30 decembrie 2024, ora 09:09

Președintele în exercițiu al Croației, Zoran Milanović, un critic al NATO și al Uniunii Europene, a obținut duminică 49,1% din voturi în primul tur al scrutinului prezidențial. În turul doi îl va întâlni pe Dragan Primorac, candidatul Uniunii Democrate Croate, transmite HotNews.

În discursul de victorie de la Zagreb, Milanović a promis să promoveze o „Croație cu atitudine, o Croație care are grijă de interesele sale și care este conștientă că numai nouă ne pasă de ceea ce se întâmplă în țara noastră”.

Al doilea clasat reprezintă partidul premierului Andrej Plenkovic și a obținut 19,4 %.

Prim-ministrul a salutat intrarea candidatului partidului său în turul al doilea: „De mâine este un nou joc, două noi săptămâni”.

Rezultate confirmă și continuă divizarea conducerii de vârf a țării. Deși președinția este o funcție în mare parte ceremonială, realegerea actualului președinte ar fi un ghimpe în coasta rivalului său din fruntea Guvernului.

În timpul campaniei sale, preşedintele Milanović a încercat să profite de o serie de scandaluri în urma cărora peste 30 de miniştri din partidul premierului au demisionat sau au fost concediaţi pentru corupţie în timpul mandatului lui Plenković.

De asemenea, oficialul l-a criticat pe Plenković pentru poziţia sa proeuropeană, numindu-l „băiatul de serviciu” al preşedintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi a prezentat imigraţia drept principala provocare a Croaţiei.

Plenković, la rândul său, a încercat să prezinte votul drept un plebiscit privind viitorul Croaţiei în UE.

„Milanović este un cancer al politicii croate”, a declarat șeful Executivului în această lună, repetând că preşedintele a încercat să atragă Croaţia spre Moscova.

Alegerile prezidenţiale de duminică au fost al treilea scrutin din Croaţia din acest an, după alegerile parlamentare anticipate din aprilie şi alegerile pentru Parlamentul European din iunie. Al doilea tur al alegerilor prezidențiale va avea loc pe 12 ianuarie.

05 februarie 2025, ora 09:33

Mai mulți juriști internaționali au pus bazele unui tribunal special care să judece Rusia pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei. Potrivit Comisiei Europene, acesta este un pas semnificativ spre tragerea la răspundere a lui Vladimir Putin și a oficialilor săi de rang înalt.

„Nu există nicio îndoială că Putin a comis crima de agresiune, adică decizia de a ataca o altă țară. Fără această crimă, nu ar fi existat ucideri pe teren, atacuri asupra infrastructurii civile, asupra civililor sau violuri”, a declarat șefa diplomației UE, Kaja Kallas, potrivit The Guardian.

Diplomata a subliniat că înființarea tribunalului are și scopul de a pune presiune pe Putin și pe regimul său pentru a opri războiul și de a transmite un mesaj clar altor potențiali agresori.

Ideea tribunalului a fost propusă inițial de Ucraina, la scurt timp după invazie, dar experții au avut dificultăți în stabilirea formei juridice adecvate. Un obstacol major a fost problema imunității pentru liderii ruși, iar ca soluție de compromis, aceștia nu vor fi urmăriți penal cât timp sunt în funcție.

Consiliul Europei (CoE), care a expulzat Rusia după invazie, s-a oferit să găzduiască tribunalul. În plus, aproape 40 de țări s-au alăturat discuțiilor.

Secretarul general al CoE, Alain Berset, a declarat că speră ca documentele necesare pentru crearea tribunalului să fie finalizate în acest an. Totodată, acesta a subliniat că sprijinul SUA este esențial pentru ca tribunalul să funcționeze: „Este clar pentru toată lumea că, fără G7, acest tribunal nu va prinde contur”.

Alte inițiative pentru a trage Rusia la răspundere

Curtea Penală Internațională (CPI) de la Haga a emis un mandat de arestare pe numele lui Putin și al altor oficiali ruși pentru deportarea copiilor ucraineni, însă nu are competența de a judeca crime de agresiune, deoarece Rusia nu a ratificat tratatul CPI.

O altă variantă propusă este modificarea Statutului de la Roma al CPI prin Adunarea Generală a ONU, dar mulți experți o consideră impracticabilă, deoarece numeroase state membre nu au acceptat jurisdicția CPI asupra crimelor de agresiune.

Într-un efort separat de a face Rusia să plătească pentru distrugerile cauzate în Ucraina, Consiliul Europei a propus să participe la negocierile privind o „comisie internațională de despăgubiri” pentru Ucraina.

Anterior, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că ar accepta discuții directe cu Putin pentru a pune capăt războiului:„Dacă acesta este singurul mod de a aduce pace cetățenilor Ucrainei și de a evita pierderi de vieți, cu siguranță vom alege această cale”.

Zelenski a estimat pierderile Ucrainei la 45.100 de morți și 390.000 de răniți, în timp ce Rusia ar fi pierdut 350.000 de soldați și ar avea între 600.000 și 700.000 de răniți.