Oficialii de la Kremlin încearcă să exploateze criza energetică din Moldova pentru a crea condiții care să justifice o viitoare agresiune rusă împotriva acestei țări, potrivit unui raport al Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), notează Digi24. Totodată, ISW notează că Rusia intensifică integrarea militară şi politică cu Belarus, amenințând NATO şi Ucraina.
Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat, la Varşovia, că ţările europene nu vor avea nicio șansă să reziste în fața armatei ruse dacă aceasta va câștiga în Ucraina, notează Rador. Secretarul general al NATO Mark Rutte cere Alianţei Nord-Atlantice să se pregătească de război şi să-şi înfrunte inamicii care încearcă să slăbească democrația, relatează Euronews. Între timp, premierul britanic, Keir Starmer, a sosit joi dimineață la Kiev pentru a se întâlni cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și a semna un tratat bilateral de „parteneriat pe 100 de ani”, a anunțat Downing Street, potrivit France Presse. Prima vizită a premierului britanic Keir Starmer la Kiev de când a preluat frâiele guvernului de la Londra în iulie a avut loc joi, în plin bombardament al Rusiei asupra capitalei ucrainene.
UPDATE Comitetul Militar al NATO se reunește la Bruxelles pentru a întări apărarea, sprijinul pentru Ucraina și parteneriatele globale. Secretarul General al Alianței, Mark Rutte, a subliniat necesitatea unei „mentalități de război,” iar amiralul Bauer a afirmat că sprijinul pentru Ucraina este esențial pentru securitatea aliaților. Discuțiile vizează pregătirea pentru război a țărilor membre NATO și planificarea apărării și cooperarea în fața instabilității globale. Tot mai mulți lideri NATO vorbesc despre război, iar amenințarea Rusiei devine din ce în ce mai verosimilă, notează AlephNews.
UPDATE Reformele militare pe care Rusia a anunţat că vrea să le facă, care ar creşte numărul trupelor Moscovei cu 30%, reprezintă o ameninţare la adresa NATO şi ar trebui să fie tratate cu vigilenţă, a avertizat joi şeful serviciului militar de informaţii al Finlandei, Pekka Turunen, citat de agenția de știri Reuters, informație preluată de News.ro.
UPDATE Rusia a acuzat, joi, Occidentul și NATO de producerea unor acuzații ”fără probe” împotriva Moscovei, cu privire la presupusele acte de sabotaj asupra cablurilor din Marea Baltică, în efortul de a restricționa exportul maritim de petrol al Moscovei.
UPDATE Ţările din Europa de Est, care se confruntă cu numeroase ameninţări economice alimentate de războiul din regiune, ar putea să se confrunte cu noi presiuni dacă va fi încheiată pacea în Ucraina, iar exodul de muncitori ucraineni ar provoca o criză pe piaţa muncii care ar alimenta inflaţia, arată o analiză Reuters, citată de Agerpres.
UPDATE Kremlinul a respins joi ca fiind "absolut nefondată" acuzaţia Poloniei conform căreia Rusia ar fi planificat "acte de terorism" în transportul aerian din întreaga lume, relatează AFP.
UPDATE Opozantul rus Aleksei Navalnîi a petrecut aproximativ 500 de zile în colonia penală IK-2 din orașul Pokrov, regiunea Vladimir, între februarie 2021 și iunie 2022, înainte de a fi transferat în alte unități. Acum, acest penitenciar va fi închis de autoritățile ruse, relatează The Moscow Times. Navalnîi a descris IK-2 drept un „adevărat lagăr de concentrare”, în care se pune un accent strict pe disciplină. Alți deținuți au vorbit despre condiții inumane, inclusiv abuzuri fizice, privare de somn și restricții privind drepturile de vizită.
UPDATE Premierul britanic Keir Starmer a avertizat că dacă Ucraina nu obține o pace justă construită de pe o poziție de putere, va încuraja nu doar Rusia, ci agresori din întreaga lume. Afirmația a fost făcută în timpul unei vizite la Kiev, întreruptă de alerte de pericol de atac cu dronă rusă, scrie Rador.
UPDATE Prima vizită a premierului britanic Keir Starmer la Kiev de când a preluat frâiele guvernului de la Londra în iulie a avut loc joi, în plin bombardament al Rusiei asupra capitalei ucrainene: urletele sirenelor aeriene au fost urmate de explozii puternice, în timp ce o dronă a survolat centrul oraşului pe întreg parcursul acestei vizite.
UPDATE Anul acesta există șansa de a pune capăt războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei cu ajutorul sprijinului american și european, a anunțat, joi, președintele ucrainean Volodimir Zlenski în presa poloneză, citată de Ukrainska Pravda. „Da, există”, a declarat Volodimir Zelenski, răspunzând la o întrebare a jurnaliștilor polonezi dacă sunt șanse de a pune capăt războiului în 2025. „Donald Trump (n.r. - președintele ales al SUA) vrea cu adevărat să pună capăt războiului. El este capabil să pună presiune asupra Rusiei. Sunt sigur că Rusiei îi este frică de America și China.Trump poate forța (n.r. - Rusia să oprească războiul)”, a precizat Volodimir Zelenski. „Trebuie să fim de acord cu Trump că există garanții de securitate concrete pentru Ucraina și Putin (n.r. - președintele rus) trebuie obligat să se angajeze în negocieri pentru a pune capăt acestui război”, a continuat Volodimir Zelenski, notează Libertatea.
UPDATE Agenţia Internaţională pentru Energie (AIE) a avertizat că cel mai recent pachet de sancţiuni impuse de SUA împotriva Rusiei ar putea perturba semnificativ lanţurile de aprovizionare cu petrol ale acestei ţări, generând o potenţială înăsprire a pieţei globale. Sancţiunile americane vizează entităţi care au gestionat peste o treime din exporturile de ţiţei ale Rusiei şi Iranului în 2024. Noile măsuri includ restricţii asupra a peste 160 de petroliere care au transportat aproximativ 22% din exporturile maritime de petrol ale Rusiei anul trecut. Potrivit AIE, măsurile anterioare asupra navelor au redus activitatea acestora cu 90%, scrie Spotmedia.
UPDATE Atacurile Rusiei împotriva Ucrainei din ultimele 24 de ore au ucis patru persoane și au rănit cel puțin 27, au declarat autoritățile regionale. Atacurile rusești asupra orașului Nikopol din regiunea Dnipropetrovsk au ucis o femeie de 54 de ani și au rănit un bărbat de 45 de ani, potrivit guvernatorului Serhii Lysak. În regiunea Herson, forțele ruse au vizat 36 de așezări, inclusiv centrul regional Herson. Trei persoane au fost ucise și 10 au fost rănite, a informat guvernatorul Oleksandr Prokudin. 15 persoane au fost rănite în regiunea Donețk, iar o alta în Harkov, potrivit Spotmedia.
UPDATE Forțele ucrainene au doborât 34 din cele 55 de drone, inclusiv cele de tip Shahed, lansate de Rusia noaptea trecută, au raportat Forțele Aeriene. Resturile de la dronele doborâte au deteriorat infrastructura energetică din regiunea Poltava, lăsând sute de oameni fără curent, a declarat administrația militară locală, scrie Spotmedia.
UPDATE Marea Britanie ia în considerare trimiterea de trupe de menținere a păcii în Ucraina după orice potențială înțelegere între Rusia și Ucraina pentru a pune capăt conflictului, anunță The Independent, în timp ce premierul Keir Starmer vizitează Kievul și a promis mai mult sprijin. Anunțul vine după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că va discuta despre plan cu Keir Starmer în timpul vizitei premierului britanic la Kiev, joi, scrie B1.
UPDATE Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că situația pe câmpul de luptă este destul de dificilă, în acest moment, în special în zona de est a Ucrainei, unde Rusia suferă pierderi semnificative. Într-un interviu acordat presei poloneze, președintele a subliniat că, în momentul de faţă, situația pe câmpul de luptă este destul de schimbătoare: sunt sate pe care Rusia le distruge, care trec din mâinile militarilor ucraineni la inamic și invers. Cea mai dificilă situație este în est, unde, potrivit lui Zelenski, există o mare concentrare de trupe și echipamente rusești. Cu toate acestea, rușii au suferit pierderi grele în această zonă a frontului, scrie Rador.
UPDATE „Cutia modernă a Pandorei” conține astăzi patru mari rele, care se răspândesc din cauza „acțiunilor și inacțiunilor” omenirii, a declarat Antonio Guterres într-un discurs în care și-a anunțat prioritățile pentru anul 2025 în fața Adunării Generale, relatează AFP, potrivit Agerpres. „Patru dintre aceste rele ies în evidență pentru că reprezintă, în cel mai bun caz, amenințări care ar putea perturba toate aspectele politicilor noastre, iar, în cel mai rău caz, ar putea perturba însăși existența noastră”, a avertizat șeful ONU, enumerând apoi „conflictele galopante, inegalitățile endemice, criza climatică dezlănțuită și tehnologiile scăpate de sub control”.
UPDATE România va face tot posibilul ca Republica Moldova să nu mai depindă de gazul rusesc vreodată, a subliniat ministrul român al Energiei. „Dependenţa de gazul rusesc vine la început ca un blestem deghizat într-o binecuvântare. Este un gaz ieftin, care te face captiv, după care ţi se închide robinetul când ți-e lumea mai dragă şi rămâi în plină iarnă în frig, aşa cum se întâmplă cu locuitorii din Transnistria în acest moment. Deci, România va susţine acest demers”, a declarat Sebastian Burduja.
UPDATE Moscova lucrează la posibilitatea de a furniza gaze Transnistriei nu prin intermediul alternativei Turkish Stream, cum a sugerat anterior Chişinăul, ci prin achiziţionarea de gaze de pe piaţa spot europeană cu ajutorul unei companii intermediare, scrie ziarul financiar rus Kommersant, citând surse neidentificate. Coproprietarul acestei companii intermediare, Arcadie Vicol, a fost audiat de serviciile de informaţii din Republica Moldova.
UPDATE „Oficialii de la Kremlin încearcă să exploateze criza energetică din Moldova pentru a crea condiții care să justifice o viitoare agresiune rusă împotriva Moldovei”, consideră analiștii ISW. Aceștia mai notează că ministrul moldovean de Externe, Mihail Popșoi, a declarat că Rusia se folosește de criza energetică creată artificial pentru a încerca să destabilizeze economia moldovenească cu scopul de a influența viitoarele alegeri.
UPDATE Moldovagaz, unicul furnizor de gaze naturale al regiunii transnistrene, nu a fost informat oficial despre reluarea furnizării de gaze din Federația Rusă. Declarația a fost făcută de seful interimar al companiei, Vadim Ceban, la emisiunea „Новая неделя” de la TV8, în contextul anunțului făcut de presupusul lider de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, privind reluarea furnizării gazelor.
UPDATE Liderul Transnistriei, Vadim Krasnoselski, a numit drept speculație declarația Maiei Sandu conform căreia criza energetică din Transnistria ar putea duce la o escaladare a tensiunilor în regiune, conform Rador.
UPDATE Ministerul Apărării din România denunță o serie de „dezinformări” referitoare la modernizarea Bazei 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu. Chiar dacă nu i se pronunță numele, instituția face referire indirectă la ultimele declarații făcute de fostul candidat la alegerile przidențiale, Călin Georgescu, scrie Știripesurse.
UPDATE Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a cerut miercuri aliaţilor săi occidentali să transfere Kievului 250 de miliarde de dolari din activele ruseşti îngheţate pentru a cumpăra arme care să ajute armata ucraineană să susţină războiul cu Rusia, relatează AFP.
UPDATE Armata ucraineană a anunţat joi că a capturat 27 de militari ruşi în regiunea rusă Kursk, din care o mică parte este controlată din august anul trecut de forţele Kievului, relatează AFP, potrivit Agerpres.
UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat Europa că nu are „nicio” șansă împotriva Rusiei fără Ucraina, scrie Politico. Liderul de la Kiev a spus că victoria Ucrainei este vitală pentru oprirea Kremlinului înainte să poată invada restul Europei. Preşedintele a menționat că țările europene ar trebui să acționeze pragmatic și să tripleze producția de arme pentru a ajuta Ucraina, precum și să își întărească propriile armate, pentru a depăși Federația Rusă. Volodimir Zelenski a declarat că Rusia reprezintă în prezent o amenințare pentru Polonia, România, țările baltice și scandinave. „Rusia, cu siguranţă, va ataca țările europene, iar aceasta nu va fi neapărat o invazie militară, pentru că poţi să ataci infrastructura energetică, să terorizezi zilnic spațiul cibernetic etc” – a explicat liderul ucrainean.
UPDATE Chiar dacă au trecut peste 1.050 de zile de la începutul invaziei Kremlinului din Ucraina, trupele armatei roșii nu și-au atins obiectivele inițiale. Evoluția războiului se află într-o continuă dinamică, iar acum imperiul lui Putin suferă o triplă lovitură. Sectorul energetic din Rusia a primit lovituri dure în ultima vreme: oprirea tranzitului de gaze din Ucraina spre Europa, sancțiunile SUA privind petrolul rusesc și restricționarea tancurilor din ”flota fantomă”, plus respingerea de către China și India a petrolierelor Moscovei aflate sub sancțiuni americane. Analistul energetic din Berlin, Tom O'Donnell, a declarat că cele mai recente sancțiuni occidentale ar putea afecta în mod semnificativ Moscova, iar țintirea petrolului rus ar putea fi o armă cheie, pe care viitorul președinte Donald Trump ar putea să o folosească ca pârghie împotriva lui Putin, potrivit Newsweek.
UPDATE Atac masiv asupra rețelei energetice a Ucrainei. Rusia a lansat miercuri un atac „masiv” cu aproape 120 de rachete și drone, vizând infrastructura energetică a Ucrainei, în timp ce președintele Volodimir Zelenski se afla în Polonia pentru discuții strategice, notează Digi24.
UPDATE Peste 11 milioane de ucraineni au intrat în România, începând cu data de 10.02.2022, de la începutul războiului, arată datele Poliției de Frontieră. „În data de 15.01.2025, poliţiştii de frontieră de la frontiera externă a tării noastre (granița cu Serbia, R. Moldova şi Ucraina, dar şi cursele maritime şi aeriene care sosesc din afara spațiului Schengen) au efectuat formalitățile pentru trecerea frontierei (atât pe sensul de intrare, cât şi pe cel de ieșire) pentru aproximativ 52.300 de persoane, cetăţeni români şi străini şi peste 12.500 de mijloace de transport care au tranzitat frontiera”, potrivit unui comunicat de presă, scrie ZF.
UPDATE Ucraina a efectuat un atac cu drone asupra fabricii de praf de pușcă Kuzmino-Gat din regiunea Tambov, în noaptea de 16 ianuarie, conform unor oficiali ucraineni şi canale Telegram locale. Martorii din oraşul Kotovsk au auzit sunetul motoarelor dronelor trecând peste casele lor, aparent îndreptându-se către fabrică, relatează The Kyiv Independent. Fabrica Kuzmino-Gat este considerată o facilitate-cheie a complexului militar-industrial rus, producând praf de pușcă folosit pentru arme de calibru mic, artilerie şi lansatoare de rachete. Este, de asemenea, unul dintre producătorii de colloxylin, utilizat pentru explozibili, conform unui oficial ucrainean.
UPDATE Experţii Institutului pentru Studierea Războiului (ISW) avertizează că Moscova transformă Belarus dintr-un aliat într-un partener strategic esențial pentru răspândirea influenței ruse la nivel global. Integrarea militară, politică şi economică dintre cele două state creează riscuri majore pentru NATO, SUA şi Ucraina, notează Ukrainska Pravda. Potrivit ISW, Kremlinul îşi foloseşte influența crescândă asupra Belarusului pentru a-şi accelera redresarea economică şi militară în urma războiului cu Ucraina. De asemenea, această integrare oferă Rusiei oportunități sporite pentru desfăşurarea de exerciții militare, transferul de armament şi utilizarea teritoriului belarus pentru operațiuni strategice, notează Mediafax.
UPDATE Ministerul Apărării al Rusiei a declarat că a doborât 27 de drone ucrainene în diverse regiuni peste noapte, inclusiv trei în Tambov. În aceeași noapte, un depozit de petrol din regiunea Voronej a fost incendiat, se pare tot în urma unui atac cu drone. Potrivit autorităților ruse, nu au fost raportate victime, însă resturi de drone au avariat acoperișul unei case.
UPDATE În ultimele 24 de ore, armata ucraineană a ucis 1.480 de soldaţi ruşi, 40 de sisteme de artilerie, 20 de vehicule blindate şi 11 tancuri. În total, de la începutul războiului, Rusia a pierdut peste 814.150 de militari, aproape 10.000 de tancuri şi 22.015 sisteme de artilerie, relatează Ukrainska Pravda. Aceste date, publicate de Statul Major al Forţelor Armate ale Ucrainei, subliniază intensitatea luptelor şi eforturile continue ale Ucrainei de a apăra teritoriul, notează Mediafax.
