fac acest lucru în mai puțin de șase luni.

UPDATE Salva de rachete a plecat marți seară spre Israel după multe discuții între liderii iranieni, spun oficialii citați de New York Times. A fost un atac în parte surprinzător, cu rachete puternice, care a escaladat conflictul ce destabilizează Orientul Mijlociu de decenii.

UPDATE Liderul partidului GERB din Bulgaria, Boiko Borisov, a condamnat ferm atacul Iranului asupra Israelului. Borisov a subliniat că este necesară încetarea imediată a focului în regiune, „există riscul ca escaladarea să intre într-un ciclu periculos şi conflictul din Orientul Mijlociu să se extindă”, a subliniat liderul GERB.

UPDATE Forţele de Apărare Israeliene (IDF) au declarat miercuri că au bombardat o a treia școală din Fâșia Gaza, despre care se presupune că ar fi folosită de Hamas, după ce alte două centre educaționale au fost atacate marţi seara de avioane israeliene, atacuri soldate cu mai mulţi morţi, informează EFE, potrivit Agerpres. 

UPDATE Rusia a afirmat marţi că situaţia explozivă din Orientul Mijlociu demonstrează „eşecul total” al politicii americane în regiune şi „neputința” Washingtonului de a preveni o escaladare, după atacul masiv cu rachete al Iranului împotriva Israelului, notează AFP, preluată de Agerpres.

UPDATE Populația israeliană este pregătită oricând pentru o situație de pericol, cum ar fi cea de miercuri seară, 1 octombrie, când Iranul a atacat Israelul cu sute de rachete balistice, spune unul dintre cetățenii români stabiliți în Israel, notează Ziare.com.

UPDATE Israelul va lansa în câteva zile o „răzbunare semnificativă” la atacul cu rachete al Iranului, care ar putea viza instalaţiile de producţie de petrol, potrivit site-ului de știri Axios.

UPDATE Bombardamentele între Israel și Hezbollah au continuat pe timpul nopții și cursul dimineții de miercuri, scrie BBC, care transmite că a fost vizată inclusiv o cazarmă militară israeliană. De cealaltă parte, Hezbollah susține că a respins înaintarea unor trupe israeliene care încercau să pătrundă într-un oraş de frontieră din sudul Libanului.

UPDATE Mișcarea islamistă libaneză Hezbollah anunţă miercuri, 2 octombrie, că a înfruntat militari israelieni care încercau să se infiltreze în Liban şi că a luat drept ţintă trupe israeliene de partea israeliană a frontierei, relatează AFP.

UPDATE Naftali Bennett, fost prim-ministru israelian, a scris pe rețelele sociale că Israelul are „cea mai mare ocazie din ultimii 50 de ani” de a schimba fața regiunii. „Trebuie să acționăm acum pentru a-i distruge proiectul nuclear, pentru a le distruge principalele instalații energetice și pentru a lovi în mod critic acest regim terorist”, a spus Bennett, făcând referire la Iran. „Tentaculele acelei caracatițe sunt grav rănite – acum este momentul să țintim capul”, a adăugat el, potrivit Antena3.

UPDATE Decizia Iranului de a lansa aproximativ 180 de rachete balistice de mare viteză asupra Israelului indică faptul că Teheranul a încercat să provoace daune grave în atacul de marți, spre deosebire de atacul cu dronă și rachetă bine telegrafiat din aprilie, notează Adevărul.

UPDATE „Condamn atacul cu rachete balistice de ieri lansat de Iran împotriva Israelului în cei mai fermi termeni”, transmite președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.  Oficialul european afirmă că astfel de acțiuni „amenință stabilitatea regională”, potrivit Gândul.

UPDATE Emmanuel Macron a confirmat că ţara sa a mobilizat mijloacele militare pe care le are desfăşurate în Orientul Mijlociu pentru a ajuta la contracararea atacului cu rachete balistice lansat marţi seara de Iran împotriva Israelului, relatează EFE.

UPDATE Ambasadorul Israelului la Bucureşti, Lior Ben Dor, a declarat, după atacul cu rachete balistice al Iranului că israelienii sunt „determinați” şi vor face „tot ce este necesar pentru a-i face să plătească preţul, pentru că au depăşit toate liniile roşii”, scrie Mediafax.

UPDATE Analiștii de securitate și foști oficiali afirmă că Israelul a slăbit semnificativ Hezbollah, o miliție susținută de Iran, reducând astfel capacitatea Teheranului de a descuraja un atac major israelian. Astfel, scrie New York Times, opțiunile de răspuns după atacul iranian cu rachete de marți seara sunt mai vaste.

UPDATE Israelul are acum mai multă libertate de a răspunde cu forță la atacul cu rachete lansat de Iran, în comparație cu aprilie, spun experții. Conform sursei citate, în aprilie, Israelul a fost precaut în a răspunde prea intens, pentru a nu provoca o ripostă majoră din partea milițiilor proxy iraniene, în special Hezbollah, din Liban.

UPDATE Administrația Biden ar putea îndemna Israelul să răspundă cu moderație. Dar, odată cu apropierea rapidă a alegerilor din Statele Unite, oficialii americani ar putea avea mai puțină influență decât în aprilie, când au făcut presiuni similare pentru a evita escaladarea conflictului, a precizat Citrinowicz.

UPDATE Benjamin Netanyahu a subliniat că Israelul va urma singura regulă: „pe cine ne atacă, noi îl atacăm”. Premierul a mulțumit Forțelor de Apărare Israelului (IDF) pentru asigurarea securității țării, precum și Statelor Unite, care au ajutat la doborârea rachetelor iraniene.

UPDATE Iranul a lansat 181 de rachete balistice în direcția Israelului și a promis un atac „și mai zdrobitor”, în cazul unei riposte, în timp ce ayatollahul suprem Ali Khamenei s-a ascuns într-un „loc sigur”. Alarmele antiaeriene au răsunat timp de o oră în Israel, începând de la 19:30. Un palestinian a fost ucis de schijele unei rachete în Cisiordania, în timp ce două persoane au fost rănite la Tel Aviv.

Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, este de părere că, dacă actualul conflict armat din Orientul Mijlociu nu va fi oprit foarte rapid, acesta ar putea escalada într-un război mondial. Autoritățile din Rusia au tăiat internetul mobil în Moscova și multe alte orașe din țară „din motive de securitate” și a anunțat că va dura „cât va fi necesar”. 

UE pregătește „planul B” pentru Ucraina. Ajutor de 30.000.000.000 de euro dacă Ungaria blochează împrumutul de 90.000.000.000 de euro. Ucraina îi dă lovitura lui Putin și recucerește o regiune întreagă. Pe de altă parte, Rusia a lovit Insula Șerpilor din Marea Neagră cu ajutorul bombardierelor Tu-22M3 și a două rachete supersonice H-32. 

UPDATE Armata ucraineană a eliberat în ultimele două săptămâni ale lunii februarie mai multe teritorii decât a pierdut, potrivit Institutului pentru Studiul Războiului (ISW). După cum se menționează în raportul ISW, acest lucru s-a întâmplat pentru prima dată după contraofensiva din vara anului 2023 a Forțelor Armate ale Ucrainei.

UPDATE Guvernul rus pregăteşte o posibilă reducere cu 10% a tuturor cheltuielilor "neesențiale" în bugetul pe acest an, dar decizia finală va depinde de cât de sustenabilă va fi creşterea prețului petrolului declanșată de războiul din Iran, informează Reuters, citând surse din apropierea acestui dosar. În condiţiile în care războiul din Ucraina a intrat în al cincilea an, Rusia se confruntă cu o dublă lovitură: scăderea veniturilor bugetare din vânzările de energie şi încetinirea economică, care afectează veniturile fiscale din alte sectoare ale economiei. „Ministerul Finanțelor a informat agenţiile care distribuie fondurile bugetare că este nevoie să se reducă cheltuielile. Acum stau şi se gândesc ce să taie", a dezvăluit una dintre surse, care a dorit să îşi păstreze anonimatul.

UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a dezvăluit pe 10 martie că rapoarte interne clasificate ale Kremlinului, interceptate de serviciile de informații ale Kievului, estimează pierderile trupelor ruse la 1.315.000 de soldați (morți și răniți) de la declanșarea invaziei la scară largă în februarie 2022, relatează The Kyiv Independent. Mai mult, liderul de la Kiev a subliniat că există motive întemeiate pentru a considera că aceste cifre sunt încă subevaluate de autoritățile ruse.

UPDATE Autoritățile ruse împărtășesc cu Iranul tactici avansate cu drone dezvoltate în timpul războiului împotriva Ucrainei, a declarat o sursă occidentală de informații pentru CNN.

UPDATE Senatori democrați din Congresul SUA şi-au exprimat marţi îngrijorarea cu privire la războiul din Iran, spunând că se tem că preşedintele Donald Trump ar putea desfășura forțe americane pe teritoriul iranian, avertizând asupra riscurilor ridicate, având în vedere sprijinul Rusiei pentru armata Teheranului, relatează miercuri Reuters.

UPDATE Stațiunea rusă de la Marea Neagră Soci a fost ținta unui val masiv de atacuri cu drone ucrainene timp de aproape 24 de ore, potrivit primarului orașului, Andrei Proșunin. „Astăzi ne-am confruntat cu un atac al inamicului fără precedent ca durată asupra orașului-stațiune Soci”, a transmis edilul pe canalul său de Telegram. Potrivit acestuia, atacurile au continuat aproape toată ziua, cu doar scurte pauze. Raidurile aeriene au afectat serios și traficul aerian. Aeroportul din Soci a fost închis temporar, iar zborurile înregistrează întârzieri de o zi întreagă, lăsând numeroși turiști blocați sau fiind împiedicați să ajungă la destinație.

UPDATE Preşedintele conservator de dreapta al Poloniei, Karol Nawrocki, blochează participarea ţării la programul de armament al UE, Acțiunea pentru Securitatea Europei (SAFE), în valoare de miliarde de euro, în ciuda încercărilor guvernului de a-l convinge să nu ia o astfel de decizie, relatează dpa, transmite Agerpres. În schimb, Nawrocki a prezentat parlamentului din Varşovia propriul proiect privind finanțarea apărării. Ministrul Apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a declarat miercuri pentru agenţia de știri PAP că propunerea lui Nawrocki este chiar mai proastă decât se aşteptase. Din cauza amenințării tot mai mari din partea Rusiei, Uniunea Europeană oferă împrumuturi cu costuri reduse în valoare de 150 de miliarde de euro pentru armament prin intermediul programului SAFE.

UPDATE Kremlinul a lansat o campanie de informare menită să-i ajute pe premierul Viktor Orbán și partidul său Fidesz să câștige alegerile parlamentare din aprilie 2026, potrivit Financial Times, citând surse familiarizate cu situația.

UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, într-un interviu cu jurnalistul și influencerul irlandez Caolan Robertson, că Rusia este capabilă să-și trimită trupele pentru a ajuta Iranul, potrivit Ukrainska Pravda.

UPDATE Kremlinul a acuzat, miercuri, implicarea specialiștilor britanici într-o lovitură ucraineană cu rachete britanice Storm Shadow asupra orașului rus Briansk, și a precizat că va ține cont de rolul Marii Britanii, relatează Reuters. 

UPDATE Ucraina ar putea intra într-o criză periculoasă de apărare antiaeriană, pe fondul războiului condus de Statele Unite împotriva Iranului, care consumă rapid stocurile globale de rachete Patriot, una dintre cele mai valoroase arme din arsenalul Kievului în lupta împotriva atacurilor aeriene ruseşti. Potrivit unei analize Bloomberg, Iranul a lansat de la începutul conflictului peste 2.100 de drone de atac şi cel puţin 688 de rachete balistice. Intensitatea acestor atacuri a determinat Statele Unite şi aliaţii lor să utilizeze masiv rachetele interceptoare PAC-3 pentru a neutraliza amenințările.

UPDATE Autorităţile din oraşul ucrainean Harkiv au raportat, miercuri, că armata de invazie a Rusiei a atacat o fabrică de mezeluri. Trei femei rănite în atac se află în stare gravă. „Această întreprindere nu are nicio legătură cu infrastructura militară. De asemenea, în apropiere, nu există niciun obiectiv militar. Este un act de teroare deliberată împotriva afacerilor noastre. Inamicul a lovit dimineața, când oamenii veniseră deja la muncă” – a declarat șeful Administrației Militare Regionale Harkiv, Oleh Sinehubov. După cum a precizat şi purtătoarea de cuvânt a administrației regionale, Anna Hontar, o femeie de 50 de ani se află în stare extrem de gravă, având nevoie de intervenţie chirurgicală. Alte două femei, de 44 și 61 de ani, sunt în stare gravă, iar cea din urmă urmează să fie operată. Potrivit Serviciului de Stat pentru Situații de Urgență, în urma atacului, au fost distruse elemente ale acoperișului unei clădiri cu un etaj a atelierului și a izbucnit un incendiu pe o suprafață de 50 de metri pătrați, scrie Rador.

UPDATE Președintele Volodimir Zelenski a declarat că o posibilă relaxare a sancțiunilor impuse Rusiei ar reprezenta o „lovitură serioasă” pentru Ucraina și pentru reputația comunităţii internaţionale. Cu câteva zile în urmă, secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a afirmat că administrația de la Casa Albă analizează posibilitatea ridicării sancțiunilor asupra petrolului rusesc, pentru a compensa deficitul global cauzat de operațiunea militară împotriva Iranului. În același timp, secretarul american al energiei, Chris Wright, a dat asigurări că politica administrației Donald Trump privind petrolul rusesc nu s-a schimbat. Volodimir Zelenski a subliniat că, dacă sancțiunile impuse Rusiei vor fi, totuși, ridicate, „va fi o lovitură serioasă pentru noi”, deoarece Rusia folosește acești bani pentru achiziționarea de armament, scrie Rador.

UPDATE Ungaria a trimis în Ucraina o delegație cu misiunea de a investiga întreruperea livrărilor prin oleductul Drujba, în contextul în care Budapesta este și mai presată să repornească fluxurile de petrol rusesc din cauza creșterii globale a prețurilor, provocată de războiul din Orientul Mijlociu, transmite Reuters.

UPDATE Lidera de la Chișinău, Maia Sandu, a susținut o alocuțiune în Parlamentul lituanian, avertizând că Kremlinul vrea să câștige nu doar războiul din Ucraina, ci și mințile europenilor, și a subliniat că Kievul trebuie să fie ajutat, astfel încât ,,invazia Rusiei să eșueze”. De la tribuna Parlamentului de la Vilnius, lidera de la Chișinău a vorbit despre războiul Rusiei contra Ucrainei, subliniind că acesta este ,,însoțit de manipulare sistematică a informațiilor și de revizionism istoric”. Maia Sandu a mai spus că Rusia nu câștigă acest război, iar dincolo de titlurile triumfaliste și de revendicările teritoriale se află un sistem aflat sub o presiune enormă, notează Adevărul.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin a discutat conflictul din Orientul Mijlociu cu omologul său din Emiratele Arabe Unite, Mohamed bin Zayed Al Nahyan, a anunțat Kremlinul. Rusia se află în contact constant cu conducerea iraniană și este pregătită să sprijine eforturile de restabilire a păcii și stabilității în regiune, a declarat miercuri purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

UPDATE Războiul din Orientul Mijlociu "nu ar trebui să împiedice eforturile de pace în Ucraina", a afirmat marţi preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan în cursul unei convorbiri telefonice cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski, notează AFP.

UPDATE Insula Șerpilor din Marea Neagră a redevenit scena unor acțiuni militare intense, pe fondul conflictului dintre Rusia și Ucraina. Atacuri aeriene recente arată că această zonă continuă să aibă o importanță strategică majoră pentru ambele părți implicate în război. Potrivit informațiilor apărute în presa rusă și confirmate parțial de autoritățile ucrainene, bombardiere rusești au lansat rachete supersonice asupra insulei, relansând tensiunile din această regiune sensibilă, scrie B1.

UPDATE Șase persoane au fost ucise și 42 rănite în urma atacului cu rachete ucrainean asupra orașului Briansk din Rusia, a anunțat guvernatorul Alexander Bogomaz pe canalul său Telegram.

UPDATE Cameră Deputaților din Rusia, Duma de Stat, va studia un proiect de lege ce autorizează desfăşurarea de trupe în străinătate pentru apărarea cetățenilor ruşi, potrivit unei surse oficiale citată de agenția rusă de presă Interfax.

UPDATE Administrația președintelui american Donald Trump a propus desfășurarea săptămâna viitoare a unei noi runde de negocieri între Rusia și Ucraina, cu medierea Statelor Unite, a anunțat marți președintele ucrainean Volodimir Zelenski, conform căruia discuțiile ar putea avea loc în Elveția sau Turcia, transmite AFP.

UPDATE Marți, în cadrul unei ceremonii speciale din cadrul sesiunii plenare a Parlamentului European de la Strasbourg, președinta instituției, Roberta Metsola, a anunțat numele primilor laureați ai Ordinului European de Merit. Maia Sandu și Volodimir Zelenski sunt câteva dintre personalitățile care apar pe această listă.

UPDATE Concursurile de aruncat grenade au înlocuit orele de educație fizică, iar discursurile despre „denazificare” au devenit teme pentru acasă. Filmul realizat sub acoperire de Pavel Talankin despre campania de îndoctrinare din școala sa a câștigat un premiu Bafta și este considerat favorit pentru un Oscar, dar l-a lăsat pe autor în exil, relatează jurnaliștii de la The Guardian. 

UPDATE Rusia a negat că ar transmite Iranului informaţii despre activele militare americane din Orientul Mijlociu, a declarat marţi emisarul special al preşedintelui american Donald Trump, Steve Witkoff, relatează Reuters, potrivit news.ro.

UPDATE Ucraina a atacat marţi - cu rachete britanice - o fabrică militară la Briansk, în vestul Rusiei, a anunțat Kievul, iar autoritățile ruse au anunțat că acest bombardament s-a soldat cu cel puţin șase morți, relatează AFP.

UPDATE Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, este de părere că, dacă actualul conflict armat din Orientul Mijlociu nu va fi oprit foarte rapid, acesta ar putea escalada într-un război mondial. Potrivit Ukrinform, Zelenski şi-a exprimat opinia într-un interviu acordat jurnalistului irlandez Caolan Robertson. „Dacă nimeni nu va opri rapid războiul din Orientul Mijlociu, acesta poate dura foarte mult și se poate transforma într-un război mondial” – a declarat Zelenski. Potrivit preşedintelui, lumea se află deja foarte aproape de un nou război mondial. „Suntem foarte aproape. Nu văd cum operațiunea din Iran ar putea fi una rapidă. Văd mai degrabă provocări globale. Dacă până în toamnă, războiul nu se va încheia, va dura mult timp” – a subliniat președintele Ucrainei. Zelenski a adăugat că Rusia ar putea, mai devreme sau mai târziu, să trimită unități militare pentru a sprijini Iranul. „Din punct de vedere tehnic, lumea nu este pregătită pentru asta. Europa nu este pregătită, doar unele țări se apropie de acest nivel. Germanii sunt foarte rapizi, dar nu este suficient. Nu mai este suficient timp pentru a ne pregăti pentru asemenea provocări în cursul acestui an” – a atras atenția șeful statului ucrainean, scrie Rador.

UPDATE Războiul ”fără sfârșit” al lui Putin din țara vecină trece printr-o continuă dinamică, iar după ce armata rusă a pierdut accesul la rețeaua de internet Starlink americană a lui Elon Musk, totul pare a se complica. Ucraina îi dă lovitura lui Putin, recucerind aproape toată regiunea Dnipropetrovsk. Trupele Kievului au reușit o contraofensivă de succes în 2026 și au recuperat peste 400 de kilometri pătrați.Forțele ucrainene au recuperat aproape întreg teritoriul regiunii Dnipropetrovsk și peste 400 km² în total pe axa Oleksandrivka în timpul unei operațiuni de contraofensivă, a declarat pentru RBC-Ucraina șeful operațiunilor Statului Major General, generalul-maior Oleksandr Komarenko, potrivit Hromadske. Apărătorii ucraineni trebuie să termine încă ofensiva în trei așezări mici din regiunea Dnipropetrovsk și să curețe alte două. În plus, Statul Major General a declarat că în februarie Forțele de Apărare au recâștigat controlul asupra unei suprafețe mai mari de teritoriu ucrainean decât agresorul a capturat în aceeași perioadă. Acest lucru s-a întâmplat pentru prima dată din 2024, când a avut loc operațiunea Kursk. 

UPDATE Președintele Poloniei blochează prin veto 44 de miliarde de euro destinate apărării prin programul european SAFE. Premierul Tusk numește decizia o „greșeală de neiertat”. Opoziția respinge creditarea și preferă achizițiile de armament din SUA și Coreea de Sud, scrie Cotidianul.

UPDATE Prima responsabilitate a Europei este să-şi protejeze cetățenii şi să se pregătească pentru impactul conflictului actual din Orientul Mijlociu, a declarat miercuri președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în plenul Parlamentului European, conform Agerpres. Pe de altă parte, Ursula von der Leyen a apreciat că o revenire a Europei la combustibilii fosili exportați de Rusia, pentru a încerca să compenseze creşterea prețurilor energiei, ar fi o ''eroare strategică''. ''În actuala criză, unii susțin că ar trebui să abandonăm strategia noastră pe termen lung şi chiar să revenim la combustibilii fosili ruseşti. Aceasta ar fi o greșeală strategică'', a spus Von der Leyen. Ea a adăugat că UE pregăteşte opţiuni în vederea scăderii prețurilor energiei, inclusiv măsuri privind ajutoarele de stat şi subvenții sau plafonări ale prețului gazului.

UPDATE Un bărbat implicat în expedierea unor colete cu dispozitive incendiare care au ajuns în rețelele de curierat din Europa a vorbit pentru prima dată despre operațiune, într-un caz investigat de autorități ca parte a unui plan de sabotaj atribuit Rusiei, scrie BBC. Trei dintre pachete au luat foc în 2024, unul chiar înainte de a fi încărcat într-un avion cargo cu destinația Londra, iar ancheta internațională a dus la arestarea a 22 de persoane în Lituania și Polonia, scrie Digi24.

UPDATE În urmă cu aproape șapte luni, oficialii ucraineni au încercat să le vândă americanilor tehnologia proprie pentru doborârea dronelor de producție iraniană – au venit la Casa Albă chiar cu o prezentare amplă, conform informațiilor Axios, în care arătau cum pot fi protejate forțele americane și aliații lor într-un război în Orientul Mijlociu. Administrația Trump a refuzat atunci, iar acum încearcă să obțină din nou aceeași ofertă de la ucraineni, după declanșarea războiului.

UPDATE Președintele Volodimir Zelenski a anunţat că a ascultat un raport al serviciilor de informații despre modul în care Rusia încearcă să profite de războiul din Orientul Mijlociu. „Ei (ruşii, n.r.) vor să folosească în avantajul lor atacurile din Iran. Rușii vorbesc despre ridicarea sancțiunilor și despre presupusa lor capacitate de a ajuta America în situația legată de Iran. Acestea sunt manipulări tipice rusești. Ei ajută doar acolo unde văd pentru ei înșiși posibilitatea de a domina. Nu știu să lucreze pe picior de egalitate. Sperăm că în America se văd și se înțeleg toate riscurile, toate dependențele și toate amenințările” – a remarcat Zelenski, într-un discurs video transmis marţi seară. Potrivit preşedintelui, chiar și ridicarea parțială a sancțiunilor impuse Rusiei ar putea avea consecințe extrem de negative, inclusiv pentru „alții care ar dori să pornească războaie împotriva vecinilor, așa cum face Rusia”.

UPDATE Autoritățile din Rusia au tăiat internetul mobil în Moscova și multe alte orașe din țară "din motive de securitate". Totodată, Kremlinul, prin vocea purtătorului de cuvânt Dmitri Peskov, a anunțat că aceste întreruperi de internet vor dura "cât va fi necesar", dar și că sunt făcute "în strictă conformitate cu legislația în vigoare". Peskov a declarat că impactul acestei măsuri asupra companiilor necesită o analiză suplimentară și că vor fi propuse soluții la problemele lor. În ultimele săptămâni, Kremlinul a luat măsuri pentru a bloca aplicațiile de mesagerie Telegram și WhatsApp, promovând serviciul MAX, susținut de stat, despre care criticii spun că nu este sigur.

UPDATE O dronă rusă a lovit miercuri o firmă privată în al doilea cel mai mare oraş din Ucraina, Harkov, provocând moartea a doi oameni şi rănirea altor cinci, au anunţat oficiali locali citaţi de agenția de știri Reuters, informație preluată de Agerpres. „Din nefericire, există informaţii preliminare privind doi oameni ucişi”, a postat primarul Igor Terehov pe Telegram.

UPDATE Uniunea Europeană va impune sancțiuni dacă Bienala de la Veneția nu revine asupra deciziei de a permite Rusiei să participe la expoziția sa internaţională de artă contemporană, a avertizat vicepreşedinta Comisiei Europene Henna Virkkunen, citată de agenția de știri AFP, informație preluată de Agerpres.

UPDATE Europa are un plan pentru a menține Ucraina pe linia de plutire și pentru a face față războiului Rusiei. În cazul în care Ungaria și Slovacia continuă să blocheze împrumutul de 90 de miliarde de euro acordat Ucrainei, Kievul va primi, totuși, sub o formă sau alta, acești bani au spus doi diplomați UE, sub protecția anonimatului, pentru POLITICO.

UPDATE Premierul Ucrainei, Iulia Sviridenko, efectuează o vizită la Paris, unde s-a întâlnit deja cu președintele Franței, Emmanuel Macron. Potrivit unui mesaj postat, miercuri, pe contul de Facebook al premierului, principalul subiect discutat în timpul întâlnirii au fost problemele energetice generate de atacurile ruseşti. „Am informat președintele Macron despre activitatea de restructurare strategică a sectorului energetic al Ucrainei și despre planurile de reziliență energetică a regiunilor, pe care guvernul le implementează împreună cu regiunile și comunitățile. Unul dintre elementele planului este dezvoltarea cogenerării. Ne-am pus de acord să creăm un grup de experți comun, cu participarea reprezentantului președintelui Franței pentru reconstrucția Ucrainei, pentru dezvoltarea obiectivelor de generare distribuită, inclusiv prin implicarea sectorului privat” – se arată în mesaj. Separat, după cum a menționat Sviridenko, partea franceză a fost informată despre consecințele atacului rusesc asupra conductei de petrol Drujba, scrie Rador.

UPDATE Administrația de la Washington a adoptat un ton neașteptat de moderat în reacția la informațiile potrivit cărora Moscova ar fi transmis Teheranului date sensibile despre pozițiile militare americane în Orientul Mijlociu. Deși publicația Washington Post a relatat vineri că Rusia ar fi furnizat Iranului informații secrete, inclusiv locațiile navelor de război și ale avioanelor americane din regiune, răspunsul Casei Albe a venit abia marți și a fost unul lipsit de fermitate, notează Kyiv Post. 

UPDATE Donald Tusk înțelege greșit situația! Ucraina nu poate primi „împrumutul de război” de 90 de miliarde de dolari atâta timp cât menține blocada petrolieră împotriva Ungariei cu intenția de a se amesteca în alegeri, a declarat marți pentru Agenţia de Presă MTI ministrul Afacerilor Externe și Comerțului, scrie Rador.

UPDATE Conflictul din Iran evidențiază din nou rolul central al dronelor în războiul secolului XXI. În special când vine vorba de echipamente ieftine și ușor de produs. Iranul a folosit intens drona de atac Shahed, un vehicul aerian fără pilot proiectat pentru lovituri kamikaze, care poate fi transportat chiar și într-un camion. Dezvoltată în 2016 de compania iraniană Shahed Aviation Industries, drona costă între 20.000 și 50.000 de dolari. În comparație, rachetele Patriot folosite pentru interceptarea ei pot costa aproximativ 4 milioane de dolari fiecare. Acest aspect creează un dezechilibru economic semnificativ pe câmpul de luptă, arată Euronews.