Președintele Volodimir Zelenski a anunţat că SUA au decis să crească volumul ajutorului militar acordat Ucrainei. Într-un mesaj transmis joi seară, liderul de la Kiev a menționat că a primit rapoarte despre situaţia de pe front şi aprovizionarea trupelor atât din partea comandantului-șef al armatei, Oleksandr Sîrski, cât şi a ministrului apărării, Rustem Umierov, scrie Rador.

Primele indicii sugerează că un sistem rusesc anti-aerian ar fi putut doborî avionul de pasageri care s-a prăbuşit în Kazahstan, a declarat un oficial american pentru CNN, în timp ce autorităţile au recuperat o a doua cutie neagră despre care speră că va face lumină privind cauza dezastrului în care au murit zeci de persoane, notează news.ro. Între timp, Vladimir Putin respinge explicit o propunere înaintată de echipa lui Donald Trump pentru oprirea ostilităților în schimbul amânării cu 10 ani a intrării Ucrainei în NATO. Mai mult, rușii consideră acum că nici nu pot negocia nimic cu Zelenski, promovând falsul că acesta nu ar mai fi președintele legitim al Ucrainei, scrie Biziday.

UPDATE Ucraina a finalizat pregătirile pentru cel de-al doilea summit de pace, potrivit Ministerului de Externe. Deşi iniţial s-a dorit organizarea summitului până la sfârşitul anului 2024, purtătorul de cuvânt Heorhii Tykhyi a subliniat că prioritatea este obţinerea unor rezultate semnificative, nu organizarea „unui eveniment de dragul evenimentului”, scrie Mediafax.

UPDATE Rusia a lansat un nou videoclip de propagandă înfricoșător în care sistemele de apărare ale Moscovei distrug un Moș Crăciun „vestic” și renii acestuia, într-o scenă halucinantă care ar putea fi văzută ca o ironie macabră, mai ales pe fondul informațiilor că antiaeriana rusă ar fi lovit un avion din Azerbaidjan deasupra orașului Groznîii și au murit 38 de oameni, scrie Ziare.com.

UPDATE Vicepreşedintele Consiliului rus de Securitate, Dmitri Medvedev, este convins că Rusia şi Statele Unite cu certitudine nu vor deveni prieteni în următorul secol, iar lupta dintre ele este costisitoare din toate punctele de vedere. El și-a exprimat aceste opinii într-o postare pe canalul său de Telegram.

UPDATE Potrivit CNN, Rusia a intensificat semnificativ producţia de drone Shahed şi ţinte false la o fabrică din Tatarstan, scrie The Kyiv Independent. În 2023, fabrica a produs 2.738 de drone Shahed-136, iar producţia a crescut la 5.760 de unităţi în primele nouă luni ale anului 2024.

UPDATE Ucraina, un producător şi exportator global de cereale şi seminţe oleaginoase, a trimis primul său lot de ajutoare alimentare în Siria, a declarat vineri preşedintele Volodimir Zelenski, citat de Reuters.

UPDATE Conducerea militară a Ucrainei intenţionează să extindă instruirea militară de bază la două luni pentru a spori pregătirea şi siguranţa soldaţilor, a anunţat vineri comandantul suprem Oleksandr Sîrskîi. Iniţiativa urmează consultărilor cu Statul Major General, comandanţii de ramură şi liderii unităţilor de luptă individuale, scrie Mediafax.

UPDATE La Moscova, membrii celulei Stat Islamic din Afganistan Vilayat Khorasan, suspectați că ar pregăti un atentat ce viza una dintre secţiile de poliție din regiunea Moscova, au fost uciși în timp ce se încerca arestarea lor, a anunţat FSB, citat de Interfax. Potrivit FSB, cei uciși erau din Asia Centrală, scrie Rador.

UPDATE Rusia se confruntă cu o lipsă acută de soldați pe front, astfel că a decis să trimită la război deținute, în schimbul eliberării acestora din executarea pedepselor în închisori. Unele dintre ele sunt închise pentru crimă, scrie Adevărul.

UPDATE Administrația prezidențială a Azerbaidjanului a transmis că familiile celor decedați după prăbușirea avionului Azerbaijan Airlines nu au nevoie de asistență din partea autorităților cecene, a declarat o sursă din cadrul administrației prezidențiale pentru Day.Az, citat de publicația independentă rusă Meduza. „Azerbaidjanul nu are nevoie de nicio asistență. Nici statul și nici cetățenii nu vor accepta o astfel de asistență. Noi oferim și vom oferi cetățenilor noștri asistența necesară. Azerbaidjanul cere recunoașterea faptei, scuze și plata unor despăgubiri corespunzătoare”, a răspuns o sursă din cadrul administrației prezidențiale azere pentru Day.az. La rândul său, RIA Novosti, citând serviciul de presă al procuraturii azere, a relatat că angajații Procuraturii Generale din Azerbaidjan se află la Groznîi, unde efectuează o anchetă împreună cu colegii lor ruși cu privire la accidentul aviatic din Aktau, Kazahstan, scrie HotNews.

UPDATE Dmitri Medvedev a devenit o voce familiară de la invazia Rusiei în Ucraina, făcând frecvent comentarii incendiare despre Occident. Fostul președinte al Rusiei și un aliat apropiat al lui Vladimir Putin i-a încurajat acum pe migranți să „comită atrocități” într-o răbufnire nebunească, în timp ce a cerut țării sale să „pedepsească Europa”, scrie Express.

UPDATE Responsabilul cu controlul armelor din Rusia a avertizat vineri viitoarea administraţie a lui Donald Trump că Moscova ia în considerare o gamă largă de măsuri posibile privind testele nucleare, din cauza poziţiei radicale a lui Trump în această privinţă, scrie Mediafax.

UPDATE Un raport al Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) arată că trupele ruse au ocupat, probabil, orașul ucrainean Kurahove, din regiunea estică Donețk. Cu toate acestea, ISW notează că ar putea fi dificil pentru armata rusă să avanseze mai la vest de acest oraş.

UPDATE Racheta experimentală „Oreșnik” a lui Vladimir Putin, lansată împotriva Ucrainei luna trecută, a fost fabricată de companii ruseşti care încă se bazează pe echipamente avansate de producţie occidentale, scrie FT. Două institute ruseşti de top din domeniul ingineriei de apărare, desemnate de serviciile secrete ucrainene drept creatoarele rachetei Oreșnik, au publicat anunţuri de angajare pentru  angajaţi familiarizaţi cu sistemele de prelucrare a metalelor fabricate de companii germane şi japoneze.

UPDATE Serghei Sobianin, 66 de ani, primarul Moscovei, a declarat, într-o ședință a Dumei capitalei ruse, că un centru medical din oraș va fi transformat într-un spital militar, „cel mai mare al nostru”. El a afirmat că „600.000 de răniți în operațiunile speciale trebuie tratați”. Presa de stat și bloggerii pro-Kremlin susțin traducerea este „de la 600 la 1.000 de răniți”, relatează Blick și Bild.

UPDATE Forțele ruse de ocupație folosesc Mariupol ca centru militar și logistic și construiesc un drum ocolitor pentru a ascunde mișcarea echipamentelor de locuitorii din zonă, a declarat Dmitro Zabavin, membru în Consiliul Municipal Mariupol, cel ucrainean aflat în exil, într-o declarația la postul Espresso TV.

UPDATE Un studiu efectuat de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev arată că aproape jumătate dintre ucraineni consideră că alegerea lui Donald Trump în funcţia de președinte al SUA va apropia instaurarea păcii în Ucraina. Cu toate acestea, doar 23% dintre respondenți cred în corectitudinea unui acord de pace cu Rusia. Potrivit sondajului, 45% dintre ucraineni sunt de părere că victoria lui Trump va accelera instaurarea păcii. Dintre aceștia, 15% consideră că pacea este mult mai aproape, în timp ce restul de 30% cred că pacea este doar puțin mai aproape. Cei care consideră că pacea devine din ce în ce mai îndepărtată constituite 14% din respondenţi. 5% spun că pacea este foarte departe, iar 9% cred că momentul instaurării păcii este la o oarecare distanţă. Restul de 40% fie cred că nimic nu se va schimba sau nu se pot decide asupra unei opinii în acest sens, scrie Rador.

UPDATE Un avion F-16 ucrainean ar fi fost doborât în ​​regiunea Zaporojie în timp ce se pregătea să lanseze o lovitură cu rachete, a informat agenția rusă de presă, Tass, citată de EurAsian Times. Informația nu a fost confirmată de autoritățile ucrainene. „Aeronava F-16 era în măsură să lanseze o lovitură cu rachete în regiune și a fost doborât”. Acest lucru a fost raportat TASS de Vladimir Rogov, președintele Comisiei pentru suveranitate, proiecte patriotice și sprijin pentru veterani a Camerei Publice a Federației Ruse, potrivit Ziare.com.

UPDATE Situația cu privire la reținerea de către partea finlandeză a navei, care, potrivit presei, transporta petrol rusesc, este o problemă ce nu ţine de competenţa Kremlinului, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus, Vladimir Putin, notează Interfax.

UPDATE NATO îşi va ”consolida prezenţa militară” la Marea Baltică, anunţă vineri secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice Mark Rutte, iar Estonia a lansat misiuni de patrulare pe mare pentru a-şi apăra conexiunea electrică cu Finlanda, la două zile după ce cablul EstLink 2 care a leagă cele două ţări a fost rupt probabil de către un petrolier care venea dintr-un port rusesc, a anunţat ministerul eston al Apărării, relatează AFP, transmite News.ro.

UPDATE Un zbor al Azerbaijan Airlines către orașul Mineralnie Vody din sudul Rusiei s-a întors vineri la Baku după ce a fost anunțat că o parte a spațiului aerian din sudul Rusiei a fost închisă, a raportat agenția rusă de stat TASS, citată de Reuters. De asemenea, Azerbaidjan Airlines a anunțat vineri că suspendă zborurile către șapte orașe rusești, potrivit presei ruse.

UPDATE O companie navală norvegiană a respins, vineri, acuzațiile lui Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, că o navă a sa ar fi refuzat să ia la bord marinari dintr-un cargobot care s-a scufundat în Marea Mediterană, informează Reuters. Anterior, fostul președinte rus Medvedev a afirmat că nava sub pavilion norvegian Oslo Carrier 3 nu a venit în ajutorul marinarilor de pe nava Ursa Major, care desfășoară misiuni pentru o instituție din subordinea Ministerul rus al Apărării.

UPDATE Kremlinul a fost informat în legătură cu declarațiile făcute de un deputat de la Baku, din Azerbaidjan, potrivit cărora Rusia ar trebui să-și ceară scuze pentru că sistemele de apărare antiaeriană ruseşti au doborât un avion azer, dar, cu toate acestea refuză în continuare să comenteze această situație, până la finalizarea anchetei, care va stabili cauzele dezastrului, notează Rador.

UPDATE Un pasager al avionului Azerbaijan Airlines care s-a prăbușit în Kazahstan a declarat pentru Reuters că s-a auzit cel puțin o bubuitură puternică în timp ce avionul se apropia de Groznîi. „Am crezut că avionul se va face bucăți”, a declarat pentru Reuters din spital, Subhonkul Rakhimov, unul dintre pasageri, adăugând că a început să spună rugăciuni și să se pregătească să moară. După bubuitura puternică, avionul s-a comportat ciudat, ca și cum ar fi fost beat, a spus el, scrie Hotnews.

UPDATE Președintele Rusiei, Vladimir Putin, i-a transmis un mesaj de Anul Nou liderului nord-coreean Kim Jong-un. Dictatorul rus și-a exprimat speranța că cele două națiuni vor continua să colaboreze și în anul 2025, conform presei de stat din Coreea de Nord, relatează agenția de presă din Coreea de Sud Yonhap, scrie Libertatea.

UPDATE Un militar nord-coreean luat prizonier de către forţele ucrainene, după ce a fost desfăşurat să lupte alături de ruşi, a murit din cauza rănilor, anunţă vineri, 27 decembrie, spionajul sud-coreean, relatează AFP.

UPDATE Chișinăul transmite condoleanțe familiilor cetățenilor decedați în urma prăbușirii avionului în Kazahstan, dorind „recuperare rapidă și completă celor care au fost răniți în acest tragic accident”.

UPDATE Autoritatea rusă de supraveghere a aviației a declarat vineri că avionul Azerbaijan Airlines care s-a prăbuşit miercuri în Kazahstan a decis să îşi schimbe traseul inițial, care avea ca destinaţie Cecenia. Decizia ar fi fost luată pe fondul ceţii dense şi a unei alerte locale privind dronele ucrainene, mai spun rușii, relatează Reuters şi AFP.

UPDATE Rusia este responsabilă pentru prăbușirea avionului în Kazahstan, lângă Aktau, și încearcă să-și ascundă vinovăția, relatează ziarul german Bild. Joi, Euronews și Reuters au citat propriile surse și au scris că aeronava a fost lovită de o rachetă Panțîr lansată de sistemul de apărare aeriană din Rusia, scrie Libertatea.

UPDATE Cele peste 1.035 de zile ale războiului Rusiei din Ucraina au produs o adevărată undă de șoc pe continent. Teroarea lui Putin se răspândește într-un oraș NATO de la ”capătul lumii libere”, acolo unde 96% dintre oameni vorbesc rusa. Narva din Estonia privește cu teamă spre Rusia, peste granița înghețată, scrie Ziare.com.

UPDATE Premierul slovac Robert Fico "a spus că, dacă vor exista negocieri, vor fi bucuroși ca ţara sa să fie o platformă" pentru acestea, a declarat Putin într-o conferinţă de presă, o soluție pe care o consideră "acceptabilă". „Nu suntem împotrivă", a spus el, lăudând "poziția neutră" a Slovaciei. Robert Fico, unul dintre puținii lideri europeni care a rămas apropiat de Kremlin, s-a întâlnit cu preşedintele rus la Moscova pe 22 decembrie, scrie Libertatea.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin a declarat joi că Rusia este deschisă unei propuneri slovace de a găzdui discuții de pace cu Ucraina pentru a pune capăt unui conflict despre care a spus că Rusia este hotărâtă să îl ducă la bun sfârșit, scrie Money.

UPDATE Informațiile potrivit cărora Ucraina ar fi capturat un soldat nord-coreean rănit au fost confirmate de agenția de spionaj din Coreea de Sud, potrivit The Guardian. Astfel, este primul soldat trimis de Phenian care a fost capturat, notează Adevărul.

UPDATE Rusia are la dispoziție între 20 și 25 de milioane de bărbați, cu vârsta până în 55 de ani, care au făcut serviciul militar obligatoriu, și care pot fi trimiși pe front, spune directorul unei organizații pentru drepturile omului din Rusia într-un interviu pentru HotNews. Serghei Krivenko estimează că numărul morților în rândul armatei ruse din Ucraina ar fi 100-120 mii oameni, la care se adaugă numărul celor răniți, care e de aproximativ 4 ori mai mare, scrie HotNews.

UPDATE Agenţii ucraineni de aplicare a legii au acuzat un comandant de pluton din cadrul Brigăzii 211 Pontoon Bridge din Ucraina de abuz de autoritate, acuzându-l că şi-a bătut şi umilit subordonații, a informat Parchetul General joi, potrivit Kyiv Independent. Deşi autorităţile nu au dat numele acuzatului, presa ucraineană a raportat că persoana în cauză este Vladyslav Pastukh. Potrivit oficialilor, acuzatul ar fi bătut cel puţin trei soldaţi în timp ce servea de-a lungul liniei frontului între februarie şi mai 2024, scrie Mediafax.

UPDATE Președintele Vladimir Putin, 72 de ani, și-a declarat credința în Dumnezeu ca răspuns la o întrebare despre sfârșitul așa-zisei „operațiunii militare speciale” din Districtul Militar de Nord, relatează publicația rusească Life. Liderul de la Kremlin a amenințat din noul cu rachetele Oreșnik. Federația Rusă poate reutiliza sistemul de rachete hipersonice Oreșnik, „dar va folosi această capacitate când va fi necesar”.

UPDATE Declarația lui Putin din 26 decembrie, comentează analiştii de la Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), face parte dintr-o serie de comentarii recente prin care președintele rus pare a refuza să ia în considerare orice formă de compromis față de pretențiile sale maximale de la sfârșitul anului 2021 și începutul lui 2022, înainte de debutul invaziei. Aceste cereri includ forțarea Ucrainei să devină un stat permanent neutru care nu se va alătura niciodată NATO, impunerea unor limitări severe asupra dimensiunii armatei ucrainene și înlăturarea guvernului ucrainean, scrie Biziday.

UPDATE Preşedintele rus Vladimir Putin, preşedintele Rusiei, a declarat joi, 26 decembrie, că omologul său american Joe Biden i-a propus în 2021 "să amâne aderarea Ucrainei la NATO cu 10-15 ani", Kievul cerând de mult timp să fie integrat în Alianţa Nord-Atlantică, relatează AFP. ”În 2021, actualul preşedinte (american Joe) Biden mi-a propus exact asta: amânarea aderării Ucrainei la NATO cu 10-15 ani”, pentru că nu era încă pregătită”, a declarat joi, într-o conferinţă de presă televizată liderul de la Kremlin. ”I-am răspuns în mod rezonabil «da, nu este pregătită în prezent. Însă o veți pregăti şi o veți accepta»”, a adăugat Vladimir Putin. Or, pentru Rusia, ”care e diferența azi, mâine ori în zece ani?”, a apreciat el.

UPDATE Autoritățile comuniste din orașul Irkuțk au sărbătorit 146 de ani de la nașterea dictatorului sovietic Iosif Stalin. Cu această ocazie, copiii de grădiniță și școlari din clasele primare au fost puși să citească poezii despre Stalin și i-au prezentat portretele, relatează portalul Realitatea Siberiei.

UPDATE Politicieni în scutece, imigranți care mănâncă animale de companie, ciocolată cu greieri, microbiști români pro-Putin: toate acestea NU s-au întâmplat, ci sunt minciuni care au ținut ocupată opinia publică în anul 2024, scrie Deutsche Welle, conform Rador.

UPDATE Primele indicii sugerează că un sistem antiaerian rusesc a doborât avionul de pasageri care s-a prăbușit în Kazahstan, a declarat un oficial american pentru CNN, în timp ce autoritățile au recuperat o a doua cutie neagră care speră că va face lumină asupra cauzei dezastrului care a ucis zeci de oameni.

UPDATE Departamentul de Comunicare Strategică (StratCom) al Forțelor Armate ale Ucrainei a raportat, joi, că forțele aeriene ucrainene au atacat, zilele trecute, o întreprindere din regiunea rusă Rostov, conform RBC. Este vorba despre o uzină care produce combustibil pentru rachete balistice, scrie Știripesurse.

UPDATE Finlanda a confiscat petrolierul Eagle S, provenit din Rusia şi suspectat că face parte dintr-o „flotă fantomă” și care ar fi fost implicat miercuri în deteriorarea unui cablu electric submarin între Finlanda şi Estonia cu o zi înainte, relatează AFP, conform Agerpres. „Am urcat deja la bordul navei, am vorbit cu echipajul şi am adunat dovezi”, au spus oficialii finlandezi.

UPDATE Preşedintele chinez Xi Jinping va efectua o vizită în Rusia în 2025, a declarat vineri dimineaţă, 27 decembrie, ambasadorul Moscovei la Beijing, citat de agenţia rusă de presă RIA Novosti, conform Reuters.

Rusia a lovit din nou sectorul energetic al Ucrainei. De această dată, au fost vizate atât regiunile din vest, cât și cele din sud și est, cu câteva ore înaintea negocierilor de pace de la Geneva. Bubuituri au fost auzite și în raionul Soroca din Republica Moldova. Pe de altă parte, Kievul a lansat un atac cu drone asupra Rusiei. O rafinărie a luat foc, iar cinci aeroporturi au fost închise și s-au produs pene de curent la Kazan.

Totodată, Ucraina a recucerit 201 kilometri pătrați de teritoriu de la Rusia în doar cinci zile, cel mai rapid câștig teritorial din ultimele două șase luni, conform unei analize AFP pe baza datelor Institutului pentru Studiul Războiului (ISW). Experții afirmă că Ucraina a profitat probabil de recentul blocaj al accesului forțelor ruse la Starlink. Totuși, președintele SUA, Donald Trump, pune presiune pe Ucraina ca să încheie rapid un acord de pace cu Moscova.

UPDATE Armata Rusiei avansează lent de luni de zile în Ucraina. Trupele ucrainene au recucerit, în doar câteva zile, peste 200 de kilometri pătrați. Se pare că acest lucru a fost posibil și datorită lui Elon Musk, arată o analiză Deutsche Welle. Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) arată că forțele Kievului nu au mai recuperat atât de mult teritoriu într-un interval atât de scurt de la contraofensiva din iunie 2023. Suprafața recucerită recent este aproape egală cu câștigurile teritoriale ale Rusiei din întreaga lună decembrie (244 de kilometri pătrați).

UPDATE Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat, marţi, că Executivul comunitar nu vede un risc pe termen scurt la securitatea aprovizionării cu petrol în Ungaria sau Slovacia, în urma perturbării fluxului de ţiţei rusesc via Ucraina, pentru că cele două state membre au stocuri de urgenţă ample, transmite Reuters.

UPDATE Economia Rusiei traversează o etapă critică, marcată de deficite în creștere, venituri în scădere și presiuni structurale tot mai accentuate. Pe măsură ce războiul Rusiei în Ucraina intră în al cincilea an, economia dă semne de presiune structurală profundă, scrie TheEconomist, potrivit Mediafax. Analiștii spun că sistemul nu se mai prăbușește, dar nici nu își revine. În schimb, a intrat în ceea ce unii descriu drept o „zonă a morții” economică. Creșterea a încetinit la doar 1% în 2025, iar prognozele indică o evoluție și mai slabă. Scăderea veniturilor din exporturi și deficitul bugetar în creștere amplifică presiunea.

UPDATE Componente electronice de la producători germani se găsesc în dronele rusești care atacă orașele ucrainene. Mass-media germană a atras din nou atenția asupra acestui lucru în ianuarie 2026, în timpul unei analize a celei mai recente drone Geran-5 . După cum a aflat DW, această problemă nu este nouă - în același timp, este mult mai mare, iar rezolvarea ei nu este ușoară.

UPDATE Un sediu al poliției militare ruse din regiunea Leningrad, aflat în perimetrul unei unități militare, s-a prăbușit parțial în urma unei explozii, marți, iar autoritățile investighează cauza incidentului, potrivit The Moscow Times și AFP. Clădirea aflată într-o bază militară este în mare parte distrusă. Jurnaliștii locali susțin că cel puțin două persoane au murit, dar informația nu a fost confirmată de autorități. „Am ordonat forțelor de ordine să asiste armata în curățarea molozului și salvarea victimelor prăbușirii unei clădiri a poliției militare situate în baza militară Sertolovo”, a scris guvernatorul regional Alexander Drozdenko pe Telegram. Sertolovo este un oraș din regiunea Leningrad din nord-vestul Rusiei.

UPDATE La Geneva are loc cea de a treia rundă de negocieri trilaterale - Statele Unite, Ucraina și Rusia. Mizele sunt deosebit de mari pentru Kiev, care se află sub presiunea Washingtonului, de a accepta un acord privind încheierea războiului. În timp ce partea ucraineană dorește să se concentreze în principal pe probleme umanitare și garanții de securitate în cadrul discuțiilor de la Geneva, mediate de SUA, Rusia dorește să-și forțeze vecinul să cedeze teritoriu.

UPDATE Rusia şi-a intensificat activitățile de război hibrid şi se arată „mai predispusă să-şi asume riscuri” în Suedia şi în vecinătatea acesteia, a declarat marţi şeful serviciului suedez de informaţii militare, Thomas Nilsson, pentru AFP, relatează Agerpres. 

UPDATE Castravetele, un favorit în salatele și mesele rusești, este cel mai recent produs de bază al cărui preț a explodat brusc în Rusia, stârnind furia consumatorilor și mobilizând politicienii și autoritățile de reglementare dornice să tempereze orice nemulțumire populară într-un moment de război, relatează Reuters.

UPDATE Președintele Ucrainei Volodimir Zelenski a dispus măsuri suplimentare de protecție a infrastructurii critice, după ce serviciile de informații au raportat că Rusia pregătește un nou bombardament de amploare. Anunțul vine după o noapte în care forțele ruse au vizat deja obiective energetice cu rachete, punând sub presiune sistemul național de electricitate.

UPDATE Speculațiile cu privire la starea de sănătate și locul în care se află Vladimir Putin cresc, după ce președintele rus nu a fost văzut în public timp de mai bine de o săptămână, scriu mai multe publicații, printre care The Sun, Mirror, Express și altele. Vladimir Putin a fost văzut ultima dată ținând un discurs pe 5 februarie, iar absența sa continuă a stârnit o serie de zvonuri cu privire la starea președintelui rus. Se zvonește de mult timp că Putin, în vârstă de 73 de ani suferă de o problemă de sănătate, deși rămâne neclar exact ce anume. De-a lungul anilor, liderul de la Kremlin a fost văzut în diferite momente cu tremur al mâinilor, spasme sau cu o față umflată, scrie Gândul. Autoritățile ruse au negat întotdeauna că Putin s-ar simți rău.

UPDATE Mai bine de 2.200 de persoane au fost ucise iar 12.000 au fost rănite: este numărul victimelor civile înregistrate în 2025, în Ucraina, după cum a calculat ONG-ul britanic Action on Armed Violence. O creştere cu 26%, comparativ cu 2024. Pierderile s-au observat în zonele apropiate de front, dar şi în oraşe situate spre vestul ţării, spaţii vizate de bombardamentele ruse, scrie RFI.

UPDATE Rusia își intensifică presiunea politică asupra Ucrainei, folosind tema alegerilor ca instrument de delegitimare a actualei conduceri de la Kiev. Mesajul transmis de Moscova este tot mai clar: va recunoaște doar acel rezultat electoral care va duce la formarea unui guvern convenabil intereselor sale. Concluzia apare într-un nou raport al Institutului pentru Studiul Războiului (ISW).

UPDATE Kremlinul a anunțat luni, 16 februarie, că ceea ce a numit „principalele probleme”, inclusiv chestiunile sensibile legate de teritoriu, vor fi discutate în cadrul negocierilor de pace cu Ucraina, care vor avea loc la Geneva în această săptămână, relatează Reuters.

UPDATE Volodimir Zelenski a condamnat atacul masiv lansat de Rusia marţi dimineaţă, cu câteva ore înaintea noilor discuţii de pace de la Geneva, afirmând că diplomaţia va funcţiona doar dacă este însoţită de sancţiuni suplimentare împotriva Moscovei, scrie EFE.

UPDATE Pentru preşedintele Volodimir Zelenski, ce îi interesează pe ucraineni "nu este să ştie când va reveni Rusia ci ce se va întâmpla când va reveni. Ucrainenii doresc să înţeleagă "care este preţul" şi ce înseamnă "concret" garanţiile de securitate propuse de Statele Unite şi de aliaţii europeni, scrie RFI.

UPDATE Armata Ucrainei a primit aproximativ 4,4 milioane de proiectile de artilerie de calibru mare, în cadrul unei inițiative privind muniția condusă de Cehia, încă de la lansarea programului, în februarie 2024. Dintre acestea, aproape 2 milioane de cartușe au fost furnizate Ucrainei numai în 2025, potrivit declarațiilor președintelui ceh Petr Pavel, în cadrul unui interviu pentru publicația cehă Odkryto, citată de Ukrainksa Pravda.

UPDATE Ambasada Poloniei la Moscova a emis un comunicat prin care își avertizează cetățenii aflați pe teritoriul Federației Ruse să părăsească țara cât repede posibil. Totodată, se recomandă evitarea oricărei călătorii în Rusia, relatează Euronews.

UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat luni că SUA au îndemnat Ucraina să renunțe la pretențiile teritoriale asupra zonelor capturate de Rusia, promițând în schimb garanții de securitate, anunță Anadolu Ajansi. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat la sfârșitul lunii ianuarie că Rusia va accepta garanții internaționale de securitate doar pentru o Ucraină „prietenoasă” cu Moscova, avertizând că orice aranjament care ar menține un regim ostil la Kiev nu ar asigura o pace durabilă, scrie Digi24.

UPDATE Ungaria continuă să cumpere petrol rusesc în ciuda faptului că există și alternative disponibile, se arată într-un nou raport care acuză guvernul de la Budapesta că banii pe care îi economisește prin cumpărarea de petrol ieftin de la statul agresor nu sunt folosiți în beneficiul consumatorilor ungari, scrie CNN. În loc să fie folosiți pentru schimbarea în bine a vieții ungurilor, banii câștigați prin achizițiile de petrol rusesc ieftin se transformă în profituri pentru cea mai mare companie petrolieră ungară, controlată parțial de fundații cu legături cu premierul Viktor Orban, conform celui mai nou raport al Centrului pentru Studiul Democrației (CSD). Analiza acestuia a arătat că prețurile la combustibili din Ungaria erau cu 18% mai mari decât în Cehia, în 2025. Asta deși Ungaria cumpără petrol rusesc ieftin, iar Cehia achiziționează combustibil din surse alternative, ceva mai costisitor. Cercetarea contrazice susținerile lui Orban, conform cărora Ungaria continuă să cumpere petrol rusesc pentru ca cetățenii săi să beneficieze de un preț mai bun.

UPDATE Miniştrii apărării din Germania şi Ucraina au semnat vinerea trecută un acord pentru trimiterea unor instructori ucraineni pentru armata germană, informează luni agenția dpa, citată de Agerpres. Un purtător de cuvânt al Bundeswehr (forţele armate germane) a declarat agenţiei că „planul este să încorporăm experienţa soldaţilor ucraineni în instruirea armatei, în special în şcolile militare”. Oficialul respectiv a refuzat să comenteze despre detalii.

UPDATE Ministrul de externe al Estoniei, Margus Tsahkna, a declarat că statele baltice sunt pregătite să respingă orice agresiune din partea Rusiei, iar NATO ar reacționa cu atacuri adânc în teritoriul rus în cazul unei invazii. Într-un interviu acordat publicației The Telegraph, oficialul estonian a subliniat că Estonia, Letonia și Lituania sunt mai bine pregătite ca niciodată să-și apere teritoriile. „Vom aduce războiul în Rusia și vom lansa atacuri adânci în interiorul țării. Știm exact ce avem de făcut”, a afirmat Tsahkna. Potrivit acestuia, cele trei state baltice au investit masiv în apărare, ajungând să aloce 5% din PIB-ul regiunii pentru acest sector, pentru a-și dezvolta capacitățile de apărare. Declarațiile ministrului au venit în contextul îngrijorărilor legate de posibilele planuri ale Rusiei de a invada și ocupa parțial un stat baltic după încheierea războiului din Ucraina, scrie Libertatea.

UPDATE Veterani ai forțelor aeriene din Statele Unite și Țările de Jos întăresc capacitățile avioanelor F-16 operate de Ucraina, în contextul intensificării atacurilor aeriene asupra regiunii Kiev. Potrivit publicației Intelligence Online, Forțele Aeriene ale Ucrainei au constituit, în ultimele săptămâni și fără anunț public, o escadrilă internațională destinată operării noilor avioane de vânătoare F-16 Fighting Falcon. Unitatea reunește piloți ucraineni și veterani occidentali, inclusiv foști membri ai United States Air Force și ai Royal Netherlands Air Force, notează Adevărul. Kievul nu a confirmat public existența escadrilei internaționale.

UPDATE Profesorul John Klein, cercetător la Atlantic Council și cadru didactic la Georgetown University, avertizează că Statele Unite trebuie să fie pregătite „să planifice pentru război”, dacă diplomația nu va reuși să oprească ambițiile Kremlinului, scrie Forbes.Potrivit lui Klein, Rusia dezvoltă o armă antisatelit (ASAT) dotată cu focoase nucleare – un dispozitiv care, detonat pe orbită joasă, ar putea paraliza infrastructura spațială occidentală. O explozie termonucleară în apropierea Stației Spațiale Internaționale ar putea ucide echipajul stației și ar transforma orbita într-un câmp letal de radiații și resturi spațiale. 

UPDATE Rusia a strâns atât de mult petrol, încât nu mai are unde să-l depoziteze. Restricţiile la export afectează bugetul Kremlinului. Capacitatea de stocare a petrolului din Rusia se apropie de nivelul maxim, pe fondul problemelor tot mai mari legate de vânzarea de țiței în străinătate, în special către India, notează Kiev Post.

UPDATE Pentru cetățenii ruși care locuiesc în Lituania, călătoriile prea frecvente în Rusia sau Belarus pot duce la pierderea permiselor de ședere. În conformitate cu noile restricții de călătorie care au intrat în vigoare în mai 2025, autoritățile lituaniene pot revoca permisul de ședere temporară al unui cetățean rus dacă acesta vizitează țara de origine sau Belarus mai mult de o dată la trei luni fără un „motiv obiectiv”. Motivele pe care autoritățile responsabile cu migrația le consideră valabile pentru vizitele frecvente rămân neclare, iar puțini reclamanți au reușit să-și susțină cazurile în instanță, arată Meduza.

UPDATE Rusia ar putea desfășura forțele sale militar-maritime pentru a preveni ca puterile europene să sechestreze vase rusești și ar putea adopta măsuri de represalii împotriva navelor europene dacă astfel de confiscări vor avea loc, a avertizat un oficial de la Moscova, potrivit Adevărul.

UPDATE Un soldat rus din unitatea de elită de piloți de drone - Rubikon - s-a predat forțelor ucrainene, spunând că nu mai poate urma ordinele superiorilor, în condiții de presiuni constante și ceea ce el a descris ca fiind abuzuri sistematice, scrie Kyiv Post.

UPDATE Atacul are loc în ajunul celei de-a treia runde de negocieri programate la Geneva, în perioada 17–18 februarie. Delegația ucraineană a ajuns deja în Elveția. Secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, Rustem Umerov, a confirmat că discuțiile vor începe marți și că Kievul este pregătit pentru negocieri „substanțiale” privind securitatea și aspectele umanitare, reiterând obiectivul unei păci durabile. Anterior, cele două părți s-au întâlnit de două ori la Abu Dhabi. Înaintea noii runde, Moscova și-a modificat componența delegației, numindu-l la conducerea acesteia pe Vladimir Medinski, consilier al președintelui rus Vladimir Putin. Atacurile nocturne, lansate în pragul negocierilor, subliniază contrastul puternic dintre dinamica de pe front și eforturile diplomatice aflate în desfășurare, notează Adevărul.

UPDATE Regiunea Dnipropetrovsk a fost vizată de un atac combinat cu rachete, drone, artilerie și bombe aeriene. În orașul Dnipro au fost avariate o întreprindere privată, clădiri administrative, locuințe și autoturisme. O unitate industrială a fost lovită în Krivoi Rog, iar în districtul Kamianske au fost raportate pagube la clădiri rezidențiale. În aceste zone nu au fost anunțate victime. Și regiunile vestice ale Ucrainei au fost ținta atacurilor, evaluările privind amploarea distrugerilor fiind încă în curs.

UPDATE China a oferit o nouă asistență energetică umanitară Ucrainei, în timp ce un oficial american de rang înalt a declarat că Beijingul are puterea de a opri invazia Rusiei, dar a ales să nu o facă, potrivit Fox News.

UPDATE Compania energetică DTEK a anunțat că infrastructura energetică a orașului Odesa a suferit „daune devastatoare”. „Pagubele sunt extrem de grave. Va fi nevoie de mult timp pentru a readuce echipamentele în stare de funcționare”, a transmis compania, precizând că prioritatea este restabilirea alimentării cu energie pentru infrastructura critică. Echipele intervin la fața locului pentru îndepărtarea dărâmăturilor și limitarea consecințelor atacului.

UPDATE Armata rusă a lansat, în noaptea de luni spre marți, un nou atac de amploare asupra Ucrainei, vizând orașul Odesa și regiunea Dnipropetrovsk, cu doar câteva ore înaintea unei noi runde de negocieri de pace programate la Geneva.

UPDATE Oraşul ucrainean Odesa a fost vizat de noi bombardamente ruseşti, în noaptea de 16 spre 17 februarie. Şeful Administraţiei Militare Regionale Odesa, Oleh Kiper, a raportat că ruşii au lovit oraşul cu drone de atac. Potrivit acestuia, dronele zburau la o altitudine foarte joasă, iar primele explozii s-au auzit înainte ca alarma aeriană să fie declanșată. În urma atacului, a fost avariat un obiectiv de infrastructură, precum și mai multe clădiri civile. Într-unul dintre cartierele orașului, a izbucnit un incendiu la etajele superioare ale unui bloc de locuințe. Flăcările au cuprins o parte a clădirii. Într-un alt cartier au fost înregistrate distrugeri ale unor spații comerciale şi au fost avariate un magazin și un service auto. Potrivit informațiilor preliminare, doi oameni au fost răniți. RBC-Ucraina notează că prima explozie s-a produs pe neașteptate şi că nimic nu indica un nou atac. Canalele de monitorizare au început să raporteze că dronele se îndreaptă spre oraș zburând la o altitudine foarte joasă. Ținta principală a fost cartierul Kiev din Odesa, cunoscut mai bine sub numele de Tairove. În urma atacului, un magazin a ars complet, au fost avariate un salon de cosmetică și un complex de garaje. Epava unei drone a lovit și un bloc de locuințe. După primul atac, mulți locuitori ai clădirilor din apropiere au mers la garaje pentru a-și muta automobilele din zona bombardamentului. În urma unui atac ulterior, cel puțin o persoană a fost rănită, scrie Rador.

UPDATE Canale ucrainene de monitorizare militară au susținut că majoritatea rachetelor lansate asupra infrastructurii critice au fost interceptate. Potrivit acestora, peste 70% dintre rachete și o parte semnificativă a dronelor ar fi fost doborâte de sistemele de apărare antiaeriană, de grupuri mobile de foc și de aviația de vânătoare. Doar lovituri izolate ar fi atins țintele stabilite, notează Adevărul.

UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat sancțiuni împotriva a 10 sportivi ruși acuzați că au susținut agresiunea Moscovei în Ucraina, la scurt timp după scandalul izbucnit la Jocurile Olimpice, unde un sportiv ucrainean a fost descalificat pentru un gest de solidaritate cu victimele războiului, scrie Digi24.

UPDATE Premierul naționalist Robert Fico, considerat apropiat de Vladimir Putin, repetă că războiul nu este problema slovacilor. Cu toate acestea, guvernul său s-a angajat să dubleze până în 2028 capacitatea de primire a adăposturilor. Deși războiul din Ucraina se desfășoară la aproximativ 300 de kilometri distanță, autoritățile din Slovacia încearcă să reabiliteze adăposturile subterane moștenite din perioada Războiului Rece, multe dintre ele aflate într-o stare tehnică precară, relatează AFP.

UPDATE Poliția poloneză a reținut un bărbat moldovean în vârstă de 25 de ani într-o gară din estul Poloniei, după ce acesta a acționat frâna de mână a unui tren de marfă care circula spre Dorohusk, la granița cu Ucraina, au anunțat luni autoritățile. Incidentul a avut loc la stația din Puławy, în regiunea estică Lubelskie, a relatat postul de televiziune de stat TVP Info, preluat de polskieradio.pl.

UPDATE „Potrivit datelor oferite de Serviciul operațiuni aeriene din Armata Națională, în video se aud bubuituri și se observă interceptarea unor aparate de zbor fără pilot care are loc pe teritoriul Ucrainei. Interceptările au fost confirmate de partea ucraineană și de radarele de monitorizare ale Armatei Naționale. Totodată, de către structurile de cooperare nu a fost confirmată survolarea neautorizată a spațiului aerian al Republicii Moldova în ultimele 24 de ore”, a declarat pentru TV8 șefa Serviciului informare și comunicare cu mass-media a Ministerului Apărării, Maria Aramă.

UPDATE „Poliția a fost sesizată de localnicii mai multor sate din raionul Soroca despre o puternică bubuitură auzită de aceștia. În urma verificărilor preliminare și a schimbului de date cu țara vecină s-a stabilit că aceasta a fost generată de o deflagrație produsă într-o localitate din Ucraina. Îndemnăm cetățenii să-și păstreze calmul și să se informeze doar din surse oficiale”, se arată în comunicatul Inspectoratului General al Poliției din Republica Moldova.

UPDATE În perioada de miercuri până duminică săptămâna trecută, Ucraina a recucerit 201 kilometri pătrați de teritoriu, echivalenți cu câștigurile rusești din întreaga lună decembrie. Acesta reprezintă cel mai mare teritoriu recucerit de forțele ucrainene într-un interval atât de scurt de la contraofensiva din iunie 2023. „Aceste contraofensive ucrainene profită probabil de recentul blocaj al accesului forţelor ruse la Starlink, care, potrivit bloggerilor militari ruşi, cauzează probleme de comunicaţii şi de comandă şi control pe câmpul de luptă”, a declarat ISW, care colaborează cu Critical Threats Project, un alt grup de reflecţie american.

UPDATE Armata Ucrainei a atacat cu drone mai multe obiective din Rusia în noaptea de 16 spre 17 februarie, inclusiv rafinăria de petrol Ilski din Krasnodar Krai, unde a izbucnit un incendiu de amploare, potrivit autorităților locale, canalelor Telegram și grupurilor de monitorizare, a relatat The Kyiv Independent. În urma bombardamentelor ucrainene, cinci aeroporturi au fost închise temporar de autorităţile ruse şi s-au înregistrat pene de curent la Kazan, potrivit Ukrainska Pravda.

UPDATE Donald Trump cere Ucrainei să încheie cât mai repede un acord de pace cu Rusia. Declarația a fost făcută chiar înainte de noile discuții programate la Geneva între delegațiile celor două țări aflate în război. Statele Unite încearcă să oprească acest conflict care a început în urmă cu aproape patru ani. Totuși, rundele anterioare de negocieri nu au adus până acum niciun rezultat concret sau progrese majore, notează Cotidianul. „Ucraina ar trebui să vină la masa negocierilor și rapid”, a spus Trump la bordul avionului Air Force One. Declarațiile liderului de la Casa Albă vin într-un context extrem de complicat, mai ales pentru Ucraina. Înaintea discuțiilor de la Geneva, Rusia a lansat un nou atac major asupra Ucrainei, folosind rachete hipersonice și drone.

UPDATE Principala propagandistă a Kremlinului, Margarita Simonian, s-a plâns de „progresia asemănătoare unui uragan” a cancerului de care suferă. Cea mai cunoscută propagandistă a Rusiei, Margarita Simonian, se află într-o stare mai gravă decât se credea. Cancerul cu care a fost diagnosticată în 2025 evoluează rapid. Simonian, redactorul-șef al televiziunii de stat Russia Today, a relatat acest lucru pe 16 februarie, pe canalul ei de Telegram, potrivit Dialog.UA.

UPDATE Premierul polonez Donald Tusk a transmis un mesaj cu subînțeles înaintea primei reuniuni a Consiliului pentru Pace de la Washington, în timp ce președintele Karol Nawrocki ar putea participa la eveniment în calitate de observator. Într-un mesaj publicat pe platforma X, Donald Tusk a avertizat asupra tentației unei „politici tranzacționale” și a revenirii la un „Concert al Marilor Puteri”. „Pe ici, pe colo aud opinii potrivit cărora acum este momentul pentru o politică tranzacțională și pentru un Concert al Marilor Puteri. Cei care cred că totul poate fi cumpărat ar trebui să-și amintească faptul că, în această filozofie, toți pot fi vânduți”, a scris premierul polonez, potrivit Spotmedia.

UPDATE Preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, a declarat luni că Consiliul pentru Pace pe care l-a creat pentru a rezolva conflicte va colabora cu ONU „în unele cazuri” şi a reiterat că acesta va merge „dincolo de Gaza”, concentrându-se pe „pacea în întreaga lume”, informează agenția de știri EFE, citată de Agerpres.

UPDATE Încercările de a soluționa situația legată de interzicerea importului de carne de pasăre ucraineană în Moldova nu au adus până acum rezultate vizibile. Mai mult, situația pare să se tensioneze, iar Kievul ia în considerare posibile „măsuri de răspuns”, deoarece dialogul purtat timp de peste trei săptămâni nu a reușit să deblocheze piața moldovenească pentru producătorii ucraineni de carne de pasăre, transmite IPN.

UPDATE Presa pro-guvernamentală anunță că, începând cu 1 aprilie, Telegram va fi complet blocat în Rusia și nu va funcționa fără VPN. Potrivit surselor lor din cadrul instituțiilor, Roskomnadzor va începe să restricționeze messengerul la nivel național — după aceeași schemă aplicată în cazul Instagram și Facebook.

UPDATE O delegaţie ucraineană s-a îndreptat luni spre Geneva pentru o nouă rundă de negocieri mediate de SUA cu oficialii ruşi, înaintea celei de-a patra aniversări a invaziei ruseşti în masă a ţării vecine, care va avea loc săptămâna viitoare, relatează AP.