În doar o lună, fragmente din cinci drone au ajuns pe teritoriul Republicii Moldova: la Căușeni, Criuleni, Rîșcani, Orhei, dar și lângă Arena Chișinău. În acest context, discuțiile despre eficiența sistemului de apărare aeriană al țării au revenit în prim-plan. Deși Guvernul și Ministerul Apărării subliniază importanța achiziționării unor noi radare, opoziția pune la îndoială necesitatea și costurile acestora, susținând că protejarea spațiului aerian este o provocare imposibil de realizat pentru Moldova.
Până nu demult, armata moldoveană a dispus de un număr redus de radare vechi, produse în perioada sovietică. În decembrie 2023, Moldova a primit un radar modern francez Ground Master 200, capabil să detecteze ținte la distanțe de până la 250 de kilometri, inclusiv drone. Această achiziție a costat 14 milioane de euro și a fost finanțată din bugetul național. În 2025, Moldova va primi un al doilea radar similar, finanțat parțial din Fondul European pentru Pace.
Un singur radar nou nu reușește să acopere întregul cer
Ministerul Apărării susține că un singur radar nu este suficient pentru a asigura o acoperire completă a cerului. Deși noul radar detectează rachetele și dronele, tehnologia actuală întâmpină dificultăți în detectarea țintelor care zboară la altitudini mici sau folosesc materiale greu de depistat. Astfel, autoritățile spun că radarul trebuie să fie completat cu un sistem de apărare aeriană mai complex, care să includă echipamente de interceptare a țintelor.
„Dacă cineva crede că un radar poate rezolva întreaga gamă de sarcini legate de traversarea spațiului aerian, acest lucru nu este adevărat. Acesta va face parte dintr-un sistem de mai multe radare pe care armata națională le va primi mai târziu. Acest radar îndeplinește sarcinile în conformitate cu caracteristicile sale”, a spus în februarie 2024 ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi.
„Radarul ia pâinea pensionarilor” și „trage Moldova în război”
Totuși, criticii sunt îngrijorați de costurile mari ale acestor echipamente. De exemplu, unii politicieni din opoziție consideră că aceste investiții ar trebui să fie redirecționate către nevoi interne, cum ar fi majorarea pensiilor sau salariilor funcționarilor publici. Există și temeri legate de statutul de neutralitate al Moldovei, unii afirmând că modernizarea armatei ar putea implica țara mai mult în conflictele externe, în special în sprijinul Ucrainei și NATO.
Ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a respins aceste acuzații, subliniind că achiziționarea radarelor nu are legătură cu NATO, ci cu securitatea națională a Moldovei. Conform acestuia, radarele sunt necesare pentru a asigura protecția cetățenilor, iar speculațiile care sugerează că Moldova se pregătește pentru război sunt „fake news”, care doar vor să destabilizeze situația din țară.
„Radarul nu rezolvă problema interceptării țintelor aeriene, el doar urmărește și furnizează informații despre amenințările existente. Pentru aceasta sunt necesare sisteme de interceptare. Căutăm soluții. Încălcarea spațiului aerian al Republicii Moldova demonstrează încă o dată necesitatea investițiilor în asigurarea securității cetățenilor Republicii Moldova. (Presupunerile despre pregătirea Moldovei pentru război) e un fake-news. Această narațiune provine din Moscova cu scopul de a face Republica Moldova incapabilă să se apere. Aceste narațiuni sunt impuse pentru a destabiliza situația", a declarat anterior Anatolie Nosatîi.
El a subliniat că armata moldoveană „nu se înarmează, ci se modernizează”.
În plus, autoritățile recunosc că, deși radarele sunt esențiale pentru monitorizarea cerului, ele nu pot intercepta singure țintele aeriene. În acest sens, dezvoltarea unui sistem de apărare aeriană complet este considerată o prioritate. Cheltuielile pentru aceste achiziții sunt susținute parțial de partenerii internaționali ai Moldovei, inclusiv Uniunea Europeană.
Adevărul despre suportul financiar oferit de UE forțelor armate din Moldova
Moldova este a doua țară beneficiară ca mărime a asistenței acordate de UE prin Instrumentul European pentru Pace, prima fiind Ucraina. Deși afirmația sună de parcă primim bani cu carul pentru arme, fără careva impedimente, realitatea se află la polul opus. Orice sprijin european trece printr-un labirint birocratic înainte să ajungă la beneficiar.
„Aici este foarte important pentru cei care zic: „Cere și ți se va da”, nu este corect. Pentru că noi discutăm acuma cu specialiștii detalii tehnice. După ce, ei merg înapoi la Uniunea Europeană, informează reprezentanții întregii comunități din Uniunea Europeană și pun la vot să vadă care din aceste solicitări se acceptă sau nu se acceptă”, a explicat Nosatîi.
De asemenea, dacă unul din cele 27 state membre UE votează împotrivă, ajutorul este blocat. Pentru a convinge toate statele din blocul comunitar, Republica Moldova trebuie să vină cu argumente solide și să își motiveze foarte bine necesitatea echipamentelor.
