Președintele ales al SUA, Donald Trump, a declarat joi că pregătește o întâlnire cu președintele rus Vladimir Putin pentru a „pune capăt” războiului din Ucraina, dar republicanul nu a oferit niciun termen pentru discuțiile dintre cei doi lideri. Pe de altă parte, Kremlinul a declarat că nu pune condiţii prealabile pentru o întâlnire. Între timp, înalți oficiali de securitate și militari ruși fac presiuni pentru o escaladare a ostilităților în Ucraina, opunându-se oricăror perspective de negociere, anunță Institutul pentru Studiul Războiului (ISW). Înfrângerea Kievului ar fi mult mai costisitoare pentru SUA decât acordarea ajutorului militar, potrivit unei analize citate de Bloomberg.

Șeful Administrației Militare Locale Kiev, Timur Tkacenko, a raportat că, în noaptea de 9 spre 10 ianuarie, rușii au atacat capitala cu vehicule aeriene fără pilot. În urma atacului, resturi de drone au lovit un bloc de locuințe din cartierul Solomianski. Potrivit lui Tkacenko, atacul nu s-a soldat cu victime, însă au fost avariate ferestre și câteva mașini, scrie Rador. Șeful Administrației Militare Regionale Zaporojia, Ivan Fedorov, a raportat, joi seară, că numărul persoanelor rănite în atacul lansat de ruşi, miercuri, asupra centrului regional a crescut la 120. Asta după ce, pe 8 ianuarie, armata rusă a lovit Zaporojia de două ori cu bombe aeriene ghidate de tip FAB-500. Între timp, Transnistria prelungește până în februarie starea de urgenţă în economie din cauza crizei energetice, asta în timp ce Vladimir Putin a promis o soluție pentru livrarea de gaz către Slovacia, dar pe care nu o aplică Tiraspolului.

UPDATE Banca Națională a Moldovei (BNM) a anunțat o schimbare importantă a politicii monetare, odată cu creșterea dobânzii cheie cu peste 50%. Majorarea crește dobânda de referință de la 3,60% la 5,60%, iar motivul deciziei este legat de criza energetică prin care trece Republica Moldova în prezent.

UPDATE Autorităţile din Transnistria au prelungit vineri, până la 8 februarie, starea de urgenţă în economie declarată în această regiune separatistă din estul Republicii Moldova din cauza crizei energetice severe provocate de suspendarea tranzitului de gaze rusești prin Ucraina, relatează EFE.

UPDATE Preşedintele rus Vladimir Putin a promis Slovaciei că Gazprom va găsi modalități alternative de a livra Bratislavei gazele contractate, după încheierea tranzitului prin Ucraina, a declarat vineri premierul slovac Robert Fico, relatează Reuters, citat de Agerpres. Fico a mai spus că Putin a garantat că Rusia își va îndeplini obligațiile, deși capacitatea conductei Turk Stream şi a rutei de legătură care transportă gazul rusesc prin Turcia către Europa este limitată. Astfel, Gazprom are căi de ocolire a Ucrainei, doar că până acum nu rezervat volume de transport prin alte conducte pentru gazul oferit în stânga Nistrului. Chișinăul s-a oferit să ajute Tiraspolul ca să cumpere gaze de pe piața europeană, idee respinsă de autoritățile separatiste, care până acum nu au plătit niciodată factura pentru gazele livrate de Rusia. 

UPDATE Ucraina a primit prima tranșă de 3 miliarde de euro din partea Uniunii Europene a unui împrumut convenit de membrii Grupului celor Șapte, au declarat vineri Kievul și Bruxelles-ul.

UPDATE Ucraina a atacat un depozit de muniție și drone de recunoaștere cu o rachetă de fabricație proprie Neptun, în cursul nopții de joi spre vineri, a declarat o sursă din Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) pentru Kyiv Independent.

UPDATE Potrivit calculelor BBC, în cei aproape trei ani de invazie a Ucrainei, armata rusă a pierdut cel puțin 6.083 de militari de elită, pentru instruirea cărora au fost necesari ani de efort și milioane de dolari. În acest număr, BBC a inclus doar militarii de carieră din cele mai pregătite unități de luptă ale Forțelor Aeropurtate, pușcașii marini, unitățile forțelor speciale ale Ministerului Apărării și ale Gărzii Naționale Ruse, precum și piloții militari, scrie G4media.

UPDATE Ucraina a lovit vineri dimineața un depozit de muniții şi o instalație pentru stocarea de drone în sudul Rusiei, a afirmat o sursă din cadrul Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), informează AFP, preluată de Agerpres.

UPDATE Compania bulgară de distribuție a gazelor Bulgargaz EAD a fost înștiințată de faptul că Azerbaidjanul a suspendat livrările de gaze contractate spre Bulgaria, începând din data de 7 ianuarie şi până la 11 ianuarie, din motive tehnice, transmite agenția de știri Reuters, citată de Agerpres. Volume de gaze care să le înlocuiască pe cele din Azerbaidjan au fost obținute de la compania turcă Botas, a precizat Bulgargaz.

UPDATE NATO trimite două nave în Marea Baltică pentru a supraveghea infrastructurile submarine şi „flota fantomă” a Rusiei, după recenta distrugere a unor cabluri submarine, a anunțat vineri ministrul de Externe al Finlandei, scrie Digi24.

UPDATE Invocând riscuri de război, Norvegia a anunțat vineri că vrea să restabilească obligația construirii de adăposturi antiaeriene în noile clădiri, una dintre cele circa o sută de măsuri propuse pentru a întări starea de pregătire a ţării, informează agenția de știri AFP, citată de Agerpres.

UPDATE Rusia și-a desfășurat noul său regiment de apărare antiaeriană S-500 pentru a consolida apărarea podului Kerci, vital din punct de vedere strategic, care leagă Rusia continentală de Peninsula Crimeea din Marea Neagră. Mișcarea a fost raportată de instituția de presă ucraineană Kyiv Post, citând un blogger militar cunoscut sub numele de Sprinter Observer, scrie NewsWeek.

UPDATE Mulți exilați ruși fug de război și persecuție, căutând refugiu în Mexic. Potrivit autorităților mexicane, migrația ilegală din Rusia a crescut masiv, relatările evidențiind o creștere anuală de 64% a migranților ruși în 2024, scrie G4media.

UPDATE Varșovia a identificat o grupare rusă însărcinată cu influențarea alegerilor din Polonia prin dezinformare şi încurajarea instabilității, a anunțat vineri vicepremierul polonez, Krzysztof Gawkowski.

UPDATE Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Ucrainei a oferit vineri după-amiaza prima reacție oficială a Kievului față de declarațiile lui Donald Trump privind dorința acestuia de a se întâlni cu Vladimir Putin, partea ucraineană afirmând însă că nu vede nimic nou în comentariile președintelui ales al SUA de a se vedea cu liderul de la Kremlin, relatează Ukrinform. „Donald Trump a vorbit anterior despre planurile pentru o astfel de întâlnire [cu Putin], așa că nu vedem nimic nou în asta”, a declarat Georgy Tykhi, purtătorul de cuvânt al MAE ucrainean, potrivit HotNews.

UPDATE Agenţia Europeană a Securității Aeriene a emis, joi, o nouă alertă prin care recomandă companiilor aeriene din afara Europei să evite survolarea vestului Rusiei, ca urmare a prăbușirii avionului Azerbaidjan Airlines luna trecută, notează Kyiv Independent.

UPDATE Un incident major de securitate cibernetică a zguduit Rusia în noaptea de 6 spre 7 ianuarie 2025, când furnizorul de internet Nodex, cu sediul în Sankt Petersburg, a fost ținta unui atac devastator. Grupul de hackeri ucraineni Ukrainian Cyber Alliance (UCA) a revendicat responsabilitatea, susținând că au distrus complet infrastructura Nodex, provocând pierderi semnificative în rețeaua acestuia, scrie Ziare.com.

UPDATE Forțele aeriene ucrainene au informat vineri că Rusia a atacat cu 72 de drone în noaptea de joi spre vineri, dintre care 33 au fost doborâte, în timp ce alte 34 au dispărut de pe radar fără a-şi atinge ţinta, informează Reuters.

UPDATE NATO respinge propunerea lui Donald Trump de a creşte cheltuielile de apărare la 5% din PIB, dar ar putea stabili o nouă ţintă, de aproximativ 3%, la summitul din iunie, scrie Reuters.

UPDATE Canada a promis Ucrainei asistență militară suplimentară în valoare de 305 de milioane de dolari, a anunțat joi ministrul canadian al Apărării, Bill Blair. Sprijinul include cele 138 de milioane de dolari alocate inițiativei Cehiei pentru achiziționarea și livrarea de muniție de calibru mare către Ucraina, adăugându-se la peste 36 de milioane de dolari promise anul trecut, informează The Kyiv Independent. 

UPDATE Oficialii de top din forțele de securitate ruse se opun oricăror forme de negociere și presează pentru escaladarea ostilităților în Ucraina, subliniază Institutul pentru Studiul Războiului (ISW). Potrivit analiștilor americani, forțele de securitate ruse consideră că escaladarea operațiunilor militare în Ucraina este crucială. Rușii recunosc că forțele lor nu obțin câștiguri teritoriale semnificative în raport cu pierderile de efective și echipamente, dar comandamentul militar rus continuă să suporte pierderi substanțiale de efective pentru a obține progrese tactice mai degrabă decât succese operaționale, scrie Spotmedia.

UPDATE Forțele ruse au ocupat trei localități în regiunea Donețk și tot atâtea în regiunea Kursk, arată cel mai recent raport al grupului ucrainean de analiză militară DeepState. În plus, rușii au avansat în regiunea Harkov, dar și în apropiere de Kurahove și Iasenove, în regiunea Donețk, scrie Spotmedia.

UPDATE Departe de a economisi bani pe armele americane care sunt furnizate Ucrainei, o victorie rusă în războiul declanșat de invadarea acestei țări de către Rusia ar necesita o creștere a cheltuielilor Pentagonului de peste 800 de miliarde de dolari până în 2029, susține un think tank conservator într-un nou raport citat de Bloomberg. Analiza realizată de American Enterprise Institute a concluzionat că succesul final al invaziei președintelui Vladimir Putin în Ucraina ar schimba fața Europei și ar încuraja Rusia să amenințe membrii alianței militare NATO, scrie Digi24.

UPDATE Orașul Berîslav din regiunea Herson a fost vizat aseară de un atac cu dronă lansat de trupele ruse. Doi bărbați, de 51 și 52 de ani, au fost răniți de șrapnele și transportați la spital, a anunțat administrația militară regională, scrie Spotmedia.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin este „deschis unui contact” cu Donald Trump fără nicio condiție prealabilă, a anunțat vineri Kremlinul, salutând dorința lui Trump de a „rezolva problemele prin dialog”, notează Hotnews. 

UPDATE Cancelaria prezidențială de la Kiev anunță, vineri, că președintele Volodimir Zelenski s-a întâlnit, la Roma, cu omologul său, Sergio Mattarella. „În cadrul întâlnirii, s-a discutat despre continuarea ajutorului militar acordat Ucrainei. Șeful statului a mulțumit Italiei pentru sprijinul militar și tehnic semnificativ și, în special, pentru aprobarea celui de-al 10-lea pachet de ajutor. Separat, Zelenski a subliniat că Ucraina are nevoie de măsuri comune din partea țărilor partenere pentru a pune capăt războiului cu o pace justă și de durată” – se arată în mesaj. Zelenski a apreciat poziția de principiu a Italiei în ceea ce privește respectarea regimului de sancțiuni împotriva Rusiei. Printre subiectele-cheie ale discuțiilor de la Roma se numără întoarcerea acasă a copiilor ucraineni răpiți de Rusia. De asemenea, președintele ucrainean a mulțumit pentru îngrijirea orfanilor ucraineni care se află în Italia din cauza agresiunii Federației Ruse. În plus, Zelenski şi Mattarella au discutat despre pregătirea conferinței internaționale pentru reconstrucția Ucrainei, care va avea loc în perioada 10-11 iulie, la Roma. Volodimir Zelenski a menționat că specialiștii italieni se pot alătura reconstrucției patrimoniului cultural ucrainean. De asemenea, preşedintele ucrainean l-a invitat pe omologul său italian să viziteze Ucraina, scrie Rador.

UPDATE Războiul Moscovei trece de borna de 1.050 de zile, fără ca liderul de la Kremlin să-și atingă obiectivele inițiale de a cuceri Ucraina, țara vecină. Acum, Elina Valtonen, un diplomat occidental dezvăluie faptul că se constată o răsturnare de situație pentru Putin. Rusia a pierdut ceva crucial definitiv, timpul s-a scurs nemilos și nu mai este de partea sa, având în vedere perspectivele economice sumbre care lovesc Kremlinul. Până acum, Putin a acordat prioritate războiului împotriva Ucrainei față de bunăstarea propriului popor. Pentru a obține o pace justă și de durată în Ucraina, el trebuie făcut să înțeleagă că costul campaniei sale ilegale devine prea mare, chiar și pentru toleranța sa, susține ministrul de Externe al Finlandei, Elina Valtonen, într-o analiză din The Economist. Plafonul pentru prețul petrolului, în prezent la 60 de dolari pe baril, ar trebui redus în continuare, iar aplicarea plafonului ar trebui consolidată împreună cu partenerii internaționali. Războiul este departe de a fi pierdut de către Ucraina. Cu sprijinul hotărât din partea partenerilor săi, Ucraina va trece peste iarna aceasta, în situația de a intra în discuții de pace cu propriile condiții și calendar, spune diplomata din Finlanda, notează Ziare.com.

UPDATE SUA susțin decizia Ucrainei de a opri tranzitul gazelor rusești către Europa. Acest lucru a fost anunțat pe 8 ianuarie 2025, la un briefing online cu jurnaliștii, de către coordonatorul pentru comunicații strategice la Consiliul Național de Securitate al Casei Albe, D. Kirby, relatează Neftegaz, potrivit Cotidianul.

UPDATE Bruxelles-ul studiază consecințele ridicării de către noua administrație americană a sancțiunilor SUA împotriva Rusiei, au declarat trei surse informate pentru Financial Times (FT), citat de BBC.

UPDATE În această dimineață, un incendiu a izbucnit într-o fabrică de acetonă din orașul Gatchina, situat în regiunea Leningrad. Pompierii sunt la fața locului pentru a stinge flăcările. Cauza incendiului nu este cunoscută încă, iar autoritățile ruse nu au raportat prezența unor drone ucrainene în zonă, scrie AlephNews.

UPDATE Regimul Lukaşenko nu a invitat OSCE să monitorizeze alegerile prezidenţiale din 26 ianuarie, încălcând, astfel, angajamentele internaţionale, scrie The Kyiv Independent.

UPDATE O investigație comună realizată de publicațiile The Insider și Der Spiegel a scos la iveală faptul că Direcția Principală de Informații a Rusiei (GRU) a finanțat, timp de ani de zile, grupuri teroriste afgane care au atacat soldați și diplomați americani, dar și forțele coaliției internaționale. Serviciile secrete ruse au utilizat o rețea de curieri afgani, sub acoperirea unei afaceri de pietre prețioase, pentru a transporta banii necesari pentru aceste atacuri, scrie Ziare.com.

UPDATE Criza energetică din Transnistria este una artificial creată de Rusia, care urmărește destabilizarea puterii de la Chișinău, în perspectiva alegerilor parlamentare din Republica Moldova, iar autoritățile de la Tiraspol sunt presate să facă acest joc, dovedind că nu sunt interesate, de fapt, de soluții concrete care există, în momentul de față, pentru suplinirea sistării gazului rusesc, susține istoricul Cosmin Popa, specializat pe problematica spațiului ex sovietic, notează G4media.

UPDATE Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a vizitat joi zone afectate de pene de curent şi a dat vina pe gigantul rus Gazprom pentru criza energetică care afectează regiunea separatistă pro-rusă Transnistria. De la Moscova, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Moldova şi Ucraina sunt responsabile pentru lipsa căldurii şi a energiei electrice din Transnistria, relatează Reuters, citat de news.ro.

UPDATE Agenția pentru Siguranța Aviației a Uniunii Europene – EASA – a emis joi o nouă alertă prin care avertizează transportatorii non-europeni să nu zboare în spațiul aerian din vestul Rusiei, din cauza riscului ca aeronavele să fie vizate neintenționat de sistemele sale de apărare antiaeriană, informează Rador.

UPDATE Președintele ales al SUA, Donald Trump, și-a amânat promisiunea dată în timpul campaniei electorale de a „pune capăt războiului din Ucraina în 24 de ore” pentru câteva luni. Partenerii europeni au considerat acest lucru drept un semn că administrația sa nu își va retrage imediat sprijinul pentru Kiev. Financial Times a raportat acest lucru cu referire la doi oficiali europeni, scrie Libertatea Cuvântului.

UPDATE La finalul anului trecut, un tribunal din Belarus l-a condamnat la patru ani de închisoare pe un funcționar diplomatic european, într-o decizie care a atras critici din partea Serviciului de acțiune externă al Uniunii Europene, a scris joi ediția europeană a publicației Politico. „Continuăm să solicităm eliberarea imediată și necondiționată a lui Mikalai Khilo”, a afirmat Anitta Hipper, purtătoare de cuvânt a UE pentru afaceri externe și politica de securitate, într-un comunicat de presă, notează HotNews.

UPDATE În regiunea Kiev, o dronă doborâtă a căzut peste un bloc de locuințe, avariind clădirea și 20 de autoturisme. Potrivit informațiilor preliminare, nu s-au înregistrat victime. De asemenea, Forțele Aeriene au precizat că 34 de drone inamice de simulare au dispărut de pe radar fără a produce consecințe negative, iar o dronă a zburat spre Rusia.

UPDATE Într-o misiune riscantă, o echipă de operațiuni speciale ucrainene a înfrânt un pluton rusesc în zona Kursk, într-o acțiune rapidă și eficientă. Trupele ucrainene, aflate într-o operațiune de rutină pentru curățarea de inamici a unei zone, au dat peste o formațiune mult mai mare a soldaților lui Putin, scrie metro.co.uk.

UPDATE Ministrul german de externe Annalena Bärbock și ministrul Apărării Boris Pistorius au propus alocarea a trei miliarde de euro suplimentare pentru asistență militară urgentă Ucrainei, dar cancelarul german Olaf Scholz se opune acestui lucru.

UPDATE Mulți membri ai elitei politice rusești sunt dezamăgiți de faptul că războiul Moscovei împotriva Ucrainei nu s-a încheiat în 2024 și spun că economia rusă nu mai poate rezista mult timp sub sancțiuni, potrivit publicației Meduza.

UPDATE Un supermarket din orașul Donețk controlat de Rusia a fost lovit de armata ucraineană, cel puțin două persoane fiind rănite, a afirmat vineri agenția rusă de știri de stat TASS. Imagini neverificate postate pe rețelele de socializare arată o mașină arsă în fața unei clădiri cu două etaje, înconjurată de bucăți de moloz. Potrivit TASS, alte clădiri și aproximativ 15 mașini au fost avariate în atac, scrie HotNews.

UPDATE Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a estimat joi că o eventuală desfășurare de trupe occidentale în Ucraina ar ajuta la "forțarea Rusiei la pace" şi a susținut că vede începutul unei "perioade de oportunități" odată cu revenirea în curând a lui Donald Trump la Casa Albă, informează AFP, conform Agerpres.

UPDATE Avioanele de luptă Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene și Spațiale spaniole dislocate în misiune pentru Alianța Atlantică, în România, continuă să desfășoare misiuni de colaborare cu alte forțe militare aliate. Obiectivul este instruirea și îmbunătățirea procedurilor NATO asociate cu diferite tipuri de operațiuni, pentru a îmbunătăți interoperabilitatea diferitelor armate aliate, potrivit Rador.

UPDATE Emmanuel Macron a sosit joi seara în Marea Britanie pentru a discuta cu premierul britanic Keir Starmer despre relaţiile bilaterale, dar şi despre situația din Ucraina şi Orientul Mijlociu.

UPDATE Rusia a lansat peste noapte 70 de drone Shahed și diverse drone false împotriva Ucrainei, au transmis Forțele Aeriene. 46 de drone au fost doborâte în nouă regiuni, în timp ce 24 de drone false au fost pierdute în spațiul aerian.

UPDATE Șefa guvernului italian, Giorgia Meloni, spune că NATO trebuie să se concentreze mai mult asupra flancului său sudic şi asupra Africii, argumentând că Rusia şi-ar putea spori prezenţa în estul Libiei după prăbușirea regimului sirian, aliat al Moscovei.

UPDATE Ministrul ucrainean al apărării, Rustem Umerov, a declarat că, la reuniunea de joi a Grupului de Contact pentru Apărarea Ucrainei, reprezentanții Kievului au prezentat strategia militară pentru 2025, care se bazează pe patru priorități cheie, scrie RBC, conform Rador. Potrivit lui Umerov, este vorba despre următoarele priorități: stabilizarea liniei frontului; consolidarea capacității de apărare; consolidarea protecției aeriene și a rutelor maritime; un răspuns asimetric la încercările agresorului de a obține un avantaj prin amploare.

UPDATE Întoarcerea lui Trump la Casa Albă la 20 ianuarie a trezit speranța unei soluții diplomatice pentru a pune capăt invaziei Moscovei în Ucraina, care a început în februarie 2022, dar a dus, de asemenea, la temerile Kievului că un acord de pace rapid ar putea avea un preț ridicat pentru Ucraina. Consilierii lui Trump au avansat propuneri de încheiere a războiului care ar ceda efectiv mari părți ale țării Rusiei pentru viitorul apropiat.

UPDATE Preşedintele Ucrainei Volodimir Zelenski a mers la Roma și a fost primit de premierul Italiei Giorgia Meloni, cu care a discutat despre consolidarea apărării aeriene a Ucrainei, solicitând urgentarea trimiterii unui număr cât mai mare de rachete în contextul celui de al zecelea pachet de ajutor militar aprobat de Guvernul de la Roma. Aici trebuia să fie și Joe Biden, dar președintele american și-a anulat vizita în Europa din cauza incendiilor din California.

Forţele ruse au lansat în noaptea de luni spre marți un atac masiv asupra Kievului și Harkovului, provocând victime în rândul populației și noi daune infrastructurii în plină iarnă. A fost cel mai intens val de atacuri cu rachete din acest an lansat de ruși asupra Ucrainei, relatează Reuters. 

Martorii citați de Reuters au auzit explozii în oraş, iar canalele Telegram care monitorizează Ucraina au relatat că aproximativ 20 de rachete balistice au fost lansate în decurs de aproximativ o oră în timpul nopţii. Potrivit oficialilor ucraineni, rușii au folosit o tactică de dublă lovitură. Mai întâi, au atacat cu rachete balistice, apoi cu drone de atac.

UPDATE Ucraina și Rusia ar trebui să identifice căi de reducere a tensiunilor, în contextul inițiativelor de pace promovate de președintele Statelor Unite, a declarat reprezentantul permanent adjunct al SUA la ONU, Tammy Bruce, în cadrul unei ședințe a Consiliului de Securitate al ONU convocată după bombardamentele rusești asupra Ucrainei din noaptea de 9 ianuarie, relatează Radio Liberty.

UPDATE Dacă Rusia se apropie de Odessa, declarația președintei Republicii Moldova că ”sângele apă nu se face” ar putea fi privita în altă lumină, scrie Frankfurter Allgemeine Zeitung, citat de Cotidianul. ”Este cel puțin neobișnuit ca un șef de stat să promoveze disoluția propriei țări. Maia Sandu a făcut lucrul acesta”, scrie Frankfurter Allgemeine Zeitung. Ziarul german face referire la declarația președintei Republicii Moldova în favoarea unirii cu Romania, pe fondul amenințării Rusiei. Articolul, scris de corespondentul al Viena al FAZ, se încheie sumbru. ”«Sângele apa nu se face», a spus Maia Sandu, în 2023, în timpul unei vizite la București, reluând declarația făcută de fostul președinte Traian Băsescu, în 2013. Dacă ofensiva Rusiei se va apropia de Odessa și de frontiera moldovenească, acest adevăr ar putea să fie văzut într-o altă lumină”, scrie FAZ. 

UPDATE Ambasadorul Rusiei la ONU a declarat că Rusia va rezolva problemele din Ucraina prin mijloace militare până când președintele Zelenski „își va reveni”. Afirmația a fost făcută de Vasili Nebenzia luni, 12 ianuarie, în cadrul Consiliului de Securitate al ONU privind Ucraina. „Până când liderul de la Kiev nu își va reveni și nu va accepta termeni realiști de negociere, vom continua să rezolvăm problema pe cale militară (...) Cu fiecare zi pe care o pierde, condițiile de negociere se vor înrăutăți pentru el”, a afirmat reprezentantul țării agresoare, transmite Libertatea.

UPDATE Europa intră într-o etapă decisivă a istoriei sale, în condițiile în care normele pe care s-a sprijinit timp de decenii sunt tot mai erodate, iar slăbiciunea leadershipului european amplifică riscurile interne și externe, arată o amplă analiză publicată de Politico.eu.

UPDATE Statele Unite au denunțat luni, în fața Consiliului de Securitate al ONU, utilizarea de către Rusia a rachetei balistice de ultimă generație Oreșnik pe teritoriul Ucrainei, descriind atacul drept o „escaladare periculoasă și inexplicabilă”, potrivit The Independent.co.uk. Washingtonul a declarat că utilizarea rachetei „Oreșnik” și atacurile masive ale Federației Ruse subminează inițiativele de pace ale administrației Trump și amenință cu extinderea războiului. Declarația a fost făcută de adjuncta ambasadorului SUA la ONU, Tammy Bruce, în timpul unei ședințe de urgență a Consiliului de Securitate, convocată la cererea Ucrainei după atacul rusesc de amploare, scrie Associated Press.

UPDATE Rusia a anunțat marți că l-a convocat pe ambasadorul Poloniei pentru a protesta împotriva arestării unui arheolog rus și pentru a cere eliberarea imediată a acestuia. Conform Reuters, în cazul în care acesta nu ar fi eliberat, s-ar ajunge la extrădarea sa în Ucraina. Polonia a reținut luna trecută arheologul Alexander Butyagin la cererea Ucrainei, care îl acuză de săpături neautorizate și de furt de artefacte istorice în Crimeea. Ministerul rus de Externe a precizat într-un comunicat că l-a chemat luni pe ambasadorul polonez Krzysztof Krajewski și i-a transmis că acuzațiile ucrainene sunt „absurde”, notează Mediafax.

UPDATE Kievul rămâne sub presiune, atât din cauza atacurilor repetate, cât și a crizei energetice severe, care lasă mii de locuitori fără încălzire, în condiții de ger extrem. O situație gravă se înregistrează și la Odesa, unde 35.000 de locuințe nu sunt alimentate cu energie electrică, după o avarie majoră provocată de un atac cu drone.

UPDATE Grupul DTEK a anunțat pe Telegram că atacul a dus la distrugeri importante ale infrastructurii centralei, fără a oferi detalii despre localizare sau eventuale victime. De la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei, centralele termice ale companiei au fost atacate de peste 220 de ori. Potrivit DTEK, 59 de angajați din sectorul energetic au fost răniți în urma atacurilor, iar patru și-au pierdut viața. Loviturile repetate asupra infrastructurii energetice au afectat grav alimentarea cu electricitate în mai multe regiuni ale țării.

UPDATE Analiștii afirmă cu tărie că mutările surpriză de săptămâna trecută ale lui Donald Trump l-au umilit pe Vladimir Putin. Dr. Neil Melvin, directorul departamentului de Securitate Internațională al think tank-ului RUSI, a declarat că acțiunile lui Trump din Venezuela și confiscarea navelor din flota din umbră a Rusiei l-au „pus pe Putin la colț”, în contextul negocierilor de pace negociate de SUA cu Ucraina.Vladimir Putin a suferit o săptămână de umilință masivă din partea lui Donald Trump, în urma unor mișcări geopolitice majore făcute de președintele republican, au declarat experții, potrivit Daily Mail.

UPDATE Rusia intră în 2026 cu două obiective majore pe frontul din Ucraina: controlul total asupra regiunii Donețk și extinderea teritoriilor ocupate în regiunea Zaporojie. Potrivit unor surse citate de RBK-Ucraina, Kremlinul ar urmări să finalizeze cucerirea Donețkului până la 1 aprilie, un termen considerat însă nerealist atât de oficiali ucraineni, cât și de analiști militari internaționali, inclusiv de experții Institutului pentru Studiul Războiului (ISW). „Putin ne cere toată regiunea Donețk și, în paralel, declanșează lupte intense în Zaporojie. Mesajul este simplu: dacă nu cedați Donbasul, avansăm pe alt front. Alegeți ce vreți să apărați”, a explicat una dintre sursele apropiate discuțiilor de securitate.

UPDATE Oficialii au declarat că sute de blocuri de apartamente din capitală au rămas fără căldură, în ciuda eforturilor depuse non-stop de echipele de intervenție. Centrele umanitare, denumite „puncte de reziliență”, au fost deschise pentru ca oamenii să se încălzească și să-și încarce dispozitivele electronice, potrivit Reuters. Rusia a atacat sistematic sistemul energetic al Ucrainei de când a invadat țara vecină în 2022, iar atacurile aeriene s-au intensificat în ultimele luni.

UPDATE Volodimir Zelenski, în discursul său video nocturn, a declarat că se lansează un program pentru creșterea salariilor și acordarea de sprijin participanților la brigăzile de intervenție în situații de urgență. El a emis un nou avertisment pentru a se respecta alertele de raid aerian, întrucât temperaturile nocturne au scăzut la minus 15 grade Celsius sau mai jos. „Există informații din partea serviciilor de informații. Rușii pregătesc un nou atac masiv”, a spus el. „Dronele vor epuiza sistemele de apărare aeriană și rachetele. Vor să profite de frig. Atacul ar putea avea loc în zilele următoare. Vă rog să aveți grijă de voi. Protejați Ucraina”.

UPDATE Viceprim-ministrul Oleksiy Kuleba a scris pe Telegram că 90% din clădirile de apartamente din Kiev au fost reconectate la sistemul de încălzire, rămânând mai puțin de 500 de locuințe care nu au încă acces la acest serviciu.

UPDATE Primarul Vitali Kliciko a estimat că numărul locuințelor fără încălzire este de 800, majoritatea situate pe malul vestic al râului Dnipro. El a spus că joi va fi convocată o ședință a consiliului municipal din Kiev pentru a dezbate cele mai urgente probleme cu care se confruntă locuitorii.

UPDATE  Prim-ministrul Yulia Svyrydenko, prezentând programul de plăți bonus, a spus că munca depusă de echipele de urgență se află „la limita rezistenței umane, implicând adesea riscuri care pun viața în pericol în întreaga țară.

UPDATE Anul 2025 a fost cel mai mortal pentru civilii ucraineni. Misiunea ONU de monitorizare a drepturilor omului în Ucraina a declarat că a verificat că 2.514 civili au fost ucişi şi 12.142 răniţi în violențele legate de conflictul din Ucraina în 2025, aproape toți în atacurile ruseşti împotriva zonelor controlate de ucraineni, informează News.ro. Raportul ONU arată clar că niciun loc din Ucraina nu este sigur: peste o treime dintre civilii ucişi sau răniţi se aflau în zone îndepărtate de linia frontului când Rusia i-a atacat, notează Digi24.

UPDATE Potrivit canalelor de monitorizare și informațiilor apărute pe rețelele sociale, orașele Irpin, Bucea, Hostomel și Brovarî, din regiunea Kiev, au rămas aproape complet fără electricitate. DTEK, o companie energetică privată ucraineană, a declarat că atacul rusesc a avariat grav echipamentele de la una dintre centralele sale termice. Totodată, oficialii anunță sporuri la salarii pentru electricienii care intervin de urgență pentru a restabili rețelele.

UPDATE Sistemele Patriot ale Ucrainei nu pot intercepta rachetele Oreșnik din cauza limitărilor de depistare. Noile rachete Oreșnik ar putea fi interceptate doar cu sistemul de rachete SM-3, care sunt utilizate pe nave echipate cu sistemul Aegis, amplasate în România și Polonia, scrie Știripesurse.

UPDATE La Kiev, șeful administraţiei militare, Timur Tkacenko, a declarat că în capitala ucraineană a fost un atac scurt, dar intens, cu rachete. Ulterior, operatorul de rețea electrică din Ucraina, Ukrenergo, a declarat că la Kiev au fost impuse întreruperi de urgență ale curentului electric.

UPDATE Rușii modernizează dronele Shahed prin instalarea de MANPADS (sisteme portabile sol-aer în accepțiunea clasică) și antene pentru contramăsuri de război electronic, mărind sarcina utilă de luptă a dronelor la 90 kg. Ca răspuns, specialiștii ucraineni dezvoltă propriile contramăsuri pentru a neutraliza inamicul, scrie Digi24. 

UPDATE Ucraina a atacat trei platforme offshore din Marea Caspică aparținând LUKOIL, informează neftegaz.ru. Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei a anunțat acest lucru pe canalul său de Telegram. Instalațiile de foraj amplasate pe zăcămintele V. Filanovsky, Yu. Korchagin și V. Grayfer au fost din nou atacate. Lukoil nu a făcut încă niciun comentariu oficial. „Au fost înregistrate lovituri directe. Amploarea pagubelor este în curs de determinare”, a raportat Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei pe 11 ianuarie 2026.

UPDATE În Harkov, la 30 km de graniță, Serviciul de Urgență de Stat al Ucrainei a declarat că rușii au lovit un terminal poștal de la periferia orașului, distrugând clădiri și declanșând mai multe incendii pe o suprafață de aproximativ 500 de metri pătrați. Guvernatorul regional Oleg Sinegubov a declarat că patru persoane au murit în atac, iar alte șase persoane au fost rănite, scrie Hotnews.

UPDATE Canale Telegram specializate în urmărirea situației din Ucraina au raportat lansarea a aproximativ 20 de rachete balistice într-un interval de aproape o oră, pe timpul nopții. Sursele au descris acțiunea drept cel mai susținut atac asupra Ucrainei de la începutul anului. Forțele armate ale Ucrainei nu au oferit imediat detalii despre amploarea atacului, iar autoritățile rusești nu au emis comentarii legate de aceste lovituri.

UPDATE O intervenție militară americană în Groenlanda ar însemna sfârșitul NATO, a declarat comisarul pentru apărare Andrius Kubilius, repetând opinia liderului danez Mette Frederiksen.

UPDATE Șeful armatei britanice a dezvăluit că Marea Britanie nu are niciun plan de apărare a regatului în caz de război. De asemenea, britanicii nu au un plan privind mobilizarea cadrelor medicale în cazul unui conflict, iar armata nu deține fondurile necesare pentru achiziția de echipamente, informează Mediafax.

UPDATE Bulgaro-moldoveanul Victor Petrov, un politician pro-rus din Republica Moldova, a dat în judecată Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Iași după ce, în martie 2025, i s-a refuzat intrarea în România. Motivul invocat de polițiști: prezența lui Petrov pe o listă de persoane sancționate de Uniunea Europeană pentru că au ca intenție destabilizarea Republicii Moldova, scrie Ziarul de Iași.

UPDATE Forțele de Apărare ale Ucrainei au lovit o uzină de producție de drone din orașul rus Taganrog. Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei informează că a fost lovită întreprinderea „Atlant Aero”, unde are loc ciclul complet de dezvoltare, asamblare și testare a dronelor de atac și recunoaștere de tip „Molnia”, precum și a componentelor pentru dronele „Orion”.

UPDATE În Ucraina se propune prelungirea stării de urgență și a mobilizării pentru încă 90 de zile — până în luna mai. Proiectul de lege corespunzător a fost înaintat Radei Supreme de către președintele Ucrainei, Volodymyr Zelenski. Acest lucru ar putea însemna că războiul Rusiei împotriva Ucrainei nu se va încheia cel puțin în primul trimestru al anului 2026, scrie Libertatea Cuvîntului.

UPDATE Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, a lansat o declarație provocatoare potrivit căreia locuitorii Groenlandei ar putea vota pentru aderarea la Rusia, în cazul în care președintele american Donald Trump nu acționează rapid pentru a asigura controlul asupra insulei, anunță Mediafax. Afirmațiile au fost făcute pentru agenția Interfax și preluate de Reuters, stârnind reacții în mediile politice internaționale. Medvedev a susținut că ar exista „informații neconfirmate” despre un posibil referendum-surpriză în Groenlanda, unde cei aproximativ 55.000 de locuitori ar putea vota pentru integrarea în Federația Rusă.

UPDATE Când Vladimir Putin a invadat Ucraina, le-a promis rușilor că „o va face din nou” – își va trimite forțele armate spre vest și vor obține o victorie, așa cum a făcut Uniunea Sovietică împotriva Germaniei. Astăzi, președintele rus și-a păstrat jumătate din această promisiune. Începând cu această săptămână, războiul pe care Putin spera cândva că îl va termina în doar trei zile s-a întins mai mult decât a durat lupta Moscovei împotriva naziștilor, scrie Politico.

UPDATE Propagandistul șef al lui Vladimir Putin a cerut duminică Rusiei să lanseze o „operațiune militară specială” împotriva Armeniei. Comparând situația din Erevan cu cea din Caracas într-un monolog virulent, Vladimir Soloviov a declarat: „Pentru noi, evoluțiile din Armenia sunt mult mai dureroase decât cele din Venezuela. Pierderea Armeniei este o problemă uriașă”, relatează Kyiv Post.

UPDATE La punctul de trecere a frontierei „Mămăliga”, grănicerii ucraineni au reținut un camion încărcat cu alcool, în care se încerca scoaterea ilegală a șapte persoane în Republica Moldova. Locuitori din Kiev, Hmelnițki și Hotin se ascundeau printre lăzi cu bere. Pentru serviciile sale, șoferul intenționa să primească între 6.000 și 13.000 de euro de la fiecare persoană — în urma percheziției cabinei au fost deja găsiți 34.000 de euro, notează presa din Ucraina.