Autorităţile ucrainene au emis, miercuri, o alertă aeriană la nivel național din cauza rachetelor de croazieră care amenință mai multe zone ale Ucrainei, la o zi după un important atac al forțelor Kievului asupra mai multor regiuni ruse, pe care armata ucraineană l-a declarat „cel mai masiv” atac de la începutul războiului. Ucraina a implementat întreruperi de urgență ale alimentării cu energie electrică în șase regiuni, în urma unui atac „masiv” cu rachete rusești, conform autorităților. Anunțul a fost făcut miercuri de operatorul rețelei naționale, informează Reuters. Între timp, forțele Moscovei susțin că au preluat controlul asupra a două așezări din regiunea Doneţk, aflându-se la câțiva kilometri de Pokrovsk, unde se află singura mină de cărbune din Ucraina. 

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski va vizita Varșovia miercuri, a anunțat biroul premierului polonez. Între timp, furnizarea de arme și echipamente vitale pentru Ucraina riscă să devină o misiune tot mai dificilă pe măsură ce forțele politice pro-ruse câștigă teren în Europa Centrală. Kremlinul nu va renunța la obiectivul său de a distruge Ucraina pentru negocieri de pace, evaluează Institutul pentru Studiul Războiului. Totodată, Rusia și Ucraina au făcut primul schimb de prizonieri de război din acest an, potrivit acordului dintre părți din urmă cu nouă zile, relatează agenția de știri ucraineană Ukrinform. Donald Tusk, premierul polonez a acuzat miercuri, 15 ianuarie, Rusia de faptul că a planificat ”acte de teroare” în transportul aerian în întreaga lume, relatează AFP.

UPDATE Consilierii lui Donald Trump recunosc acum că războiul din Ucraina va dura luni de zile sau chiar mai mult pentru a fi rezolvat. Acest lucru reprezintă o confruntare drastică cu realitatea a celei mai mari promisiuni de politică externă pe care a făcut-o preşedintele ales în campanie - încheierea unui acord de pace din prima sa zi când ajunge la Casa Albă, relatează Reuters.

UPDATE Președintele Volodimir Zelenski a spus pentru prima dată câți soldați are armata ucraineană, dar și câți militari a trimis Putin pe front, relatează Pravda. În prezent 880.000 de soldați apără țara, în timp ce 600.000 de ocupanți ruși se opun forțelor ucrainene. Președintele Zelenski a făcut această afirmație după întâlnirea cu premierul polonez Donald Tusk: „Știți, există în prezent 600.000 de militari ruși pe teritoriul statului nostru. Dar 880.000 de soldați are armata ucraineană. Totodată, Zelenski a adăugat că a discutat cu aliații despre trupele de menținere a păcii în Ucraina. Potrivit acestuia, Ucraina sprijină desfășurarea unui contingent aliat, dar pentru moment acestea sunt doar „discuții generale". Acesta ar putea fi, de asemenea, un alt punct printre garanțiile de securitate. Zelenski a adăugat că va discuta acest lucru cu premierul britanic, scrie Libertatea.

UPDATE Consilierul lui Vladimir Putin, Nikolai Patruşev, a declarat, într-un interviu acordat presei ruse, ieri, că UE ”nu mai are de mult timp dreptul de a vorbi în numele mai multor membri ai săi, precum Ungaria, Slovacia, Austria, România și alte câteva țări europene interesate de stabilitatea în Europa și de a menține o politică echilibrată față de Rusia”. Ministerul de Externe din România a reacționat și a catalogat aceste declarații drept ”aceleași teme agresive de propagandă și dezinformare cu care Moscova ne-a intoxicat, îndeosebi în ultimii ani”, notează Biziday. „Declarațiile lui Nikolai Patruşev nu conțin nimic nou. Sunt aceleași teme agresive de propagandă și dezinformare cu care Moscova ne-a intoxicat, îndeosebi în ultimii ani. Aceste pronunțări publice repetitive nu pot ascunde realitatea: faptul că Rusia duce un război de agresiune împotriva Ucrainei, încălcând Carta ONU și dreptul internațional, și că derulează acțiuni hibride masive și sistematice împotriva Republicii Moldova”, arată comunicatul de presă al MAE.

UPDATE Este așteaptă „o perioadă foarte dificilă” pentru Europa din cauza incertitudinilor geopolitice, chiar într-un moment în care Polonia a preluat președinția rotativă a Consiliului UE, a declarat ministrul polonez pentru afaceri europene, Adam Szłapka, într-un interviu pentru The Guardian. Președinția poloneză se suprapune cu revenirea lui Donald Trump la Casa Albă. Republicanul a promis să pună capăt prin negociere războiului Rusiei din Ucraina și nu a exclus să preia Groenlanda prin forță militară, scrie HotNews.

UPDATE Premierul român Marcel Ciolacu face glume pe seama avertismentului lansat de șeful NATO, potrivit căruia, dacă nu vom cheltui mai mult pe Apărare, atunci vom fi obligați sa învățam limba rusă. În replică, șeful Guvernului a declarat miercuri că, deocamdată, trebuie să învețe limba engleză.

UPDATE Premierul polonez Donald Tusk şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski au anunţat miercuri, la Varşovia, un acord pentru realizarea de exhumări ale victimelor masacrului de la Volînia, comis de naţionalişti ucraineni în timpul celui de-al Doilea Război Mondial pe teritoriul de astăzi al Ucrainei, un diferend istoric ce apasă asupra relaţiilor bilaterale, în pofida alianţei lor actuale în războiul provocat de invazia rusă, relatează agenţiile Reuters şi EFE.

UPDATE Rusia şi Ucraina au făcut un nou schimb de prizonieri de război, eliberând fiecare câte 25 de persoane, în urma negocierilor mediate de Emiratele Arabe Unite, relatează agenția de știri Reuters, citată de News.ro. „Aceştia sunt militarii şi civilii noştri”, a scris preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski pe X. El a spus că mulţi dintre prizonierii de război ucraineni au răni şi boli grave şi vor primi îngrijiri medicale. 

UPDATE Serviciul de Securitate al Ucrainei continuă să-i interogheze pe cei doi soldați nord-coreeni capturați în regiunea Kursk. Între timp, soldații ucraineni îi descriu pe aceștia – denumiți anterior „ carne de tun ” și care „vor dezerta de îndată ce vor începe să lupte” – drept militari bine instruiți, neînfricați și motivați, relatează Politico.

UPDATE Premierul Poloniei, Donald Tusk, a acuzat miercuri Rusia că a planificat o campanie majoră de atacuri teroriste asupra unor „companii aeriene din întreaga lume”. The New York Times relata recent că serviciile americane de informații au alertat Casa Albă că Rusia plănuiește să introducă dispozitive incendiare în avioane de transport care se îndreaptă spre SUA. Potrivit Times, Casa Albă a avertizat Kremlinul să oprească operațiunea.

UPDATE Armata SUA organizează cursuri de specializare pentru HIMARS în Estonia, unde granița dintre NATO și Rusia este deosebit de vulnerabilă și amenințată de potențiale acțiuni ostile ale Moscovei. Participă 15 țări europene, care au deja sau care au în vedere să cumpere HIMARS, printre ele fiind și România, scrie Ziare.com.

UPDATE Gazprom va relua în curând livrările de gaze către regiunea transnistreană. Declarația a fost făcută de pretinsul lider de la Tiraspol, revenit de la Moscova. Vadim Krasnoselski nu a menționat cum va fi posibil tehnic acest lucru. Prim-ministrul Dorin Recean a declarat că acest scenariu a fost unul previzibil: „Rusia a sacrificat regiunea, iar acum se declară salvatoarea situației”.

UPDATE Liderul separatist al Transnistriei, Vadim Krasnoselski, susține că Moscova va relua livrările de gaz către regiunea pro-rusă, dar acestea vor fi „furnizate ca ajutor umanitar”, în cantitatea necesară pentru populația din regiune. Anunțul a fost făcut la întoarcerea sa din Rusia.

UPDATE Harta publicată de presa din Ucraina arată că traiectoria unei rachete trece peste nordul Republicii Moldova. Totodată, Ministerul Apărării de la Chișinău susține că nu a înregistrat un astfel de caz. „În contextul informațiilor apărute în mediul online privind posibila încălcare a spațiului aerian al Republicii Moldova, Ministerul Apărării informează că sistemele de supraveghere a spațiului aerian ale Armatei Naționale nu au înregistrat survolarea neautorizată a spațiului aerian al țării noastre. În urma precizărilor de rigoare efectuate cu țările vecine (România, Ucraina), s-a constatat că radarele din dotare nu au depistat aparate de zbor care să urmeze o astfel de traiectorie”.

UPDATE Autoritățile din Liov au transmis că forțele ruse au lovit elemente de infrastructură energetică din zonă. „Două centre ale infrastructurii critice au fost lovite în districtele Drogobîş şi Strioi”, a anunțat guvernatorul regiunii, Maksîm Kozîţki. O rachetă a căzut lângă o casă din satul Sknîliv, creând un crater de 6 metri lăţime, fără a provoca victime. În regiunea vecină Ivano-Frankivsk, atacul a vizat „elemente de infrastructură esenţiale”, fără a provoca victime, a declarat guvernatorul Stitlana Onîşciuk. În Kramatorsk cel puțin patru oameni au fost răniți, după ce un bloc a fost lovit de ruși, potrivit Spotmedia.

UPDATE 900 de lideri din mediul de afaceri, politic şi academic au fost întrebaţi, înaintea Forumului Economic Mondial programat săptămâna viitoare la Davos, care sunt riscurile care îi preocupă cel mai mult. Potrivit The Guardian, 23% dintre respondenţi au declarat că se tem de „conflicte armate de stat”, în condiţiile în care Rusia continuă războiul în Ucraina, iar situaţia din Orientul Mijlociu nu are încă un răspuns concret. Pe lângă aceste conflicte armate menţionate, 14% dintre liderii respondenţi consideră că un alt aspect care îi preocupă în 2025 este cel al „fenomenelor meteorologice extreme”, scrie Mediafax.

UPDATE Moțiune de cenzură în Slovacia împotriva guvernului Fico. Opoziția din Slovacia a anunțat că va depune o moțiune de cenzură împotriva guvernului condus de Robert Fico, acuzându-l pe premierul slovac că a reorientat politica externă a țării spre Rusia. Coaliția de guvernare, naționalist-rusofilă, a lui Fico se află într-o perioadă de instabilitate, având o majoritate fragilă de 76 de mandate din totalul de 150 din parlament. De asemenea, Fico se confruntă cu critici din partea unora dintre proprii săi aliați politici, iar dacă moțiunea va trece, președintele Slovaciei ar fi obligat să numească un nou guvern, scrie NewsWeek.

UPDATE Rușii au atacat satul Antonivka din regiunea Herson, iar o asistentă medicală de la un dispensar local a fost ucisă, a anunțat Oleksandr Prokudin, șeful administrației militare regionale citat de Ukrainska Pravda. Anterior, el a spus că orașul Herson și alte 36 de localități din regiune au fost atacate cu tiruri de artilerie și lovituri aeriene, șapte persoane fiind rănite. Mai multe blocuri și 12 case, precum și o conductă, mai multe construcții, garaje și mașini au fost avariate, potrivit Spotmedia.

UPDATE Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a subliniat marți că prioritățile țării sale în contextul războiului cu Rusia sunt echipamentele corespunzătoare pentru forțele armate, nu reducerea vârstei de recrutare. Declarația a fost făcută în cadrul unei întâlniri cu jurnaliștii, după ce au apărut sugestii din partea parlamentarilor americani și a unor membri ai NATO de a micșora vârsta de recrutare de la 25 la 18 ani, în încercarea de a suplini deficitul de personal din armată, potrivit Ziare.com.

UPDATE UE ia în considerare o interdicție treptată asupra gazului natural lichefiat (GNL) rusesc şi noi restricții asupra aluminiului rusesc ca parte a următoarei sale runde de sancțiuni, relatează Bloomberg. UE a început redactarea celui de-al 16-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, urmând ca pachetul de măsuri să fie aprobat la 24 februarie, la a treia aniversare a războiului total, potrivit Mediafax.

UPDATE O dronă ucraineană a lovit noaptea trecută o distilerie din satul Novaia Liada, din regiunea Tambov, potrivit canalului de Telegram Astra citat de Kyiv Independent. Localnicii au relatat că au auzit o explozie în distileria situată în apropiere de o unitate de pregătire militară. Autoritățile regionale nu au comentat atacul, anunțând în schimb că apărarea aeriană a interceptat o dronă și că aceasta a căzut într-un copac și a explodat, scrie Spotmedia.

UPDATE Preşedintele Comitetului Militar al NATO, amiralul Roy Bauer, a subliniat că Kremlinul „nu şi-a atins niciunul dintre obiectivele strategice” în Ucraina, în timp ce „700.000 de ruşi au fost ucişi şi răniţi, iar întreaga populaţie rusă suferă povara războiului”. În acelaşi timp – a avertizat amiralul Bauer – ucrainenii se confruntă cu „tortura, violurile, răpirile de copii şi adulţi, o negare totală a identităţii lor, tabere de filtrare şi gropi comune”. „Lupta pentru libertate nu este un slogan pretenţios. Asta fac ei (ucrainenii – n.r.) în fiecare zi”, a comentat el. Războiul Rusiei împotriva Ucrainei are „repercusiuni globale”, iar NATO este „profund îngrijorată de rolul pe care China îl joacă în securitatea internaţională”, a adăugat amiralul Bauer, potrivit G4media.

UPDATE Rusia încearcă să slăbească democrațiile şi să submineze libertatea aliaților, cu sprijinul Chinei, Coreei de Nord şi Iranului, a declarat miercuri secretarul general al NATO, Mark Rutte, informează EFE, preluată de Agerpres. Fostul prim-ministru olandez a reamintit că, cu cinci luni şi jumătate înainte de următorul summit al liderilor aliați, care va avea loc în iunie la Haga, aceștia trebuie să continue să facă tot ce pot împreună „pentru a ne menține cetățenii în siguranță”. „Pentru a evita războiul, trebuie să ne pregătim pentru el. Este timpul să trecem la o mentalitate de război şi asta înseamnă că trebuie să ne facem apărarea şi mai puternică, cheltuind mai mult pe apărare, producând capacități de apărare mai multe şi mai bune”, a îndemnat el. Rutte a pledat, de asemenea, pentru mai mult sprijin pentru Ucraina „pentru a schimba traiectoria războiului”. „Toţi vrem (ca războiul) să se încheie, dar, mai presus de toate, vrem ca pacea să dureze”, a adăugat el.

UPDATE Distrugerea statului ucrainean, dizolvarea actualului guvern ucrainean, demilitarizarea Ucrainei și o interdicție permanentă privind aderarea viitoare a Ucrainei la NATO, sunt obiectivele cu care Rusia a declanșat războiul în Ucraina în februarie 2022 și nu va renunța la ele pentru negocieri de pace, scrie think thank-ul american Institutul pentru Studiul Războiului în ultima evaluare a situației de pe front.

UPDATE Rusia a lansat peste 40 de rachete şi peste 70 de drone într-un nou atac masiv care a vizat sectorul energetic al Ucrainei, a anunţat miercuri preşedintele Volodimir Zelenski, informează AFP. „În plină iarnă, ținta rușilor rămâne neschimbată: sectorul nostru energetic. Printre ținte se numără infrastructurile de gaze şi instalațiile energetice care asigură o viaţă normală pentru populație”, a transmis Zelenski pe rețelele sociale.

UPDATE Avioanele de luptă ale armatei poloneze au fost ridicate de la sol miercuri, în timpul atacului ruşilor din Ucraina. Rușii au atacat mai multe regiuni ucrainene, inclusiv cele de la granița cu Polonia, scrie Mediafax.

UPDATE Rusia a lansat noaptea trecută 80 de drone asupra Ucrainei. Apărarea aeriană a doborât 58 în 11 regiuni, iar alte 21 au dispărut de pe radar. Resturile dronelor distruse au provocat daune în regiunile Sumî, Kiev, Jîtomîr, Harkov și Cerkasî. Mai multe case, blocuri, mașini și proprietăți civile au fost avariate, dar primele rapoarte nu indică răniți, au comunicat Forțele Aeriene ale Ucrainei.

UPDATE Președintele ucrainean a spus că a avut luni o "discuție detaliată" cu omologul său francez, referitoare în special la "sprijin pentru apărare" în războiul împotriva Rusiei, notează publicația franceză Le Point.

UPDATE Industria petrolieră arctică a Rusiei se confruntă cu perturbări majore din cauza sancţiunilor impuse de SUA asupra tancurilor petroliere şi a depozitelor sale, ceea ce a dus la blocarea stocurilor de ţiţei destinate cumpărătorilor din Asia, potrivit unor surse familiare cu logistica acestora, transmite Reuters citat de news.ro.

UPDATE Peste 8.000 de prizonieri ucraineni se află în captivitate, potrivit comunicărilor neoficiale, iar familiile lor devin ținte ale șantajului din partea agenților ruși. În schimbul unor tratamente mai favorabile sau chiar eliberarea deținuților, rușii cer diverse acte de sabotaj. Deși Rusia neagă faptele și acuză Ucraina de practici similare, reporterul BBC a stat de vorbă cu o ucraineancă despre presiunile și amenințările la care a fost supusă pentru a-și proteja soțul, prizonier de război, scrie Digi24.

UPDATE Cei doi soldaţi nord-coreeni capturați de Ucraina nu şi-au exprimat dorința de a cere azil în Coreea de Sud, a declarat luni agenţia de spionaj National Intelligence Service (NIS) din Seul, potrivit Kyiv Post. Dintre cei doi soldaţi RPDC capturaţi de Kiev, unul şi-a exprimat anterior dorinţa de a se întoarce în Coreea de Nord, în timp ce celălalt dorea să rămână în Ucraina, conform unor interviuri anterioare cu soldații, realizate în coreeană şi publicate de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.

UPDATE Germania a autorizat forțele armate să doboare drone neidentificate suspectate de spionaj asupra bazelor militare, facilităților industriale și altor infrastructuri critice, potrivit unor surse familiare cu planul, citate de Bloomberg. Noua modificare legislativă permite autorităților locale să solicite intervenția armatei dacă situația o impune. În prezent, legislația permite armatei să tragă doar asupra aeronavelor militare străine în condiții stricte, transmite Mediafax. Drone militare suspecte au fost observate în mai multe rânduri, inclusiv în noiembrie, când o dronă a fost detectată aproape de portavionul britanic Queen Elizabeth în portul Hamburg. În acel incident, armata germană a activat un perturbator de semnal HP-47 „Effektor”, după care drona a părăsit zona.

UPDATE Ucraina a recurs la întreruperi de urgență ale alimentării cu energie electrică în șase regiuni din cauza atacului „masiv” cu rachete rusești, a anunțat miercuri operatorul rețelei naționale, potrivit Reuters. Ukrenergo a precizat că este vorba de regiunile Harkov, Sumî, Poltava, Zaporojie, Dnipropetrovsk și Kirovohrad. Ministrul ucrainean al energiei, German Galușcenko, a confirmat pe rețelele de socializare că sunt în vigoare „măsuri preventive” care implică sistemul de distribuție de electricitate, potrivit HotNews.

UPDATE Războiul împotriva Ucrainei a dus la pierderea autorității Rusiei în întreaga lume. Moscova a încetat să mai fie un lider în spațiul post-sovietic, susține propagandistul rus Lev Vershinin, care amintește de slăbiciunile lui Putin.

UPDATE Trupele ruse care, își continuă înaintarea în estul Ucrainei, au preluat controlul asupra a două așezări din regiunea Doneţk, a anunțat marţi Ministerul rus al Apărării, informează Reuters.  

UPDATE Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski face, miercuri, o vizită la Varșovia, în urma a ceea ce Polonia a numit un progres în disputa istorică privind exhumările din timpul războiului, care a avut loc între aliați, a anunțat biroul prim-ministrului polonez, citat de Reuters.

UPDATE Germania este hotărâtă să furnizeze încă 60 de rachete ghidate Ucrainei în vederea consolidării capacităților acesteia de apărare antiaeriană în fața atacurilor forțelor ruse, informează miercuri DPA. Rachetele, în valoare de 60 de milioane de euro, vor fi livrate din stocurile forțelor armate germane (Bundeswehr). Ca urmare a situației dificile a Ucrainei, decizia a fost luată fără ca problema refinanțării să fie soluționată integral.

UPDATE Călin Georgescu a lansat un nou atac la adresa NATO și a susținut, într-un interviu acordat conspiraționistului american de extremă dreapta Alex Jones, că actualul secretar general al Alianței Nord-Atlantice, Mark Rutte, încearcă să „impună” declanșarea unui Al Treilea Război Mondial în Ucraina prin intermediul României. Declarația vine în contextul în care Georgescu a mai afirmat recent că baza militară de la Mihail Kogălniceanu va fi folosită ca „poartă de intrare” într-un viitor război cu Rusia, potrivit Digi24.

UPDATE Rusia a lansat un nou atac masiv asupra Ucrainei, la primele ore ale zilei de miercuri, sirenele de raid aerian sunând în toate regiunile ţării. Primele explozii au fost raportate la Harkiv, în jurul orei 06:00. Armata ucraineană a transmis atunci că a detectat în regiune rachete de croazieră lansate de ruşi. În plus, Rusia a tras rachete balistice din regiunea Belgorod. Cu câteva ore înainte de activarea alertei de raid aerian şi de semnalarea primelor explozii pe teritoriul Ucrainei, Rusia a ridicat un grup de bombardiere strategice Tu-95MS de pe aerodromul Olenia din regiunea Murmansk. Ulterior, rachete ruseşti au fost detectate în regiunile Harkiv, Sumi, Herson, Mikolaiv și Kirovohrad. La ora 06:59, postul public Suspilne a transmis că apărarea antiaeriană a Ucrainei operează în apropiere de Cerkasi. Cu câteva minute înainte de notificarea respectivă, Forțele Aeriene Ucrainene au îndemnat populaţia din Cerkasi să se adăpostească, deoarece o rachetă de croazieră se îndreaptă în direcția oraşului, scrie Rador.

Rusia a lansat un nou atac aerian de amploare asupra Ucrainei în noaptea de miercuri spre joi, 26 februarie, folosind drone, rachete balistice și rachete de croazieră. Mai multe regiuni, printre care capitala Kiev, Harkov sau Zaporojie au fost ținta atacurilor rusești. Cele mai multe victime s-au înregistrat la Harkiv – 16, inclusiv doi copii. De asemenea, au fost avariate mai multe clădiri rezidențiale și case particulare. La Kiev, a fost avariat un bloc de locuințe cu două etaje, a anunțat primarul orașului, Vitali Kliciko.

Institutul american pentru Studiul Războiului (ISW) a declarat într-un raport că Kremlinul ar putea provoca un incident nuclear în Ucraina, într-o tentativă de a devia atenția de la lipsa progreselor pe câmpul de luptă. Rusia nu are „niciun termen limită” pentru încheierea conflictului din Ucraina, a declarat joi ministrul rus de externe, Serghei Lavrov. Între timp, la Geneva au loc noi discuții cu privire la războiul din Ucraina. Însă este vorba doar de o întâlnire bilaterală între delegațiile Washingtonului și Kievului. 

UPDATE Președintele Ucrainei a spus, într-un interviu pentru Fox News că Rusia încearcă "să se joace cu preşedintele Statelor Unite" şi să tragă de timp în eforturile mediate de SUA pentru a pune capăt războiului. Zelenski a acuzat Rusia că încearcă să tergiverseze discuţiile, pentru a evita să facă concesii. "Ei încearcă să se joace cu preşedintele Statelor Unite", a avertizat acesta. Întrebat dacă el crede că Vladimir Putin face un fel de joc, Zelenski a răspuns: "Da, cred că da. Da. El trebuie să amâne orice fel de negocieri", scrie Spotmedia.

UPDATE Duma de Stat a aprobat, în a doua şi în a treia lectură, un proiect de lege care interzice extrădarea străinilor care au servit sub contract în cadrul forţelor armate ale Rusiei către alte ţări pentru urmărire penală, informează joi agenţia rusă de presă TASS, potrivit Agerpres.

UPDATE Mulți ruși încearcă să ignore războiul declanșat acum patru ani, dar e din ce în ce mai greu să mai facă asta. Nu există niciun semn al unei prăbușiri iminente, politice sau economice. Dar nici regimul represiv al lui Vladimir Putin nu poate ascunde numeroasele moduri în care războiul afectează viața de zi cu zi, scrie The Economist.

UPDATE Șeful diplomației poloneze, Radoslaw Sikorski, a avertizat joi că „ordinea internațională se zdruncină din temelii” și a vorbit despre miza geopolitică a războiului din Ucraina, transmite AFP. 

UPDATE România, Estonia, Letonia şi Lituania dau un mare exemplu de angajament în ceea ce priveşte creşterea impresionantă a investiţiilor în apărare şi în mobilitatea militară, iar măsurile luate pentru a îmbunătăţi securitatea contribuie şi la creşterea competitivităţii noastre în această regiune, a declarat joi, la Bruxelles, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în deschiderea conferinţei la nivel înalt pentru lansarea Instrumentului EastInvest, iniţiativă menită să faciliteze accesul la sprijin sub formă de împrumuturi pentru statele membre ale Uniunii Europene care se învecinează cu Rusia, Belarus şi Ucraina.

UPDATE Rusia a transmis joi Regatului Unit că trimiterea unor trupe britanice în Ucraina ar prelungi războiul, nu l-ar încheia, reiterând că se opune oricărei prezențe militare occidentale în această țară, relatează Reuters.

UPDATE Ambasadorii trimiși de Donald Trump în Europa, de regulă asociați și donatori politici, au misiunea clară de a fi cât mai agresivi, constată POLITICO. Un fost ambasador american spune că este pentru prima dată când SUA fac diplomație fără diplomați.

UPDATE Rusia a trimis Ucrainei rămăşiţele pământeşti a 1.000 de soldaţi ucraineni şi a primit în schimb cadavrele a 35 de soldaţi ruşi, a declarat joi un consilier al Kremlinului, relatează AFP, conform Agerpres.

UPDATE Președintele Ucrainei respinge acuzațiile Kremlinului privind presupuse planuri nucleare și afirmă că Moscova încearcă să distragă atenția de la eșecurile de pe front. Afirmațiile Rusiei au fost negate de Ucraina, Marea Britanie și Franța.

UPDATE Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe a declarat joi că incidentul din largul Cubei în care a fost implicată o barcă rapidă înmatriculată în Florida a fost „o provocare agresivă din partea Statelor Unite” menită să escaladeze situația și să declanșeze un conflict, a relatat agenția de presă de stat TASS. 

UPDATE Kremlinul afirmă că o întâlnire între Vladimir Putin și Volodimir Zelenski nu este oportună în prezent, invocând poziția Kievului privind războiul. Moscova recunoaște că problema teritorială rămâne cel mai dificil obstacol în negocierile de pace, scrie newsweek.

UPDATE O convorbire telefonică purtată miercuri între președintele american Donald Trump și președintele ucrainean Volodimir Zelenski a fost descrisă de trei surse citate de Axios drept „foarte prietenoasă și pozitivă”. Discuția are loc într-un moment cheie pentru negocierile de pace, liderul de la Casa Albă reiterându-și dorința ca războiul să se încheie cât mai rapid. Potrivit surselor, Zelenski i-a mulțumit lui Trump pentru sprijinul acordat Ucrainei și a afirmat că doar liderul american îl poate convinge pe președintele rus Vladimir Putin să oprească conflictul. Trump a răspuns că războiul durează de prea mult timp și că și-ar dori o încheiere chiar într-o lună. Casa Albă nu a comentat oficial informațiile, scrie Mediafax.

UPDATE Rusia a ridicat semne de întrebare cu privire la modul în care noul Consiliu de Pace propus de președintele american Donald Trump ar putea funcționa alături de Organizația Națiunilor Unite și de Consiliul de Securitate al ONU, scrie Reuters.

UPDATE Distrugerea țintită a infrastructurii energetice a Ucrainei de către armata lui Putin prin atacuri aeriene masive și regulate a obligat țările vecine cu Rusia să își protejeze propriile centrale și rețele electrice. Estonia, Letonia, Lituania și Polonia au primit 113 milioane de euro de la Uniunea Europeană pentru noi măsuri defensive, inclusiv bariere fizice, trupe și capacități de securitate cibernetică pentru a proteja infrastructura critică, tehnologii de bruiaj al semnalelor pentru a preveni atacurile cu drone și echipe de reparații de urgență. Aceasta este prima dată când Comisia Europeană a alocat fonduri în astfel de scopuri, relatează Politico.

UPDATE Preşedintele rus, Vladimir Putin și omologul său belarus, Aleksandr Lukașenko, vor participa joi la un dineu de lucru, împreună cu delegațiile Consiliului Suprem de Stat al Uniunii Rusia-Belarus – a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus, în cadrul unui briefing.

UPDATE Rusia nu are „niciun termen limită” pentru încheierea conflictului din Ucraina, a declarat joi ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, înaintea unei alte întâlniri între reprezentanții ucraineni și americani, așteptată la Geneva, pentru a pregăti discuții trilaterale suplimentare cu Rusia, scrie Mediafax. „Ne-ați auzit spunând ceva despre termene limită? (…) Nu avem termene limită, avem doar sarcini (…). Le îndeplinim”, a spus Lavrov, citat de agenția de știri de stat TASS. Negociatorii ucraineni și ruși au călătorit joi la Geneva pentru întâlniri separate cu trimisii SUA Steve Witkoff și Jared Kushner, potrivit Le Figaro.

UPDATE O nouă metodă de trecere ilegală a frontierei a fost descoperită la granița dintre Polonia și Belarus. Autoritățile poloneze spun că migranții au fost trimiși prin tuneluri subterane săpate pe sub gardul de frontieră, într-o operațiune pe care o leagă de Moscova. Investigația The Telegraph susține că Rusia ar folosi această tactică drept parte a unui „război hibrid” împotriva Occidentului.

UPDATE Donald Trump și Volodimir Zelenski sunt invitați să vină la București, la Summit-ul B9+ din 13 mai. Dacă Trump nu va fi prezent, el va fi înlocuit de secretarul de stat Marc Rubio, notează NewsWeek.

UPDATE Imagini ale resturilor rămase după lovituri ale Rusiei asupra Ucrainei constituie indicii puternice că Moscova a folosit o rachetă de croazieră a cărei dezvoltare l-a determinat pe preşedintele american Donald Trump să nu reînnoiască tratatul nuclear cunoscut ca New START, consemnează joi Reuters.

UPDATE Guvernul elvețian a anunțat miercuri viitoarea interdicție totală a achiziționării și importului de gaz natural lichefiat rusesc, aliniindu-se astfel la cel mai recent pachet de sancțiuni impuse de Uniunea Europeană, transmite AFP. 

UPDATE Nouă moldoveni vor rămâne fără cetățenia Republicii Moldova după ce ar fi săvârșit fapte grave contra intereselor țării. Ieri, șefa statului a semnat un decret în acest sens. Este vorba despre persoane care dețin diferite funcții în cadrul așa-numitelor entități neconstituționale din regiunea transnistreană. Două dintre acestea ar fi luptat de partea separatiștilor în războiul de pe Nistru din anul 1992. Unul este născut în Federația Rusă, iar ceilalți opt sunt din Moldova. Procedura de retragere a cetățeniei a fost inițiată de Agenția Servicii Publice, la sesizarea Serviciului de Informații și Securitate. Într-un comunicat al Președinției se spune că aceștia ar fi comis fapte în interesul unui stat străin care încalcă neutralitatea țării noastre și desfășoară un război de agresiune împotriva statului vecin Ucraina. Ani la rând, așa-numitele autorități de la Tiraspol și-au arătat afilierea față de politicile proruse, asta deși rușii nu au investit niciun leu în dezvoltarea regiunii.

UPDATE „Kremlinul ar putea planifica să dea vina pe Ucraina pentru un incident radiologic generat de Rusia în Ucraina”, a declarat think tank-ul american ISW, afirmând că Moscova vede acest lucru ca pe un instrument „pentru a convinge Occidentul să abandoneze Ucraina sau ca pe o nouă încercare de a frânge voința ucrainenilor de a continua să reziste”. „Rusia ar putea provoca intenționat sau neintenționat un incident și apoi ar putea acuza Ucraina că a folosit o armă nucleară sau radiologică”, se arată în raport.

UPDATE Franța a ripostat joi la ceea ce a numit acuzații nefondate ale Rusiei potrivit cărora Ucraina ar urmări obținerea unei arme nucleare sau a unei bombe „murdare” cu ajutorul Londrei sau al Parisului, calificând afirmațiile drept cel mai recent exemplu de dezinformare rusească. Într-o declarație publicată la împlinirea a patru ani de la începutul războiului, serviciul rus de informații externe SVR a afirmat că Marea Britanie și Franța cred că Ucraina ar putea obține condiții mai favorabile dacă ar deține „o bombă nucleară sau cel puțin o așa-numită «bombă murdară»”. SVR nu a prezentat dovezi documentare care să susțină această afirmație, scrie Rador.

UPDATE Zeci de kilometri de drumuri de pe teritoriul Ucrainei sunt protejați cu plasă antidrone, a declarat pentru Agerpres șeful Agenției de Stat pentru Reconstrucție și Dezvoltare a Infrastructurii, Serhii Suhomlin. Spre exemplu, șoseaua de centură a orașului Harkov, dar și drumul de la Izium la Kramatorsk dispun de un astfel de sistem de protecție. "Se montează zeci și zeci de kilometri de plasă anti-drone", a precizat Suhomlin. Oficialul a menționat că bugetul anual pentru întreținerea acestora este de doar 100 de milioane de euro, în condițiile în care nevoile ar fi de peste două miliarde de euro.

UPDATE Numărul confirmat al militarilor ruși uciși în Ucraina a depășit 200.000, a anunțat grupul de cercetare Mediazona, citând rezultatele unui nou sondaj. Grupul a confirmat toate pierderile militare ale Rusiei folosind date comparate din certificate de deces, morminte geolocalizate, liste din unități, actualizări de pe rețelele sociale, anunțuri funerare, înregistrări ale cimitirelor și necrologuri. Miercuri la prânz, numărul total al rușilor uciși pe front se ridica la 200.186 de bărbați, dar numărul real al pierderilor ar putea fi mult mai mare, a menționat grupul. Guvernul rus nu a mai publicat cifre oficiale actualizate privind victimele militare din Ucraina din septembrie 2022, când ministerul Apărării a anunțat că 5.937 de soldați ruși au fost uciși, notează Kyiv Post.

UPDATE Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat că Rustem Umierov, șeful delegației ucrainene de negociere, va purta astăzi discuții cu echipa americană la Geneva. El a făcut acest anunț într-o conversație pe WhatsApp cu reporterii, notează Sky News. Potrivit sursei citate, Zelenski a afirmat că discuțiile dintre cele două echipe se vor concentra pe un „pachet de prosperitate” și cooperare economică.

UPDATE Polonia îşi va creşte anul acesta cheltuielile pentru apărare la 4,8% din Produsul Intern Brut, a declarat joi ministrul de externe, Radoslaw Sikorski, într-un discurs politic în parlamentul de la Varşovia, informează dpa, conform Agerpres.

UPDATE Şeful Direcției Comunicare din cadrul Forțele Aeriene ale Ucrainei, Iuri Ihnat, a declarat că, în timpul atacului rusesc din noaptea de miercuri spre joi, apărarea antiaeriană a ţării a distrus toate rachetele de croazieră și rachetele aer-sol Kh-101 și Kh-59 lansate de armata Rusiei. Potrivit acestuia, bombardarea orașelor și a infrastructurii critice ucrainene a devenit o practică recurentă. Acesta este deja al șaptelea atac de amploare de la începutul lunii. Ihnat a subliniat că intensitatea loviturilor din februarie este de două ori mai mare decât în decembrie și ianuarie. În cadrul ultimului val de lovituri, au fost înregistrate 459 de mijloace de atac aerian. Totodată, sistemele de apărare antiaeriană au obținut un rezultat de 100% în interceptarea rachetelor de croazieră Kh-101 și a rachetelor aer-sol Kh-59 – potrivit lui Ihnat. Oficialul a adăugat că experiența acumulată de Ucraina în doborârea rachetelor și dronelor rusești reprezintă o expertiză valoroasă pentru partenerii occidentali, notează Rador.

UPDATE Au contraatacat și ucrainenii. Forțele Speciale ale armatei au reușit să distrugă un lansator de rachete S-400 și un sistem Panțir în Crimeea ocupată ilegal de Rusia. Cele două sisteme de armament se numără printre cel mai redutabile din arsenalul antiaerian al armatei ruse.

UPDATE Primarul Vitalii Kliciko a anunțat pagube în trei districte ale orașului: Darnytskyi, Holosiivskii și Pecherskii. În districtul Darnytskyi, resturile căzute au provocat o undă de șoc care a avariat ferestrele și ușile unui apartament situat la primul etaj al unei clădiri cu nouă etaje. În Holosiivskyi, garajele au luat foc, iar în Pecerskii o casă privată a fost cuprinsă de flăcări. Toate incendiile au fost stinse, iar autoritățile nu au raportat victime în capitală.

UPDATE Orașul Harkov a fost atacat cu 17 drone și două rachete, fiind înregistrate pagube în patru districte. În Kyivskyi și Shevchenkivskyi au fost avariate blocuri de locuințe și case private, liniile electrice aeriene au fost distruse, iar o conductă de gaz a fost avariată. În Saltivskyi, o casă privată a fost distrusă, iar în Slobidskyi o altă locuință a fost complet distrusă, izbucnind un incendiu. Un atac a lovit inclusiv Parcul Central al orașului. Autoritățile locale au anunțat că nouă persoane au fost rănite în Harkov. Incluzând victimele bombardamentelor din satul Rai-Olenivka, numărul total al răniților a ajuns la 14, printre care și un copil.

UPDATE În Krivoi Rog au fost avariate un bloc de cinci etaje, o unitate de pompieri și un automobil, iar două persoane au fost rănite, a declarat șeful administrației militare regionale Dnepropetrovsk. La Zaporojie, o persoană a fost rănită, iar într-un bloc de locuințe au ars apartamentele de la etajele 7 și 8.

UPDATE Potrivit Forțele Aeriene Ucrainene, un număr mare de drone au fost detectate deasupra teritoriului ucrainean imediat după ora 01:00. La ora 03:52, Rusia a lansat inclusiv rachete balistice spre capitala Kiev și spre orașul Harkov. În cursul nopții, bombardiere strategice Tu-95MS și Tu-160 au decolat pentru a lansa rachete de croazieră. Până la ora 05:25, rachetele au intrat în spațiul aerian ucrainean, având ca principală direcție capitala, scrie KievPost.com.