Cei șaisprezece judecători, care au demisionat la începutul anului trecut de la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), creând o situație de blocaj în instituție, s-au retras din sistem cu indemnizații de concediere substanțiale. Aceștia au ridicat sume cuprinse între 300 și 600 de mii de lei. În total, CSJ a achitat magistraților demisionari peste 6 milioane 618 mii de lei.
Victor Boico - dosare politice și 7 aprilie
Din completul de judecată care a anulat amenzile aplicate avocaților lui Șor, dar și din cel care a pus punct final în dosarul „Pădurea Domnească” a făcut parte și magistratul Victor Boico.
După o carieră de circa trei decenii în sistemul justiției, lui Victor Boico i s-a calculat la concediere o indemnizație de 381.926 de lei.
Fostul magistrat a activat la Judecătoria Chișinău din 1995. În 2018, Boico a fost promovat la Curtea Supremă de Justiţie. Acesta este cunoscut opiniei publice pentru deciziile controversate pe care le-a emis anterior. Boico a fost președintele completului de judecată care, în aprilie 2017, l-a condamnat pe controversatul om de afaceri Veaceslav Platon, la 18 ani de închisoare în penitenciar de tip închis. În 2014, judecătorul i-a declarat nevinovați pe Petru Corduneanu, fostul şef al Direcţiei Ordine Publică din cadrul Ministerului Afacerilor Interne şi Dumitru Rusu, fostul său adjunct, în dosarul 7 aprilie 2009, după ce, ex-deputata Valentina Cuşnir i-a acuzat că au maltratat-o în noaptea de 7 spre 8 aprilie 2009. În aprilie 2014, Boico l-a condamnat la închisoare pe Gheorghe Popa, primul judecător din Moldova prins în flagrant cu mită. După mai bine de trei ani, CSJ a constatat că dosarul penal pe numele judecătorului Gheorghe Popa a fost o provocare pusă la cale de organele de drept.
În urmă cu aproximativ un an, Victor Boico a încercat să acceadă în fotoliul de avocat, însă, deși are o experiență vastă în justiție, a picat testul, obținând potrivit crime-moldova, un rezultat de 29,11 puncte.
Elena Cobzac - ex-magistrata cu opinie separată în privința lui Iurie Chirinciuc
Elena Cobzac a fost numită judecătoare la CSJ în anul 2018, iar la plecare a ridicat o indemnizație de concediere de 367.796 de lei, potrivit informațiilor oferite de către CSJ pentru TV8.
În declarația de avere a fostei magistrate, însă, este indicată o altă sumă drept indemnizație de concediere - 458.930 de lei, pentru 26 de ani de muncă. În declarația de avere pentru 2023, depusă la concediere, Cobzac a specificat că încă nu primise indemnizația. Familia a indicat în declarația de avere două apartamente, dar și două automobile.
Elena Cobzac a făcut și ea parte din completul care a pronunțat decizia finală în dosarul „Pădurea Domnească”. Tot ea a avut o opinie separată în decizia pronunțată în privința fostului ministru al Transporturilor, Iurie Chirinciuc, condamnat pentru trafic de influență și abuz în serviciu. Potrivit lui Cobzac, ex-ministrul trebuia să stea după gratii pentru acte de corupție, care au cauzat daune intereselor publice și au prejudiciat imaginea statului. Judecătoarea a făcut parte din completul de judecată care a examinat contestațiile privind măsurile de arest aplicate în privința lui Grigore Petrenco, Vlad Filat și Ilan Șor. În cazul lui Șor, magistrata a hotărât, împreună cu ceilalți membri ai completului, eliberarea omului de afaceri acuzat în dosarul furtului miliardului.
Iurie Bejenaru și-a dorit un fotoliu în CSM, dar a picat Pre-Vetting-ul
La fel ca și magistrații menționați mai sus, Iurie Bejenaru a plecat de la CSJ în februarie 2023, în plin proces de evaluare. La plecare, i-a revenit o indemnizație de peste 401 mii de lei. Ulterior, Iurie Bejenaru a aspirat la un fotoliu în CSM, dar a picat Pre-Vetting-ul.
Potrivit membrilor Comisiei, au fost constatate dubii serioase cu privire la respectarea de către candidat a principiilor de integritate etică și financiară. Fostul judecător CSJ a considerat însă decizia Comisiei de evaluare drept „ilegală, nemotivată și adoptată în baza unui subiectivism excesiv, în baza unor presupuneri ale membrilor comisiei, fără suport legal şi probatoriu cât şi cu încălcarea flagrantă a procedurii prevăzute de Codul administrativ”. În opinia lui Bejenaru, Comisia de evaluare a încălcat principiul egalităţii de tratament faţă de candidat şi nu a avut nici un temei plauzibil pentru a considera că pretendentul la funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii nu corespunde criteriilor de integritate etică şi financiară şi nu a promovat evaluarea.
Așa că a contestat decizia la CSJ și a cerut în instanță anularea deciziei prin care nu a fost promovat de Comisia Pre-Vetting. cererea i-a fost respinsă de CSJ.
Iurie Bejenaru a făcut parte din completul de judecată care a examinat dosarul Întreprinderii de Stat Registru versus Intercomsoft LTD, potrivit anticorupție.md. În baza hotărârii judecătorilor de la CSJ, care au păstrat în vigoare decizia emisă de magistrații Curții de Apel, ÎS Registru a fost obligată să achite companiei Intercomsoft LTD despăgubiri în valoare de 7,8 milioane de dolari. Ulterior s-a stabilit că această decizie a fost adoptată cu grave ilegalități. În mai 2013, Oleg Efrim, ministrul de atunci al Justiției, a dispus intentarea procedurii disciplinare pe numele judecătorilor implicați în dosar. O lună mai târziu, Colegiul disciplinar a clasat procedura în privinţa judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie.
Numele lui Iurie Bejenaru apare şi în lista persoanelor responsabile de condamnarea Republicii Moldova la CEDO. Cele mai importante cazuri în care acesta este vizat sunt „Levinţa c. Moldovei” şi „Ghimp şi alţii c. Moldovei”, dosare în care țara noastră a fost nevoită să plătească peste 100 de mii de euro.
Ghenadie Plămădeală, judecătorul care se bucură de donații generoase de la rude
Și Ghenadie Plămădeală a plecat de la CSJ în februarie 2023, după nici doi ani în funcție, fiind numit în noiembrie 2021. Cariera de judecător și-a început-o însă în 1999, la Hîncești. Pentru că a activat peste 20 de ani în sistem, Plămădeală a luat și o indemnizație de concediere pe măsură, 328.983 de lei. Numele său nu este legat de decizii controversate în dosare de rezonanță și nici nu figurează în decizii CEDO contra Republicii Moldova.
În declarația de avere pentru anul 2023, familia Plămădeală a indicat trei donații generoase: două de la soră, de circa 15 mii de dolari. A treia donație, de 34.505 lei, a fost oferită soției sale, de la mama sa.
Ex-magistratul a declarat mai multe terenuri, un apartament de aproape 70 de metri pătrați, o casă de locuit cu o suprafață de 131 de metri pătrați, un garaj și alte averi imobile.
Plămădeală a indicat, pentru anul trecut, peste 152 de mii de lei salariu de la CSJ. Soția sa, angajată la Metalferos, a contribuit la bugetul familiei cu aproape 60 de mii de lei din salariu.
Liliana Catan - șapte hotărâri care au fost obiect de examinare la CEDO
Lilianei Catan, care a activat la CSJ din 2013, i-au revenit, la demisie, 372.485 de lei.
Potrivit unei anchete a Ziarului de Gardă, în 2010, Liliana Catan împreună cu soțul său, Petru Catan, și-au cumpărat un teren în orașul Codru, municipiul Chișinău, iar peste doi ani, în februarie 2012, au reușit să finalizeze construcția unei case moderne, cu două niveluri.
Liliana Catan a fost unul dintre judecătorii care au pus punctul final în dosarul ex-premierului Vlad Filat la CSJ. A făcut parte și din completul de judecată care în 2014 l-a eliberat pe interlopul Ion Druţă.
Liliana Catan a fost judecător raportor în cauza penală a lui Valeriu Pasat, fost şef al Serviciului de Informaţii şi Securitate şi ex- ministru al Apărării în perioada comuniștilor, condamnat la zece ani de închisoare pentru că ar fi vândut ilegal 21 de avioane MIG-29 ale Armatei Naționale, condamnare considerată drept politică.
Potrivit Asociației Juriştii pentru drepturile omului, șapte hotărâri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătoarea au fost obiect de examinare la CEDO.
Liliana Catan a trecut în declarația de avere pentru anul 2023 două automobile, o casă de locuit cu o suprafață de 105 metri pătrați și un credit de 300 de mii de lei, contractat de soțul ei în anul 2019.
Ion Guzun a plecat de la CSJ la scurt timp după ce a început evaluarea judecătorilor în funcție
Ion Guzun, judecător la CSJ din anul 2014, a completat pe 10 august 2023 cererea de demisie, iar pe 25 august 2023 cererea i-a fost acceptată de CSM. Guzun a contestat la CSJ decizia CSM prin care a fost eliberat din funcție. S-a întâmplat după ce CSM i-a examinat cererea în absența sa, refuzând să o amâne, în timp ce Ion Guzun voia să participe personal la ședință. CSJ a respins ca neîntemeiată acțiunea înaintată de fostul judecător.
Cu puțin timp înainte, la sfârșitul lunii iulie 2023, Comisia independentă de evaluarea externă a integrității judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al CSJ anunțase că a inițiat procesul de evaluare în privința celor cinci judecători atunci încă în funcție ai CSJ, între care și Ion Guzun.
Ion Guzun a lucrat în sistemul judecătoresc din anul 1993. După zece ani de activitate, magistratul a îmbrăcat roba de avocat pentru opt ani. În 2012, a revenit în funcția de magistrat, la Curtea de Apel Bender, ulterior, în 2014, fiind promovat la CSJ. La demisia din funcție, Ion Guzun a ridicat o indemnizație de aproape 313 mii de lei.
Guzun a făcut și el parte din completul de judecată care a pus punctul final în dosarul pe numele fostului premier Vladimir Filat la Curtea Supremă de Justiție. A fost, de asemenea, parte a completului de judecată care a dispus reevaluarea candidaților care nu au trecut de evaluarea în cadrul Comisiei Pre-Vetting.
Victor Burduh
Victor Burduh, care a ajuns la CSJ în anul 2018, a ridicat la plecare o indemnizație de concediere de 325.775 de lei. Anterior, Burduh a fost vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău și președinte al Judecătoriei sectorului Ciocana.
Potrivit declarației de avere, depuse la plecarea din funcție, Victor Burduh a ridicat în 2023 peste 165 de mii de lei salariu de la CSJ. A indicat, de asemenea, trei terenuri agricole și unul intravilan. Familia Burduh deține o casă de locuit și două apartamente, ambele achiziționate în anul 2022.
Victor Burduh a mai raportat cotele deţinute de soţia sa la revistele VIP Magazin şi Elita Media.
Nicolae Craiu
Nicolae Craiu a activat la CSJ din 2016, iar la plecarea din sistem a ridicat o indemnizație de 373.415 lei.
În declarația de avere pentru anul 2023, Craiu a indicat peste 202 mii de lei salariu de la CSJ, un apartament, un garaj și un automobil care ar valora 360 de mii de lei.
Familia Craiu deține și trei conturi curente la bancă în care are depozitate peste 100 de mii de lei.
Svetlana Filincova
Svetlana Filincova a devenit judecătoare în 1996, după 12 ani de avocatură. La CSJ a ajuns în 2007, devenind ulterior și vicepreședintă a instituției. La demisia din funcție, Svetlanei Filincova i-a revenit o indemnizație de concediere de 408.157 de lei.
Pe parcursul carierei sale, Svetlana Filincova a pronunţat mai multe decizii pentru care Republica Moldova a fost condamnată la CEDO.
Potrivit anticorupție.md, pe 7 aprilie 2015, CSM a apropus Parlamentului eliberarea Svetlanei Filincova din funcţia de vicepreşedintă a CSJ, în baza cererii de demisie. Plecarea a coincis cu acuzațiile aduse de Victor Micu, fostul președinte al CSM, precum că aceasta ar fi fraudat sistemul de repartizare aleatorie a dosarelor la CSJ. A fost pornită și o cauză penală, dar magistrata nu a avut niciun statut în dosar.
ANI a stabilit, în 2014, că judecătoarea Svetlana Filincova nu a indicat toate veniturile și proprietățile în declarația de avere depusă pentru anul 2013. Aceasta ar fi tăinuit un venit de 13 mii de lei obținut din activitatea didactică și 20 600 de euro pe care soțul său i-a depus pe un cont pe tot parcursul anului 2013.
De asemenea, a uitat să treacă în declarație o construcție accesorie cu suprafața de 36 de metri pătrați de lângă casa de locuit, șase conturi bancare, 210 acțiuni deținute împreună cu soțul la o companie, o remorcă și două mijloace de transport aflate în folosința soțului: „Porsche Cayenne” fabricat în 2012 și „Toyota Auris” din 2011.
Magistrata a atacat actul de constatare în instanţă şi a primit câştig de cauză.
Dumitru Mardari
Dumitru Mardari a activat la CSJ din 2014. La plecarea din funcție, a ridicat o indemnizație de 393.111 lei. Și el a părăsit sistemul în februarie 2023. Atunci, Mardari a declarat pentru TV8 că pleacă, deoarece a obosit de criticile și acuzațiile de corupție aduse judecătorilor, dar... că s-ar putea răzgândi, dacă mesajul autorităților se va schimba, lucru care nu s-a întâmplat.
„Simplu. Am obosit de tot ce se întâmplă în sistemul judecătoresc. Asta m-a determinat să plec”, a declarat judecătorul demisionar de la CSJ, Dumitru Mardari.
El a evitat să spună dacă pleacă din sistem, de frica procedurii de evaluare a integrității financiare și etice.
„În toată ziua spun că sistemul judecătoresc este corupt și rău, ce ne rămâne nouă celor care nu suntem așa? Ce să facem? Să plecăm. Eu personal, nu vreau să răspund pentru toți, am decis că mie îmi este greu deja să suport în toată ziua învinuiri la diferite emisiuni televizate. Că judecătorii sunt corupți, nu sunt integri. Noi o să lămurim cu ei, noi o să-i evaluăm. Noi o să facem, noi o să facem. Noi tot suntem oameni, nu? Deja mii rușine să spun că sunt judecător”, a menționat judecătorul demisionar de la CSJ.
Nadejda Toma
Magistrata Nadejda Toma a fost vicepreședintă a CSJ, iar cariera în justiție și-a început-o în 2001. A activat timp de 10 ani la Judecătoria Ialoveni, iar în 2011 a ajuns președinta acestei instanțe. În 2014, Toma a fost promovată direct la CSJ până la atingerea plafonului de vârstă de 65 de ani.
Potrivit unei anchete a Centrului de Investigații Jurnalistice din septembrie 2018, judecătoarea CSJ avea o casă la sol cu suprafața de 107,9 metri pătrați, în orașul Codru, mun. Chișinău, când a obținut un apartament cu trei camere, cu suprafața de 101,1 metri pătrați în blocul din strada Hristo Botev, construit pentru magistrații Judecătoriei Sectorului Râșcani.
Nadejda Toma a făcut parte din complete de judecată care au emis decizii controversate în mai multe dosare de rezonanță. Ea au făcut parte și din completul de judecată care a respins recurs avocaților fostului premier Filat, condamnat la nouă ani de închisoare. În iulie 2015 Toma s-a numărat printre judecătorii care i-au achitat pentru abuz de putere şi neglijenţă în serviciu pe generalii Gheorghe Papuc şi Vladimir Botnari în timpul evenimentelor din aprilie 2009. Toma a făcut parte și din completul care a pus punct în unul dintre dosarele controversatului om de afaceri Veaceslav Platon, respingând recursul depus de avocatul lui Platon împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău prin care a fost menținută condamnarea la 18 ani de închisoare.
Potrivit informaţiilor plasate pe pagina Juriştii pentru drepturile omului o cauză la examinarea căreia a participat judecătorul Toma Nadejda a fost obiect de examinare la CEDO. Este vorba despre cauza Balakin c. Moldovei.
Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Încurajarea Transparenței Judiciare prin Instrumente Digitale”, implementat de A.O. „Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicat.
