29 ianuarie 2024, ora 15:30

Printre cele mai mari prețuri  pentru gazele naturale din Sud-Estul Europei. Potrivit expertului economic Veaceslav Ioniță, în Republica Moldova, prețul gazelor este de 4 ori mai mare decât în Ucraina sau Ungaria și cu 45% mai mare decât mediana regională.  Între timp, expertul în energetică, Sergiu Tofilat susține că nu au fost luați în calcul mai mulți factori. 

Potrivit unor date făcute publice de Veaceslav Ioniță, în decembrie 2023, cel mai mare preț pentru gaze naturale a fost plătit de Bulgaria - 18,39 lei/m3, urmată de Moldova cu o diferență de doar 39 de bani (18,07 lei/m3). Pe locul 3 se plasează Polonia cu 19,90 lei/m3, ia pe 4 - România cu 12,72 lei/m3. Cel mai mic preț din Sud-Estu, Europei este achitat de Ucraina - 7,12 lei/m3.

Economistul susține că: „Dacă ne raportăm la prețul median de 12,5 lei/m3, atunci doar în luna decembrie noi am fost deposedați din motive necunoscute  cu încă 750 milioane lei.  Astfel, pentru întreg sezon de încălzire noi vom plăti în plus pentru gazele naturale nu mai puțin de 4,5 miliarde lei. Asta dacă luăm prețul median, dar nu cel din țări precum Ucraina și Ungaria”.

De altă parte,  expertul în energetică, Sergiu Tofilat susține că, potrivit datelor Eurostat pentru 6 luni din 2023, prețul mediu pe UE a fost de aproximativ 24,89 lei/m3, inclusiv taxe, iar în Moldova a fost de 29,27 lei până în luna mai, după care s-a redus la 18,07 lei în iunie. Totodată, multe țări au extracție proprie de gaz sau au plafonat prețurile la consumatorii casnici.

Potrivit investigației TV8: „Eroarea de calcul ce ne arde la facturi. Cum a ajuns Moldova să cumpere gaz scump în exces”, povara financiară a gazului scump este moștenită încă din iarna lui 2022. În perioada mai 2022 - ianuarie 2023 Energocom a cumpărat aproape 600 milioane de m3 de gaz la un preț mediu de 1024 de dolari. Această cantitate ar fi trebuit să acopere consumul malului drept al Nistrului pentru sezonul rece, dacă Gazprom ar fi sistat livrările de gaze pentru Moldova, așa cum amenința că o va face. Estimările autorităților au fost însă greșite. Gazul scump ne-a ajuns până în toamna anului 2023.  Victor Parlicov, ministrul Energiei spune că noi am intrat în mai 2023 cu peste 200 de milioane de metri cubi de gaze procurate anterior la prețuri mult mai mari. „Noi nu am vândut aceste gaze în 2023 cu prețurile cu care au fost achiziționate, circa 1000 de dolari. Ele au fost vândute mai ieftin. Treptat, treptat, noi am diluat gazul mai ieftin cu gazul mai scump și vindem gazul la preț mediu. Acesta este motivul pentru care noi astăzi nu putem coborî prețul gazului sub 605 dolari”, a declarat Parlicov.

Totodată, săptămâna trecută, Moldovagaz a anunțat că este gata să reducă tarifele. Prețurile, însă, vor scădea în funcție de când acestea vor intra în vigoare. Distribuitorul de gaze precizează că ieftinirea este posibilă datorită scăderii prețurilor la gaze la bursele internaționale. Deocamdată nu este clar când Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică va decide ajustarea tarifelor pentru consumatorii de gaze. 

Amintim că în prezent, un metru cub de gaze costă 18 lei și 6 bani. Pentru cei care au compensații, tariful variază între 12 și 17 lei, în funcție de gradul de vulnerabilitate, pentru 180 de metri cubi de gaze. Consumul ce depășește acest plafon este achitat la preț stabilit de ANRE. 

21 decembrie 2024, ora 23:11

Astăzi vorbim Verde-n ochi despre educație și salariile mizerabile pe care le primesc profesorii din R. Moldova versus majorările obraznice la pensii pe care le-ar putea primi din anul viitor judecătorii Curții Constituționale.

Zilele trecute, profesorii au ieșit la proteste să ceară salarii decente. În urmă cu o lună, Guvernul le-a promis majorări de 15% de la începutul anului viitor, dar pe ultima sută de metri le-a înjumătățit. În formula votată de Parlament la început de decembrie, profesorii ar urma să beneficieze de o majorare salarială netă între 600 și 900 de lei. Asta în condițiile în care salariul mediu pe economie va crește anul viitor cu 2.400 de lei. Simțiți diferența?

Cu sau fără această majorare, un lucru este cert: Profesorii sunt printre cei mai prost plătiți salariați din R. Moldova. Salarii mai mici au doar angajații din agricultură și cei din domeniul artei. Chiar dacă toate guvernările din ultimii 20 de ani au promis că educația va reprezenta o prioritate pentru ei, salariile cadrelor didactice au fost dintotdeauna sub media pe economie.

De exemplu, în 2020, salariul mediu din învățământ era de circa 7.000 de lei, cu 12% mai puțin decât media pe economie. În 2024, chiar dacă salariul unui profesor a crescut până la aproape 11.000 de lei, el este de fapt cu 24% mai mic decât salariul mediu pe țară. Astăzi, în Moldova, un sudor, electrician sau croitor este mai bine plătit decât un dascăl, pe umerii căruia stă sarcina de a educa următoarea generație de cetățeni.  

Dincolo de declarațiile siropoase ale politicienilor despre importanța imensă a învățătorilor, cifrele oficiale cu privire la distribuția bugetelor arată o realitate total diferită. De exemplu, în 2012, cheltuielile statului pentru învățământ reprezentau 8,4% din PIB, iar anul acesta – ele au scăzut până la 5,4% din PIB. Cei mai mulți bani au fost alocați protecției sociale, adică compensațiilor și ajutoarelor pentru cei vulnerabili financiar.

Și dacă alocarea banilor pentru compensații la facturi este de înțeles, atunci o ultimă inițiativă a Guvernului care își propune să vină cu stabilirea unor pensii nesimțit de mari pentru judecătorii Curții Constituționale este de-a dreptul scandaloasă. Dacă această modificare va fi acceptată de Parlament, cei șase judecători ai Curții vor putea beneficia de pensii în valoare de până la 80 la sută din salariile lor de funcție. Salariul unui judecător constituțional este de 82.000 de lei, astfel pensia acestuia ar putea ajunge la 65.000 de lei.

Când statul spune că nu are bani pentru profesori, dar îi găsește cu ușurință pentru un cerc de elită de judecători, revolta publică este firească. Salarii mici pentru învățători înseamnă și o educație mai proastă, iar prin consecință și o economie mai puțin dezvoltată. Această relație cauzală este demult demonstrată. Statele în care s-a investit sistematic în educație au ajuns economii mondiale. Statele care au neglijat domeniul educației se bălăcesc în sărăcie și corupție.  

Cât despre salarii, profesorii moldoveni pot doar visa la veniturile unor dascăli din Uniunea Europeană. Spre exemplu, un profesor din Olanda sau Danemarca are un salariu mediu lunar de 5.600 de euro, iar unul din România sau Bulgaria – de circa 1.100 de euro lunar. Și asta în condițiile în care prețurile de la noi și cele din România sunt aproape identice.

În concluzie, vă spun verde-n ochi, profesorii noștri merită mult mai mult, iar preocupările Guvernului și Parlamentului pentru confortul financiar nesimțit de mare al judecătorilor Curții Constituționale sunt cel puțin amorale în actualul context economic al țării. 

Pentru ce merite deosebite au meritat magistrații constituționale venituri lunare de peste 7.000 de euro, într-o țară în care profesorii ies la proteste pentru salarii care să-i scape de sărăcie?