16 noiembrie 2024, ora 21:03

De câțiva ani încoace, pe drumurile din țară vedem cetățeni străini care muncesc la reabilitarea infrastructurii rutiere. În mare parte, sunt cetățeni din Turcia, în condițiile în care companiile de acolo câștigă licitații de zeci de milioane de euro, în Republica Moldova. Una dintre aceste companii, ce desfășoară lucrări în sudul țării, spune că, în cazul ei, muncitorii străini reprezintă circa 20 la sută din totalul de angajați. „Cei de pe loc au prioritate”, afirmă un reprezentant al agentului economic. Potrivit datelor Inspectoratului General pentru Migrație, peste 2 mii de străini au obținut permise de muncă. Sunt țări însă, cetățenii cărora nu au nevoie de permise și se pot angaja fără a fi la evidența inspectoratului. 

„Mie îmi place Moldova, dar are drumuri problematice. Dacă vor mai fi probleme, compania noastră le va soluționa”.

Rifat Demir, inginer de profesie, muncește de cinci ani pe drumurile din țară. Compania pentru care lucrează a câștigat mai multe proiecte de infrastructură rutieră, iar el a făcut parte din toate echipele. 

„De 5 ani lucrăm în Moldova. Dacă va mai fi de lucru, o să lucrăm aici. În Sărăteni s-a lucrat pentru 30 de km. Pe urmă, Hîncești, aici la fel, lucrăm”. 

Muncitorii turci împart responsabilitățile de pe șantiere cu cei de pe loc, care sunt mai numeroși. 

„Aici lucrează moldoveni, din Turcia sunt puțini oameni. Sunt mulți moldoveni și lucrăm împreună. Oamenii sunt foarte buni, nu sunt probleme”.

„Mă numesc Suleyman Suleyman Mert. Activez ca manager adjunct de proiect”.

Deși Suleyman Mert a venit pentru prima dată în Republica Moldova în 1993, compania de construcții, în care lucrează, a intrat pe piața noastră în anul 2012. În ultimii șase ani, el este responsabil de realizarea proiectelor rutiere din sudul țării.

„Din 2015 până în 2018 noi nu am fost aici, pentru că nu mai erau tendere. Dar, din 2012 și până în 2015, noi am lucrat la traseul M2, Sărăteni - Gura Camencii, am construit 45 de km. După ce am terminat proiectul, nu au mai fost licitații și ne-am întors în Turcia. Însă, din 2018, lucrăm fără oprire. Avem traseul Cimișlia, M3. Traseul de ocolire, Comrat. Apoi, Sărăteni - Bălți, R14. Iar acum, ne aflăm pe traseul R33, Hîncești - Leușeni”. 

Compania angajează persoane din Turcia și alte țări, însă acordă prioritate băștinașilor. 

„- Lucrătorii din compania dvs., în procentaj, așa să spunem, sunt și moldoveni și turci? - Și turci. Nu doar moldoveni și turci. Sunt și din Kazakhstan, și din Nigeria. - Cum îi alegeți? - Uitați-vă, o să vă spun așa. Aici nu doar după internaționali. Așa a fost și în Ucraina. Și aici la fel. 80% din angajați sunt oamenii de pe loc. 20%, noi numim din Turcia, dar nu doar din Turcia. Undeva 50 de lucrători străini, sigur nu vă pot spune, 50 și ceva. Dar cum vam spus, 20% lucrători din Turcia, 80% moldoveni. Adică acum, undeva 180 de oameni”. 

Salariile lucrătorilor, fie că vorbim de cei străini, fie că vorbim de cei de pe loc, sunt aproape egale, însă contează funcția, experiența și responsabilitățile angajatului. 

„Eu pot să spun că un simplu angajat care este, să spunem, și din Turcia și de aici, sunt aproape la egalitate. Doar că cei care vin aici din Turcia, la ei diferența e un mic mai mică, deoarece acolo pentru a avea o pensie, e o cifră aparte. Nu știu sigur, dar pentru fiecare profesie e aparte și se achită statului. Iar diferența este doar în asta. Dar, dacă un angajat din Turcia primește un salariu în jur de 1 500 de dolari, aici, la fel, angajatul care face același lucru, primește 1 500 de dolari, doar că nu în valută, dar în lei. Inginerii la fel. Dar desigur că depinde de experiență, spre exemplu, inginerul care are 5 ani și cel care are 15 ani de experiență”. 

În cazul muncitorilor străini, cum ar fi cei din Turcia, obținerea actelor și procedura de angajare sunt mai complexe și implică mai multe etape. 

„Este o procedura specială. Pentru că pentru fiecare angajat pe care îl aducem din Turcia, aici, mai întâi, trebuie să avem permis temporar de ședere, permis de lucru pentru viza de tip D. După, cu acest document, la consulatul Republici Moldova, acolo în Ankara, se pune în pașaport Viza de tip D. După aceea ei vin aici. Când ajung, în decurs de o lună, aici lor li se dă permisul de ședere. Și în fiecare an noi îl prelungim. Dar dacă cineva se concediază, permisul se anulează, aceste acte le luăm înapoi și le dăm Inspectoratului de Migrație”.

Pe lângă documente, străinii au nevoie de cazare și mâncare. Compania este responsabilă de a le oferi un loc de trai. Și moldovenii care locuiesc departe de șantier se pot caza în casele amenajate în apropiere. 

„Aici locuiesc inginerii noștri, administrația. Sunt toate condițiile: duș, paturi. Puteți intra să vedeți”. 

Ozden Celik lucrează în Moldova de la primul proiect câștigat de această companie. Responsabilitatea lui este să asigure ordinea publică atât pe teritoriul firmei. 

„În această companie lucrez din 2012. Primul proiect - Ghindești. Intersecția de la Florești. Bifurcarea Bălți-Soroca, spre direcția Chișinău. - Condițiile de trai care sunt aici, vă aranjează? - Da, desigur. Condițiile sunt bune. Căminele. La noi totul este cum trebuie”.

„Baza și oficiile se află toate aici pe teritoriu. Ați văzut probabil, aceste case albe. Aici pe loc este și stația de beton. Totodată, aici sunt și oficiile, și casele de locuit, și cantina, și bucătăria. Totul este aici. Casele pentru lucrători sunt aparte. Pentru ingineri - aparte. Chiar și cei care sunt de pe loc. Dacă este cineva din Bălți, el trăiește aici. Aici este și căldură, apă caldă, apă rece. Totul este. Ca un orășel mic”.

Am mers la câteva șantiere, unde am văzut, în mare parte, muncitori moldoveni. În preajma satului Bujor, din raionul Hîncești, Valeriu gestiona traficul rutier. Bărbatul locuiește în Găgăuzia, respectiv este adus în fiecare zi la lucru cu un transport pus la dispoziție de companie. 

„Lucrez aici de aproape 3 luni. - În ce constă lucrul dvs aici? - Lucrul meu este ca transportul suplimentar să nu intre pe teritoriu. Chiar dacă și pe drum, îi opresc, le permit trecerea. Reglementez. - Cum am înțeles, majoritatea oamenilor lucrători de aici, sunt moldoveni. - Da. - Și turci la fel, doar că ei sunt mai puțini. - Da, turci la fel. - Dvs. cu ei vorbiți în limba rusă? - Eu vorbesc în limba mea. - Am înțeles. - Sunteți mulțumit că aveți de lucru aici, în Moldova? - Până când, da. - Sunteți din Moldova, lucrați aici. - Până când da. Până când turcii plătesc - da. - Ce salariu aveți? E mai bun decât este cel de pe piață? - Mai bun, desigur. La noi salariul este de 9 mii de lei. - 9 mii pe lună, dar dacă lucrați suplimentar, vi se achită, da? - Dacă suplimentar, da”. 

Pe un alt șantier l-am întâlnit pe Vasile, un tânăr de 29 de ani, și el angajat la compania străină. 

„- Lucrați la această companie? - Da. - Faceți drumurile. - Da. - Cu ce vă deplasați ca să ajungeți la lucru aici? - Vine rutiera și mă ia. - Adică rutiera companiei vă ia, vă duce și vă aduce? - Da. - Vă este comod să lucrați aici, pe loc, la noi în țară? - Da. - Care este motivul că dvs. ați ales să lucrați la această companie și la noi în țară? Și anume, iată, să faceți drumurile - Pe unde și nu mi-am căutat, nu mi-am găsit. - Nu ați ales să mergeți peste hotare, cum mergi alții? - Nu, nu. - De ce? - Că nu vreau. - Nu ați vrut peste hotare, ați vrut, probabil, să rămâneți mai aproape de casă. - Da. De casă.  - Ce condiții aveți aici? Ce vă oferă această companie? - Mâncare, dormitor. - Salariul este bun? - Da. - Ce salariu aveți pe lună? - 9-7 mii. Diferit salariu. - În dependență de cât lucrați, munciți. - Da. - Adică, în momentul în care este mult de lucru, nu reușiți să mergeți acasă, ei vă oferă cazare aici pe loc? - Da. - Nu doar dvs., dar la toată echipa. - Da. La toți. - Dvs., lucrați cu cetățeni de-ai noștri sau cu cei din Turcia? - Și de la dânșii, și de la noi. - Dar reușiți să vă înțelegeți? - Da, pe limba rusă”.

Pe un alt șantier, din localitatea Lăpușna, Anatolie arunca lopeți de prundiș într-un șanț săpat. Ne-a spus că, după ce a muncit ani buni în afara țării, a decis să se oprească acasă. 

„- De cât timp lucrați aici? - De o lună. - Sunteți din Moldova? - Da. Din Onești. - Lucrați la această companie, dar unde rămâneți pe noapte? - Acasă. - Adică aveți mașină care vă duce și vă aduce? - Da, mereu mașina mă aduce. - Până acasă și înapoi? - Da, până acasă și înapoi. Unde este lucrul, acolo și mă duce. - Sunteți mulțumit de condițiile de aici? - Da. Mă aranjează. - Ce salariu aveți, de exemplu? - 11 mii. Eu am lucrat toată viața peste hotare. Lăsam femeia, plecam, apoi iarăși veneam. Degrabă voi avea 60 de ani. Tot timpul am lucrat peste hotare, iar acum vreau să mă opresc acasă. Zic, degrabă am 60, mă angajez la lucru, până la pensie să mai câștig ceva bani”. 

Potrivit datelor oferite de Inspectoratul General pentru Migrație, peste 2 mii de cetățeni străini au permise de muncă în Republica Moldova. Totuși, sunt țări care au acorduri preferențiale cu Republica Moldova, ce le oferă acces mai ușor pe piața muncii de la noi. 

„Deși Republica Moldova nu a fost percepută tradițional ca o destinație de migrație în scop de muncă, dinamica pieții muncii, deschiderea economică și măsurile legislative au transformat țara într-o opțiune destul de atractivă pentru unii muncitori din afara țării noastre. Pentru creșterea potențialului de dezvoltare economică, atractivitatea investițională a Republicii Moldova prin stimularea angajării în câmpul muncii a forței de muncă calificată s-a recurs la modificarea legislației naționale. În ceea ce privește condițiile generale de angajare, străinii au aceleași drepturi ca și cetățenii Republicii Moldova. 

Aceasta include ca funcția vacantă să fie înregistrată în sistemul autorităților competentă pentru înregistrarea forței de muncă și să nu poată fi ocupată de către unul dintre cetățenii Republicii Moldova. Deținerea unui pașaport valabil însoțit de viză în funcție din ce țară vine persoana. La fel unul dintre elementele importante este deținerea cazierului judic din țara de origine fie din țara unde a locuit persoana în ultimii 2 ani”, spune Stela Lungu, ofițer principal, Inspectoratul General pentru Migrație.

Persoanele care sunt cetățeni ai Uniunii Europene pot munci în Republica Moldova timp de trei luni, fără să obțină, în prealabil, dreptul de ședere provizorie și fără să-și perfecteze permise de ședere provizorie. 

„La fel de Guvern a fost aprobată lista statelor care au aceleași privilegii ca și Uniunea Europeană, cum ar fi Ucraina, țările balcanice și SUA. Potrivit datelor statistice, în perioada de 9 luni anului curent, au fost documentate cu drept de ședere în scop de muncă 2103 persoane”. 

Chiar dacă pot să aleagă dintr-o varietate de locuri de muncă, majoritatea străinilor se află în Republica Moldova pentru a lucra în domeniul construcției. 

„Străinii se angajează într-o varietate de sectoare, reflectând diversitatea nevoilor economice ale Republicii Moldova. Printre domeniile cele mai populare se numără domeniul construcții și aici vorbim cât despre construcțiile imobilelor, atât și construcția și repararea drumurilor. Industria textil, tehnologia informației, la fel un domeniu destul de popular este servicii și ospitalitate și, bineînțeles, agricultura. Țările de top ar fi Turcia, Ucraina, Nepal, Bangladesh”.

Fiind într-o ușoară creștere, autoritățile din domeniul migrației estimează că numărul de muncitori străini se va majora considerabil, odată cu accelerarea procesului de aderare la Uniunea Europeană. 

„În ultima perioadă se observă o creștere constantă. În viitor se estimează că numărul muncitorilor străini va continua să crească mai ales în contextul în care Republica Moldova a obținut statut de țară candidat la Uniunea Europeană precum și în contextul dezvoltării economice care generează nevoitot mai mari de forțe de muncă în ramurile economiei”.

Potrivit datelor oferite de către Biroul Național de Statistică, în ultimii 3 ani, numărul străinilor angajați în câmpul muncii în Republica Moldova este în creștere. În top cinci țări din care provin muncitorii străini se află Turcia, Ucraina, Nepal, Rusia și Uzbekistan.

Pe de altă parte, anual, circa 6 mii de moldoveni pleacă la muncă peste hotare prin intermediul agențiilor private de recrutare. Alți trei mii de moldoveni se angajează în străinătate prin intermediul Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, în țări precum Israel, Germania și Bulgaria. Și mai există o categorie: moldovenii care-și caută singuri de lucru, numărul cărora este greu de estimat.

Un reportaj realizat de Gabriela Ursu
Imagini și montaj de Vlad Glinjan

28 ianuarie 2025, ora 11:52

După recordul de peste 20 la sută atins de energia regenerabilă, autoritățile se așteaptă ca în următoarea perioadă, capacitatea să atingă 30 la sută. Pentru asta, au lansat și o licitație de parcuri fotovoltaice și eoliene, prin care oferă un șir de facilități beneficiarilor. Prin acest proiect, cantitatea de energie regenerabilă ar urma să se majoreze cu 165 de Megawați. Exprimat altfel, acest lucru ar însemna 18 la sută din consumul pe care îl are Moldova, la momentul de față, în decurs de o oră. 

„În acea zi cu soare, trebuie menționat că era destul de însorit, procentul era mai înalt. Probabil ajungea mult peste 25% De ce nu mai mult? Ca țară consumam și aveam 65% din consumul nostru, care era acoperit de producția de energie din Cuciurgan, regenerabile nu erau prioritate, dar și acei producători totuși vindeau mulți din ei, deci aveau și alte pieți. Pentru că prețul era destul de mic, era sub piață”, a declarat secretara de stat la Ministerul Energiei, Carolina Novac.

Autoritățile din domeniul energetic își propun să atingă cota maximă de producție a energiei regenerabile, care este de 30 la sută. Un proiect ambițios, aflat acum în desfășurare, este construcția parcurilor eoliene și fotovoltaice cu capacitatea totală de 165 MW. Licitația pentru aceste centrale se va încheia pe 31 martie, rezultatele urmând să fie anunțate în luna iunie. Investitorii vor primi, în urma licitației, statutul de producător eligibil mare și vor beneficia de garanții că li se va procura energia pentru o perioadă de 15 ani. 

„Statul garantează că timp de 15 ani, acel producător își va livra volumul de energie electrică din acea turbină și va primi un preț pe care respectivul investitor îl va licita și va fi un venit garantat timp de 15 ani Timp de 15 ani, statul îți promite că investiția ta este bine protejată și un venit cert la ei Acum, în piața liberă, ca să diferența între acest mecanism de sprijină, că este un mecanism de sprijin. Ai contract de 15 ani și că ai acel furnizor obligat, în cazul ăsta să fie Energocom, să-ți ia energie electrică. Nu mai bătăi de cap, așa cum sunt acei producători în piața liberă care semnează în fiecare an câte un alt contract cu furnizorul de energie electrică și îl negociază”. 

La fel, licitațiile ar putea atrage investiții în sector în jur de 190 milioane de euro.

„Acum licitațiile deja se desfășoară. După 31 martie vom ști cine sunt câștigători. În paralel vin noi alții investitori. Chiar mergeam de curând și în zona Taraclia, Căușeni și acolo am văzut oamenii Sunt investitori locale și instalau câteva turbine eoliene Am mai mers și prin alte sate După această licitație o să vedeam Republica Moldova, parcuri mari, solide”. 

Iar vara, producția de energie verde ar putea chiar să se dubleze.

„Noi ar trebui să anticipăm, ca vara, să vedem o dublă pondere a energiei regenerabile în tot consumul de energie electrică. Vom vedea, pentru că este și un fenomen an de an și o creștere pe consumul de energie electrică datorită instalării aerelor condiționate de către cetățeni. Asta vine și pe fondul încălzirii globale, prin care trece și Republica Moldova. Va fi un lucru interesant.

Sigur că noi am făcut mai mulți pași în această direcție. Faptul că noi am reușit să ne creștem ponderea de energie regenerabilă în sectorul de energie electrică, de la 3% de 6 ori practic a crescut din 2019 până în 2024, acest lucru spune mai multe Acest lucru spune, pe de-o parte, că această tehnologie și, în primul rând, aici noi vedem 580 MW capacitate instalată, cea mai mare pondere o dețin fotovoltaicele cu 400 MW Apropo, pentru că am făcut niște modificări, fiind starea de urgență și pentru că contează orice kilowatt capacitate instalată, am rapidizat și alte capacități pe energie eoliană”.

Se așteaptă la o explozie a producției de energie verde și președintele asociației de ramură. 

„Randamentul nostru de instalație, de punere în instalare, în ultimii 3 ani de zile consecutivi, e 183% 182,35% pe fotovoltaice și 183% pe eoliene. Cifrele noastre ne arată că, de fapt, și următorii 2-3 ani, cam 180-200% randamentul va crește, va fi. Respectiv, ceea ce aveam noi acum și statul astăzi comunica că, hai să-i spunem, până în primăvara anului dat, peste o lună de zile vom avea practic 600 de megawați instalați, noi presupunem cândva la sfârșitul verii noi deja vom trece de cifra de 800 de megawați de capacități instalate”, a menționat președintele asociației de energie electrică, eoliană și fotovoltaică din Republica Moldova, Eugen Gîrlea.

Conform datelor actuale, cele mai multe investiții sunt concentrate în parcurile fotovoltaice. Și asta pentru că e vorba de costuri mai reduse, iar recuperarea banilor este mai rapidă. 

„Totul depinde de capacități, ce capacități tu vrei să instalezi, randamentul de rentabilitate, tehnologie. Aceleași panouri, ele diferă. Ele se împartă în 3 clase, care cu un preț mai scăzut și un randament mai scăzut, un preț mediu, mai scump, respectiv cu un randament mai mare. Eolienele sunt, vorbind ca și investiții, și din percepția mea proprie văzând lucrurile la noi în asociație, dacă cineva a instalat cândva un parc mic fotovoltaic, a doua instalând o eoliană, tot ce e probabil a treia investiție va fi iarăși într-o eoliană. Dar dacă vorbim de capacități mai mari, atunci la parcuri începând cu 15 MW în sus, costul unui parc de ăsta pentru așa o capacitate cred că ar fi mai atractiv pentru tehnologie fotovoltaică”.

Confirmând informația că turbinele eoliene de la noi sunt toate la mâna a doua, acesta s-a arătat încrezător că anul acesta investitorii vor aduce instalații noi, iar cele existente pe piață în momentul de față vor fi revândute în alte state. 

„Ele sunt importate de pe continentul european, din Uniunea Europeană. Ca să înțelegeți asta, nu doar moldovenii noștri o fac, instalează de mâna a doua. Practic, începând cu Marea Britanie, toate instalează cu mâna a doua, România, Polonia, Ungaria, Ucraina. Piața, de fapt, de second hand, e mult mai mare. Mie îmi pare straniu, când auzim unii funcționari publici din statul nostru, când cumva vehiculează, că second hand-ul este unul mai neproductiv. Nu. El arată foarte clar că el e productiv. Cifrele din ziua de ieri, de exemplu, când au fost record de 20 de procente. Asta e datorită inclusiv și a aparaturilor de mâna a doua, care generează și generează energie 100% calitativă, ca și aceea nouă”.

Potrivit Ministerului Energiei, la sfârșitul anului trecut, cota energiei regenerabile în consumul final de energie electrică a constituit circa 16%. Este o creștere de trei ori față de anul 2022 și de 8 ori față de anul 2020. 

Un reportaj de Constantin Niculae
Imagine și montaj de Vlad Glinjan