Pekka Haavisto este un oficial din Finlanda. Până nu demult acesta a deținut funcția de ministru al Afacerilor Externe în Finlanda. În 2022, Haavisto a semnat din partea Finlandei cererea de aderare a acestei țări la NATO. De asemenea în anul 2024, acesta a participat la alegerile prezidențiale din Finlanda, clasându-se pe locul doi. Acum, în timpul alegerilor din Republica Moldova, a condus echipa de observatori ai Institutului Național Democratic.
- Domnule Haavisto, bună ziua și vă mulțumim că ați acceptat invitația noastră.
- Mulțumesc! Mulțumesc pentru invitație. E o plăcere să fiu aici.
- Care sunt principalele constatări ale misiunii Institutului Național Democratic (NDI) după al doilea tur al alegerilor prezidențiale din Moldova?
- Bineînțeles, mai întâi trebuie să felicităm Moldova și pe moldoveni. Dat fiind că se află într-o locație geografică destul de dură, având războiul din Ucraina, s-a reușit totuși să se organizeze două tururi de alegeri cu prezență destul de bună la vot. Astfel, prima noastră reflecție a fost că, din punct de vedere tehnic, alegerile au fost bune. Personalul de la secțiile de votare își făcea munca în mod profesionist. Totul părea să fie în ordine. Desigur, am avut câteva îngrijorări. În primul rând am avut îngrijorări despre această influență străină malignă, posibilă cumpărare de voturi. Iar în turul doi am putut observa că Comisia Electorală Centrală a pus afișe de avertizare împotriva cumpărării voturilor. Am observat, de asemenea, că au existat discursuri de ură împotriva candidaților în bază de origine etnică, de gen. Și, desigur, acest lucru este total inacceptabil.
- Da. Dumneavoastră ați menționat influența malignă a Rusiei în Republica Moldova. După primul tur al alegerilor, Institutul Național Democratic (NDI) a observat o influență malignă semnificativă a Rusiei asupra procesului electoral din Moldova. Cum ați văzut influența rusă în turul doi, dacă ați putea să o comparați cu primul tur?
- Bineînțeles, ceea am auzit și am discutat atât cu poliția, cât și cu procurorul împotriva corupției, că există dovezi că chiar mai mult de 130.000 de noi conturi au fost deschise. Deci am văzut că acesta este probabil un plan care a existat deja o perioadă mai lungă și a influențat atât primul tur, cât și al doilea tur. Și, desigur, să-ți vinzi votul sau să-ți pui votul pe piață este total inacceptabil. Este, de asemenea, o practică ilegală. Și ceea ce la fel ne îngrijora și pe noi în Institutul Național Democratic (NDI), e dacă acest sistem se va răspândi în alte țări; cumva privim Moldova și ca pe un laborator de practici democratice. Deci este foarte important să atragem atenția asupra acestui tip de riscuri.
- Ce părere aveți despre cum au fost organizate alegerile în Rusia pentru cetățenii noștri care sunt la Moscova?
- Am auzit, desigur, unele plângeri că nu sunt suficiente secții de votare și că există unele preocupări de securitate și din partea guvernului pentru a înființa astfel de secții de votare. Aceasta este, desigur, ceva care Comisia Electorală Centrală trebuie să evalueze, și cu siguranță o vor face. Ca atare, a fost bine, desigur, că oamenii din diasporă au avut posibilitatea de a vota și de a participa la alegeri.
- Aceste alegeri au fost primele când candidații din turul doi au ignorat dezbaterile organizate de mass-media. Ce părere aveți despre asta?
- Ei bine, așa cum ați spus în introducere, eu însumi am fost candidat în Finlanda. Și am numărat împreună cu colegul meu în turul doi că am participat cu toții, poate la 50 de dezbateri diferite în primul și al doilea tur. Și cred că este responsabilitatea politicienilor să participe ori de câte ori mass-media solicită dialog, interviuri și, de asemenea, să ofere alegătorilor posibilitatea de a compara candidații, cunoștințele lor și opiniile lor.
- Da, dar ar putea fi obligați prin lege să participe la dezbateri sau nu? Ce credeți despre asta?
- Poate că legea este un instrument destul de puternic... dar doar o remarcă pe care am făcut-o, e că în comparație cu alte țări alegerile nu erau atât de vizibile pe stradă. Toată lumea spunea că asta se întâmplă mai mult acasă la oameni, în curțile lor, oamenii se întâlnesc și discută, sau se discută poate pe internet. Dar cred că, în scopul democrației este bine ca alegerile să fie vizibile și să existe mementouri pe străzi, afișe și așa mai departe. Deci aceasta este o remarcă pe care noi am făcut-o în campania electorală.
- Dar noi am avut o participare uriașă la alegeri în al doilea tur, nu numai în țară, ci mai ales în afară; a fost un record pentru Moldova de participare în diasporă. De ce credeți că avem o participare atât de mare a oamenilor?
- De fapt, este interesant. Când am venit acum, era deja a treia oară când vin în toamna asta în Moldova. Am venit la începutul campaniei, și la primul tur, și acum al doilea, și stăteam lângă un tânăr care chiar zbura înapoi la Chișinău doar pentru a participa la alegeri. Desigur, să se întâlnească și cu rudele, dar el era de părere că aceste alegeri sunt foarte importante. Și a spus că devine foarte supărat când prietenii lui ignoră cumva, uneori, politica și alegerile. Și aș putea împărtăși cu el părerea că aceste alegeri sunt foarte decisive, atât referendumul UE, pentru că dă posibilitatea Moldovei de a continua discuțiile cu UE, cu o posibilă perspectivă pentru aderarea la UE și, bineînțeles, alegerile prezidențiale pentru că au fost foarte mari tensiuni și oferă perspective total diferite pentru Moldova.
- De fapt, următoarea mea întrebare este despre cam același subiect. Referendumul UE a trecut, dar la limită. Mica diferență de voturi a lăsat loc pentru multe interpretări. Oare rezultatele alegerilor prezidențiale oferă mai multă claritate cu privire la opțiunile pro-europene ale Moldovei?
- Cred că acum aveți două rezultate la distanță de două săptămâni. În primul rând, referendumul UE, care aduce perspectiva aderării la UE în Constituția Republicii Moldova. Este foarte greu să o schimbi după aceea. Cred că este o piatră de temelie pentru aderarea la UE acum și în viitoarele discuții cu UE. Și apoi, desigur, continuarea în funcție a președintelui Sandu, care este pro-european, cu valori pro-occidentale, cu contacte și pentru integrare. Și cred că acum când aveți aceste două rezultate ale alegerilor, ele oferă o perspectivă destul de bună pentru Moldova și asta este important în țări precum țara mea Finlanda sau alte țări membre UE. Oamenii au observat că – uite! - Moldova organizează bine alegerile. Rezultatele sunt interesante, rezultate pro-europene. De exemplu, oamenii compară asta cu Georgia, unde este o mizerie totală după alegeri și cred că Moldova a reușit să se aleagă cu rezultate foarte clare în pofida faptului că există tensiuni între cele două blocuri.
- Vreau să vorbesc puțin despre știrile false și manipulare. În aceste alegeri, Moldova s-a confruntat cu o avalanșă de falsuri și manipulări promovate intens pe rețelele de socializare care sunt foarte populare în rândul cetățenilor din Moldova. După primul tur de scrutin, misiunea de observare a alegerilor din partea Institutului Național Democratic (NDI) a venit cu o recomandare către Parlament de a introduce mecanisme legale de monitorizare și reglementare a spațiului online. Sunt foarte curioasă cum anume ar putea fi reglementat spațiul online? Și dacă ați putea să vă referiți la experiența Finlandei în acest domeniu.
- Desigur, este important ca ori de câte ori cineva publică ceva pe internet și pe rețelele sociale, să existe responsabilități similare cu tipărirea în ziare. Și mă întreb mereu, unde este redactorul-șef când e vorba despre Facebook sau TikTok? Și răspunsul este întotdeauna că, ei bine, există atât de mult material, încât nu îl poți controla. Dar când faci știri false, de exemplu, pui numele și poza unui candidat și pui acolo declarația greșită, este o încercare reală de a influența alegerile în direcția greșită. Și cred că acestea ar trebui să fie acte ilegale, acte clar ilegale. Și ar trebui să existe un organ de stat care să poată controla acest tip de utilizare a mass-media. Dar celălalt lucru care mi se pare important este faptul că unii oameni spun că ar trebui să interzicem TikTok, ar trebui să interzicem Facebook. Cred că este nerealist. Și de exemplu la alegerile finlandeze, am folosit TikTok ca unul dintre canalele principale și am furnizat tot timpul informații corecte, am produs materiale reale pe care oamenii le pot vedea - aceasta este pagina oficială, putem găsi materialul real despre alegeri. Și cred că este foarte important ca partidele politice să utilizeze și noile media deoarece oamenii urmăresc oricum aceste forme de social media.
- Și cum pot fi responsabilizați acești politicieni ca să nu răspândească falsuri și manipulări.
- Desigur, în primul rând , este bine că media în sine este critică și spune, hei, acest lucru este greșit. Acest lucru nu este corect. Mass-media poate face destul de multe în acest sens. Și apoi, bineînțeles, în ultima instanță este posibilitatea de a urmări penal și de a merge pe cale legală, dacă nimic altceva nu ajută.
- Și voi aveți aceste reguli prescrise în legislație?
- Avem aceste reguli în Finlanda. Nu poți insulta o persoană, nu poți fura identitatea nimănui. Vei fi prins dacă faci așa ceva.
- Dar și în recomandare ați spus că ar trebui să avem o instituție în țară care să monitorizeze spațiul online. Cum anume?
- Ne-am întâlnit cu instituția dumneavoastră de control al audiovizualului și am discutat cu ei. Și bineînțeles ei nu au mandat sau nu au posibilitatea de a urmări toate rețelele de socializare. Dar cred că sunt destul de asemănătoare modalitățile cu ceea pot face organele de control în a urmări canalele media obișnuite, în același mod pot urmări... poate fi extins spectrul să includă și rețelele de socializare.
- Marile companii de tehnologie nu sunt foarte deschise în discuțiile cu guvernul într-o țară atât de mică precum Moldova. Ce putem face în acest caz?
- Cred că acesta este un lucru foarte important și ar trebui să ne ridicăm vocea împreună. Țară mică ca Finlanda și țară mică ca Moldova, alte țări europene către marile companii de tehnologie; ar trebui să existe o anumită responsabilitate privind publicarea în mass-media și pe internet. Trebuie să spun că nu sunt cetățean american, dar pot spune că urmăresc alegerile, și aceleași întrebări există în acest moment și acolo. Deci este o problemă globală, iar mass-media și rețelele de socializare ar trebui să aibă o responsabilitate. De asemenea, marile companii de tehnologie.
- Ați menționat despre discursul instigator la ură în această perioadă electorală. Sunt multe voci care susțin că Moldova a ieșit din aceste alegeri și mai dezbinată social. Candidatul care a pierdut alegerile, domnul Stoianoglo, în al doilea tur de scrutin a cerut reconcilierea socială. Ce soluții vedeți pentru această reconciliere a societății noastre? Ce ar trebui să facem?
- Am fost șocat când am văzut că domnul Stoianoglo a fost acuzat pentru proveniența sa din Găgăuzia, pentru cunoștințele lingvistice, sau când președintele a fost acuzat că este femeie și subminat din cauza genului. Și acest lucru, desigur, nu se potrivește deloc cu practicile democratice. Și cred că oamenii ar trebui și alegătorii ar trebui să fie mai conștienți. Poate că ar trebui să existe un fel de educație a alegătorilor care să reacționeze negativ, ca să zic așa, când se lovește sub centură, folosind termenul de box în critica față de ceilalți. Și, din păcate, nu vedem modele bune în lume când ne uităm din nou la contextul actual din SUA. Am văzut atât de multe declarații dramatice și afirmații greșite care, din păcate, uneori se întâmplă că lumea urmărește ceea ce se întâmplă în America. Dar de această dată America nu ne oferă un exemplu bun.
- Și de unde ar trebui să începem?
- Cred că toată lumea ar trebui să înceapă... mai întâi să vorbim despre politicieni, ar trebui să plecăm de la ei înșiși... ei ar trebui să facă anumite promisiuni atunci când încep campania și să spună că orice s-ar întâmpla, nu vom fi noi cei murdari din această campanie. Vrem să fim liberi și corecți. Vrem să avem alegeri libere și corecte și vrem să fim în afara acestui tip de influență malignă. Și cred că asta ține în primul rând de politicieni. Dar apoi ar trebui să existe și o reacție puternică din partea alegătorilor că - stați un pic! - asta este prea mult. Nu acceptăm acest tip de reclamă sau acest tip de stil de campanie.
- Da, vreau să revin la influența rusă malignă asupra acestor alegeri, și nu numai în aceste alegeri. De fapt, noi am văzut asta, această influență malignă la alegerile anterioare din Moldova. Apropo de recomandări și soluții, ce soluție vedeți pentru excluderea acestor influențe maligne a Rusiei asupra alegerilor în Moldova și a proceselor democratice din țara noastră? Și, de asemenea, mă interesează dacă credeți că întreaga problemă este în funcționarea proastă a justiției, deoarece guvernarea a spus că nu putem opri influența malignă pentru că justiția nu funcționează.
- Asta e o întrebare bună. Am întrebat de fapt pe procurorul anticorupție, care ar putea fi modalitățile și mijloacele pentru a aduce, de exemplu, peste 130.000 de oameni în instanță. Și, desigur, toată lumea știe că este practic imposibil. Dar cei care organizează acest gen de cumpărare de voturi și cei care sugerează și propun acest gen de cumpărare de voturi și sunt în spatele lui, aceștia ar putea fi în instanță. Și, bineînțeles, știm că există influența rusă, dar dincolo de asta, sunt și niște moldoveni protejați de Rusia, care se află în prezent în Rusia, care au stat în spatele acestor încercări. Și cred că este foarte important să le zicem pe nume și să-i facem de rușine pe acești oameni care stau în spatele la tot asta și că instanța va reuși în unele cazuri să-i aducă la răspundere; asta le arată oamenilor că acest lucru a fost ilegal și că va fi ilegal, de asemenea, în viitor. Și așa cum am spus, când vorbesc cu moldovenii, simt că sunt... este un fel de laborator. Poate funcționa acest tip de influență malignă? Se pot schimba rezultatele alegerilor prin influența malignă? Și cred că moldovenii pot fi foarte mândri de ei înșiși că au rezistat într-o anumită măsură acestui tip de influență.
- De fapt, următoarea întrebare este: are comunitatea internațională vreo lecție de învățat din experiența moldovenească cu privire la aceste alegeri?
- Cred că ar trebui să învățăm multe din aceste alegeri și nu vreau să compar prea mult Georgia și Moldova. Dar acum când vedem rezultatele și când vedem starea de spirit după alegeri, bineînțeles că este total, total diferit. Și Moldova poate merge înainte, iar Georgia este blocată în situația actuală. Așa că putem învăța o lecție că, rezistând influenței maligne, făcând-o cunoscută, făcând-o vizibilă, așa cum Comisia Electorală Centrală a făcut aceste afișe în secțiile de votare... am fost foarte mândru că ați reacționat în două săptămâni, de fapt, la această influență malignă și ați comunicat alegătorilor: aveți grijă, fiți conștienți că se desfășoară o anumită campanie în privința voturile voastre.
- În mai 2022, Dvs. ați fost persoana care a semnat cererea Finlandei de aderare la NATO. Și suntem foarte curioși, de ce a renunțat Finlanda la neutralitatea ei? Și cum a convins guvernul societatea finlandeză să accepte acest lucru?
- Ei bine, primăvara 2022 a fost, desigur, o perioadă foarte tulbure. În februarie, Rusia a atacat Ucraina. Și trebuie să spun că asta a schimbat nu numai opiniile în Finlanda, ci și în țara noastră vecină, Suedia, care se bucură de 200 de ani de neutralitate. Și îmi amintesc de primele apeluri către colega mea suedeză Ann Linde, că trebuie să facem ceva. Nu mai suntem în siguranță. Războiul este destul de aproape de noi. Este vecinul nostru, Rusia, cel care a atacat Ucraina. Războiul se poate extinde cu ușurință în regiunea Mării Baltice, iar țările Mării Baltice ar putea fi amenințate. Trebuie să ne întărim apărarea. Care sunt căile și mijloacele de a o consolida? Am analizat foarte rapid și nu am văzut în lumea actuală altă opțiune decât aderarea la NATO. Și acesta a fost începutul. Și, desigur, ne gândeam că este ușor de spus că vrem să fim membri NATO, dar, bineînțeles, am avut membri NATO pe care trebuia să-i convingem că aceasta este o idee bună, bineînțeles, începând cu SUA și marile puteri. Dar apoi a trebuit să convingem Turcia și Ungaria, două țări care se opuneau aderării noastre la NATO. Astfel am petrecut mult timp în discuții atât cu Ungaria, cât și cu Turcia la acest subiect.
- Așa e! Dar nu a durat mult.
- Nu a durat mult. Și am avut o părere foarte unanimă a finlandezilor. De fapt, finlandezii au revenit la istorie, la Războiul de Iarnă ruso-finlandez și la cel de-al Doilea Război Mondial, și și-au amintit cât de greu era să lupți singur, dacă te atacă cineva. Și vedem acum cu Ucraina cât de greu este să-ți aperi țara. Și cred că și lecțiile învățate din istorie ne-au ajutat să luăm decizia.
- Deci societatea finlandeză era pregătită pentru această decizie. Nu v-a luat timp să convingeți societatea.
- A durat ceva timp, dar au fost mai degrabă câteva săptămâni și nu luni. Am fost, de exemplu, la toate partidele politice. Și avem multe partide, aproape zece partide politice. M-am întâlnit cu ei toți și le-am explicat: în ce situație suntem acum? Care sunt alternativele? Și pornind de la alianța de stânga până la partidele foarte burgheze, într-un final am găsit un consens foarte larg în Parlamentul finlandez în acest sens. Și de fapt, trebuia să conving și oamenii că asta nu înseamnă că nu suntem pentru pace în viitor. Întotdeauna am fost o țară bună pentru mediere. Avem o moștenire a președintelui Ahtisaari și un premiu Nobel pentru pace. Vom continua să fim o țară pentru pace, dar trebuie să avem grijă și de propria noastră apărare.
- Și ultima mea întrebare este despre Moldova, membră a UE în 2030. Știți, guvernul nostru a spus că are acest obiectiv. Nu știm dacă... ce credeți, după aceste alegeri, este un obiectiv realist ca Moldova să facă parte din UE în 2030?
- Este realist. Am urmărit mult Balcanii de Vest și... Macedonia, Albania sunt uneori foarte frustrate de cât timp durează pentru a obține aderarea la UE. Dar acum ne aflăm într-un nou mediu geopolitic. Vorbim chiar și despre posibila aderare a Ucrainei într-o zi la Uniunea Europeană și chiar la NATO. Și cred că atunci când mă uit la hartă și mă uit la țara dintre România și Ucraina, Moldova și tot ce poate oferi Moldova, și locația sa geopolitică, cred că ar fi foarte realist să avem Moldova ca membru al Uniunii Europene.
- Mulțumim foarte mult! Sperăm că asta se va întâmpla într-un timp foarte scurt.
- Mulțumesc!
- Vă mulțumim foarte mult pentru că ați acceptat invitația noastră pentru acest interviu.
- Și eu vă mulțumesc!
