Autorităţile ucrainene au emis, miercuri, o alertă aeriană la nivel național din cauza rachetelor de croazieră care amenință mai multe zone ale Ucrainei, la o zi după un important atac al forțelor Kievului asupra mai multor regiuni ruse, pe care armata ucraineană l-a declarat „cel mai masiv” atac de la începutul războiului. Ucraina a implementat întreruperi de urgență ale alimentării cu energie electrică în șase regiuni, în urma unui atac „masiv” cu rachete rusești, conform autorităților. Anunțul a fost făcut miercuri de operatorul rețelei naționale, informează Reuters. Între timp, forțele Moscovei susțin că au preluat controlul asupra a două așezări din regiunea Doneţk, aflându-se la câțiva kilometri de Pokrovsk, unde se află singura mină de cărbune din Ucraina. 

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski va vizita Varșovia miercuri, a anunțat biroul premierului polonez. Între timp, furnizarea de arme și echipamente vitale pentru Ucraina riscă să devină o misiune tot mai dificilă pe măsură ce forțele politice pro-ruse câștigă teren în Europa Centrală. Kremlinul nu va renunța la obiectivul său de a distruge Ucraina pentru negocieri de pace, evaluează Institutul pentru Studiul Războiului. Totodată, Rusia și Ucraina au făcut primul schimb de prizonieri de război din acest an, potrivit acordului dintre părți din urmă cu nouă zile, relatează agenția de știri ucraineană Ukrinform. Donald Tusk, premierul polonez a acuzat miercuri, 15 ianuarie, Rusia de faptul că a planificat ”acte de teroare” în transportul aerian în întreaga lume, relatează AFP.

UPDATE Consilierii lui Donald Trump recunosc acum că războiul din Ucraina va dura luni de zile sau chiar mai mult pentru a fi rezolvat. Acest lucru reprezintă o confruntare drastică cu realitatea a celei mai mari promisiuni de politică externă pe care a făcut-o preşedintele ales în campanie - încheierea unui acord de pace din prima sa zi când ajunge la Casa Albă, relatează Reuters.

UPDATE Președintele Volodimir Zelenski a spus pentru prima dată câți soldați are armata ucraineană, dar și câți militari a trimis Putin pe front, relatează Pravda. În prezent 880.000 de soldați apără țara, în timp ce 600.000 de ocupanți ruși se opun forțelor ucrainene. Președintele Zelenski a făcut această afirmație după întâlnirea cu premierul polonez Donald Tusk: „Știți, există în prezent 600.000 de militari ruși pe teritoriul statului nostru. Dar 880.000 de soldați are armata ucraineană. Totodată, Zelenski a adăugat că a discutat cu aliații despre trupele de menținere a păcii în Ucraina. Potrivit acestuia, Ucraina sprijină desfășurarea unui contingent aliat, dar pentru moment acestea sunt doar „discuții generale". Acesta ar putea fi, de asemenea, un alt punct printre garanțiile de securitate. Zelenski a adăugat că va discuta acest lucru cu premierul britanic, scrie Libertatea.

UPDATE Consilierul lui Vladimir Putin, Nikolai Patruşev, a declarat, într-un interviu acordat presei ruse, ieri, că UE ”nu mai are de mult timp dreptul de a vorbi în numele mai multor membri ai săi, precum Ungaria, Slovacia, Austria, România și alte câteva țări europene interesate de stabilitatea în Europa și de a menține o politică echilibrată față de Rusia”. Ministerul de Externe din România a reacționat și a catalogat aceste declarații drept ”aceleași teme agresive de propagandă și dezinformare cu care Moscova ne-a intoxicat, îndeosebi în ultimii ani”, notează Biziday. „Declarațiile lui Nikolai Patruşev nu conțin nimic nou. Sunt aceleași teme agresive de propagandă și dezinformare cu care Moscova ne-a intoxicat, îndeosebi în ultimii ani. Aceste pronunțări publice repetitive nu pot ascunde realitatea: faptul că Rusia duce un război de agresiune împotriva Ucrainei, încălcând Carta ONU și dreptul internațional, și că derulează acțiuni hibride masive și sistematice împotriva Republicii Moldova”, arată comunicatul de presă al MAE.

UPDATE Este așteaptă „o perioadă foarte dificilă” pentru Europa din cauza incertitudinilor geopolitice, chiar într-un moment în care Polonia a preluat președinția rotativă a Consiliului UE, a declarat ministrul polonez pentru afaceri europene, Adam Szłapka, într-un interviu pentru The Guardian. Președinția poloneză se suprapune cu revenirea lui Donald Trump la Casa Albă. Republicanul a promis să pună capăt prin negociere războiului Rusiei din Ucraina și nu a exclus să preia Groenlanda prin forță militară, scrie HotNews.

UPDATE Premierul român Marcel Ciolacu face glume pe seama avertismentului lansat de șeful NATO, potrivit căruia, dacă nu vom cheltui mai mult pe Apărare, atunci vom fi obligați sa învățam limba rusă. În replică, șeful Guvernului a declarat miercuri că, deocamdată, trebuie să învețe limba engleză.

UPDATE Premierul polonez Donald Tusk şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski au anunţat miercuri, la Varşovia, un acord pentru realizarea de exhumări ale victimelor masacrului de la Volînia, comis de naţionalişti ucraineni în timpul celui de-al Doilea Război Mondial pe teritoriul de astăzi al Ucrainei, un diferend istoric ce apasă asupra relaţiilor bilaterale, în pofida alianţei lor actuale în războiul provocat de invazia rusă, relatează agenţiile Reuters şi EFE.

UPDATE Rusia şi Ucraina au făcut un nou schimb de prizonieri de război, eliberând fiecare câte 25 de persoane, în urma negocierilor mediate de Emiratele Arabe Unite, relatează agenția de știri Reuters, citată de News.ro. „Aceştia sunt militarii şi civilii noştri”, a scris preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski pe X. El a spus că mulţi dintre prizonierii de război ucraineni au răni şi boli grave şi vor primi îngrijiri medicale. 

UPDATE Serviciul de Securitate al Ucrainei continuă să-i interogheze pe cei doi soldați nord-coreeni capturați în regiunea Kursk. Între timp, soldații ucraineni îi descriu pe aceștia – denumiți anterior „ carne de tun ” și care „vor dezerta de îndată ce vor începe să lupte” – drept militari bine instruiți, neînfricați și motivați, relatează Politico.

UPDATE Premierul Poloniei, Donald Tusk, a acuzat miercuri Rusia că a planificat o campanie majoră de atacuri teroriste asupra unor „companii aeriene din întreaga lume”. The New York Times relata recent că serviciile americane de informații au alertat Casa Albă că Rusia plănuiește să introducă dispozitive incendiare în avioane de transport care se îndreaptă spre SUA. Potrivit Times, Casa Albă a avertizat Kremlinul să oprească operațiunea.

UPDATE Armata SUA organizează cursuri de specializare pentru HIMARS în Estonia, unde granița dintre NATO și Rusia este deosebit de vulnerabilă și amenințată de potențiale acțiuni ostile ale Moscovei. Participă 15 țări europene, care au deja sau care au în vedere să cumpere HIMARS, printre ele fiind și România, scrie Ziare.com.

UPDATE Gazprom va relua în curând livrările de gaze către regiunea transnistreană. Declarația a fost făcută de pretinsul lider de la Tiraspol, revenit de la Moscova. Vadim Krasnoselski nu a menționat cum va fi posibil tehnic acest lucru. Prim-ministrul Dorin Recean a declarat că acest scenariu a fost unul previzibil: „Rusia a sacrificat regiunea, iar acum se declară salvatoarea situației”.

UPDATE Liderul separatist al Transnistriei, Vadim Krasnoselski, susține că Moscova va relua livrările de gaz către regiunea pro-rusă, dar acestea vor fi „furnizate ca ajutor umanitar”, în cantitatea necesară pentru populația din regiune. Anunțul a fost făcut la întoarcerea sa din Rusia.

UPDATE Harta publicată de presa din Ucraina arată că traiectoria unei rachete trece peste nordul Republicii Moldova. Totodată, Ministerul Apărării de la Chișinău susține că nu a înregistrat un astfel de caz. „În contextul informațiilor apărute în mediul online privind posibila încălcare a spațiului aerian al Republicii Moldova, Ministerul Apărării informează că sistemele de supraveghere a spațiului aerian ale Armatei Naționale nu au înregistrat survolarea neautorizată a spațiului aerian al țării noastre. În urma precizărilor de rigoare efectuate cu țările vecine (România, Ucraina), s-a constatat că radarele din dotare nu au depistat aparate de zbor care să urmeze o astfel de traiectorie”.

UPDATE Autoritățile din Liov au transmis că forțele ruse au lovit elemente de infrastructură energetică din zonă. „Două centre ale infrastructurii critice au fost lovite în districtele Drogobîş şi Strioi”, a anunțat guvernatorul regiunii, Maksîm Kozîţki. O rachetă a căzut lângă o casă din satul Sknîliv, creând un crater de 6 metri lăţime, fără a provoca victime. În regiunea vecină Ivano-Frankivsk, atacul a vizat „elemente de infrastructură esenţiale”, fără a provoca victime, a declarat guvernatorul Stitlana Onîşciuk. În Kramatorsk cel puțin patru oameni au fost răniți, după ce un bloc a fost lovit de ruși, potrivit Spotmedia.

UPDATE 900 de lideri din mediul de afaceri, politic şi academic au fost întrebaţi, înaintea Forumului Economic Mondial programat săptămâna viitoare la Davos, care sunt riscurile care îi preocupă cel mai mult. Potrivit The Guardian, 23% dintre respondenţi au declarat că se tem de „conflicte armate de stat”, în condiţiile în care Rusia continuă războiul în Ucraina, iar situaţia din Orientul Mijlociu nu are încă un răspuns concret. Pe lângă aceste conflicte armate menţionate, 14% dintre liderii respondenţi consideră că un alt aspect care îi preocupă în 2025 este cel al „fenomenelor meteorologice extreme”, scrie Mediafax.

UPDATE Moțiune de cenzură în Slovacia împotriva guvernului Fico. Opoziția din Slovacia a anunțat că va depune o moțiune de cenzură împotriva guvernului condus de Robert Fico, acuzându-l pe premierul slovac că a reorientat politica externă a țării spre Rusia. Coaliția de guvernare, naționalist-rusofilă, a lui Fico se află într-o perioadă de instabilitate, având o majoritate fragilă de 76 de mandate din totalul de 150 din parlament. De asemenea, Fico se confruntă cu critici din partea unora dintre proprii săi aliați politici, iar dacă moțiunea va trece, președintele Slovaciei ar fi obligat să numească un nou guvern, scrie NewsWeek.

UPDATE Rușii au atacat satul Antonivka din regiunea Herson, iar o asistentă medicală de la un dispensar local a fost ucisă, a anunțat Oleksandr Prokudin, șeful administrației militare regionale citat de Ukrainska Pravda. Anterior, el a spus că orașul Herson și alte 36 de localități din regiune au fost atacate cu tiruri de artilerie și lovituri aeriene, șapte persoane fiind rănite. Mai multe blocuri și 12 case, precum și o conductă, mai multe construcții, garaje și mașini au fost avariate, potrivit Spotmedia.

UPDATE Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a subliniat marți că prioritățile țării sale în contextul războiului cu Rusia sunt echipamentele corespunzătoare pentru forțele armate, nu reducerea vârstei de recrutare. Declarația a fost făcută în cadrul unei întâlniri cu jurnaliștii, după ce au apărut sugestii din partea parlamentarilor americani și a unor membri ai NATO de a micșora vârsta de recrutare de la 25 la 18 ani, în încercarea de a suplini deficitul de personal din armată, potrivit Ziare.com.

UPDATE UE ia în considerare o interdicție treptată asupra gazului natural lichefiat (GNL) rusesc şi noi restricții asupra aluminiului rusesc ca parte a următoarei sale runde de sancțiuni, relatează Bloomberg. UE a început redactarea celui de-al 16-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, urmând ca pachetul de măsuri să fie aprobat la 24 februarie, la a treia aniversare a războiului total, potrivit Mediafax.

UPDATE O dronă ucraineană a lovit noaptea trecută o distilerie din satul Novaia Liada, din regiunea Tambov, potrivit canalului de Telegram Astra citat de Kyiv Independent. Localnicii au relatat că au auzit o explozie în distileria situată în apropiere de o unitate de pregătire militară. Autoritățile regionale nu au comentat atacul, anunțând în schimb că apărarea aeriană a interceptat o dronă și că aceasta a căzut într-un copac și a explodat, scrie Spotmedia.

UPDATE Preşedintele Comitetului Militar al NATO, amiralul Roy Bauer, a subliniat că Kremlinul „nu şi-a atins niciunul dintre obiectivele strategice” în Ucraina, în timp ce „700.000 de ruşi au fost ucişi şi răniţi, iar întreaga populaţie rusă suferă povara războiului”. În acelaşi timp – a avertizat amiralul Bauer – ucrainenii se confruntă cu „tortura, violurile, răpirile de copii şi adulţi, o negare totală a identităţii lor, tabere de filtrare şi gropi comune”. „Lupta pentru libertate nu este un slogan pretenţios. Asta fac ei (ucrainenii – n.r.) în fiecare zi”, a comentat el. Războiul Rusiei împotriva Ucrainei are „repercusiuni globale”, iar NATO este „profund îngrijorată de rolul pe care China îl joacă în securitatea internaţională”, a adăugat amiralul Bauer, potrivit G4media.

UPDATE Rusia încearcă să slăbească democrațiile şi să submineze libertatea aliaților, cu sprijinul Chinei, Coreei de Nord şi Iranului, a declarat miercuri secretarul general al NATO, Mark Rutte, informează EFE, preluată de Agerpres. Fostul prim-ministru olandez a reamintit că, cu cinci luni şi jumătate înainte de următorul summit al liderilor aliați, care va avea loc în iunie la Haga, aceștia trebuie să continue să facă tot ce pot împreună „pentru a ne menține cetățenii în siguranță”. „Pentru a evita războiul, trebuie să ne pregătim pentru el. Este timpul să trecem la o mentalitate de război şi asta înseamnă că trebuie să ne facem apărarea şi mai puternică, cheltuind mai mult pe apărare, producând capacități de apărare mai multe şi mai bune”, a îndemnat el. Rutte a pledat, de asemenea, pentru mai mult sprijin pentru Ucraina „pentru a schimba traiectoria războiului”. „Toţi vrem (ca războiul) să se încheie, dar, mai presus de toate, vrem ca pacea să dureze”, a adăugat el.

UPDATE Distrugerea statului ucrainean, dizolvarea actualului guvern ucrainean, demilitarizarea Ucrainei și o interdicție permanentă privind aderarea viitoare a Ucrainei la NATO, sunt obiectivele cu care Rusia a declanșat războiul în Ucraina în februarie 2022 și nu va renunța la ele pentru negocieri de pace, scrie think thank-ul american Institutul pentru Studiul Războiului în ultima evaluare a situației de pe front.

UPDATE Rusia a lansat peste 40 de rachete şi peste 70 de drone într-un nou atac masiv care a vizat sectorul energetic al Ucrainei, a anunţat miercuri preşedintele Volodimir Zelenski, informează AFP. „În plină iarnă, ținta rușilor rămâne neschimbată: sectorul nostru energetic. Printre ținte se numără infrastructurile de gaze şi instalațiile energetice care asigură o viaţă normală pentru populație”, a transmis Zelenski pe rețelele sociale.

UPDATE Avioanele de luptă ale armatei poloneze au fost ridicate de la sol miercuri, în timpul atacului ruşilor din Ucraina. Rușii au atacat mai multe regiuni ucrainene, inclusiv cele de la granița cu Polonia, scrie Mediafax.

UPDATE Rusia a lansat noaptea trecută 80 de drone asupra Ucrainei. Apărarea aeriană a doborât 58 în 11 regiuni, iar alte 21 au dispărut de pe radar. Resturile dronelor distruse au provocat daune în regiunile Sumî, Kiev, Jîtomîr, Harkov și Cerkasî. Mai multe case, blocuri, mașini și proprietăți civile au fost avariate, dar primele rapoarte nu indică răniți, au comunicat Forțele Aeriene ale Ucrainei.

UPDATE Președintele ucrainean a spus că a avut luni o "discuție detaliată" cu omologul său francez, referitoare în special la "sprijin pentru apărare" în războiul împotriva Rusiei, notează publicația franceză Le Point.

UPDATE Industria petrolieră arctică a Rusiei se confruntă cu perturbări majore din cauza sancţiunilor impuse de SUA asupra tancurilor petroliere şi a depozitelor sale, ceea ce a dus la blocarea stocurilor de ţiţei destinate cumpărătorilor din Asia, potrivit unor surse familiare cu logistica acestora, transmite Reuters citat de news.ro.

UPDATE Peste 8.000 de prizonieri ucraineni se află în captivitate, potrivit comunicărilor neoficiale, iar familiile lor devin ținte ale șantajului din partea agenților ruși. În schimbul unor tratamente mai favorabile sau chiar eliberarea deținuților, rușii cer diverse acte de sabotaj. Deși Rusia neagă faptele și acuză Ucraina de practici similare, reporterul BBC a stat de vorbă cu o ucraineancă despre presiunile și amenințările la care a fost supusă pentru a-și proteja soțul, prizonier de război, scrie Digi24.

UPDATE Cei doi soldaţi nord-coreeni capturați de Ucraina nu şi-au exprimat dorința de a cere azil în Coreea de Sud, a declarat luni agenţia de spionaj National Intelligence Service (NIS) din Seul, potrivit Kyiv Post. Dintre cei doi soldaţi RPDC capturaţi de Kiev, unul şi-a exprimat anterior dorinţa de a se întoarce în Coreea de Nord, în timp ce celălalt dorea să rămână în Ucraina, conform unor interviuri anterioare cu soldații, realizate în coreeană şi publicate de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.

UPDATE Germania a autorizat forțele armate să doboare drone neidentificate suspectate de spionaj asupra bazelor militare, facilităților industriale și altor infrastructuri critice, potrivit unor surse familiare cu planul, citate de Bloomberg. Noua modificare legislativă permite autorităților locale să solicite intervenția armatei dacă situația o impune. În prezent, legislația permite armatei să tragă doar asupra aeronavelor militare străine în condiții stricte, transmite Mediafax. Drone militare suspecte au fost observate în mai multe rânduri, inclusiv în noiembrie, când o dronă a fost detectată aproape de portavionul britanic Queen Elizabeth în portul Hamburg. În acel incident, armata germană a activat un perturbator de semnal HP-47 „Effektor”, după care drona a părăsit zona.

UPDATE Ucraina a recurs la întreruperi de urgență ale alimentării cu energie electrică în șase regiuni din cauza atacului „masiv” cu rachete rusești, a anunțat miercuri operatorul rețelei naționale, potrivit Reuters. Ukrenergo a precizat că este vorba de regiunile Harkov, Sumî, Poltava, Zaporojie, Dnipropetrovsk și Kirovohrad. Ministrul ucrainean al energiei, German Galușcenko, a confirmat pe rețelele de socializare că sunt în vigoare „măsuri preventive” care implică sistemul de distribuție de electricitate, potrivit HotNews.

UPDATE Războiul împotriva Ucrainei a dus la pierderea autorității Rusiei în întreaga lume. Moscova a încetat să mai fie un lider în spațiul post-sovietic, susține propagandistul rus Lev Vershinin, care amintește de slăbiciunile lui Putin.

UPDATE Trupele ruse care, își continuă înaintarea în estul Ucrainei, au preluat controlul asupra a două așezări din regiunea Doneţk, a anunțat marţi Ministerul rus al Apărării, informează Reuters.  

UPDATE Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski face, miercuri, o vizită la Varșovia, în urma a ceea ce Polonia a numit un progres în disputa istorică privind exhumările din timpul războiului, care a avut loc între aliați, a anunțat biroul prim-ministrului polonez, citat de Reuters.

UPDATE Germania este hotărâtă să furnizeze încă 60 de rachete ghidate Ucrainei în vederea consolidării capacităților acesteia de apărare antiaeriană în fața atacurilor forțelor ruse, informează miercuri DPA. Rachetele, în valoare de 60 de milioane de euro, vor fi livrate din stocurile forțelor armate germane (Bundeswehr). Ca urmare a situației dificile a Ucrainei, decizia a fost luată fără ca problema refinanțării să fie soluționată integral.

UPDATE Călin Georgescu a lansat un nou atac la adresa NATO și a susținut, într-un interviu acordat conspiraționistului american de extremă dreapta Alex Jones, că actualul secretar general al Alianței Nord-Atlantice, Mark Rutte, încearcă să „impună” declanșarea unui Al Treilea Război Mondial în Ucraina prin intermediul României. Declarația vine în contextul în care Georgescu a mai afirmat recent că baza militară de la Mihail Kogălniceanu va fi folosită ca „poartă de intrare” într-un viitor război cu Rusia, potrivit Digi24.

UPDATE Rusia a lansat un nou atac masiv asupra Ucrainei, la primele ore ale zilei de miercuri, sirenele de raid aerian sunând în toate regiunile ţării. Primele explozii au fost raportate la Harkiv, în jurul orei 06:00. Armata ucraineană a transmis atunci că a detectat în regiune rachete de croazieră lansate de ruşi. În plus, Rusia a tras rachete balistice din regiunea Belgorod. Cu câteva ore înainte de activarea alertei de raid aerian şi de semnalarea primelor explozii pe teritoriul Ucrainei, Rusia a ridicat un grup de bombardiere strategice Tu-95MS de pe aerodromul Olenia din regiunea Murmansk. Ulterior, rachete ruseşti au fost detectate în regiunile Harkiv, Sumi, Herson, Mikolaiv și Kirovohrad. La ora 06:59, postul public Suspilne a transmis că apărarea antiaeriană a Ucrainei operează în apropiere de Cerkasi. Cu câteva minute înainte de notificarea respectivă, Forțele Aeriene Ucrainene au îndemnat populaţia din Cerkasi să se adăpostească, deoarece o rachetă de croazieră se îndreaptă în direcția oraşului, scrie Rador.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski și-a exprimat îndoiala cu privire la disponibilitatea Rusiei de a accepta încetarea focului timp de 30 de zile, propusă de SUA și acceptată de Kiev. Totodată, Ucraina nu va accepta un conflict înghețat cu Rusia, a declarat joi Andrii Yermak, șeful administrației prezidențiale ucrainene, după ce Kievul și Washingtonul au propus împreună un armistițiu de 30 de zile în război, potrivit Reuters. Vladimir Putin nu va opri războiul până nu va controla Kievul, arată rapoarte secrete ale serviciilor americane. Documente clasificate susțin că liderul rus nu a renunțat la ambiția de a subordona Ucraina, scrie The Washington Post.

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a anunțat, vineri, că  a avut o conversație ”productivă” cu omologul său rus, Vladimir Putin, liderul american fiind încrezător că sunt șanse să se încheie ”războiul oribil” din Ucraina. Totodată, Rusia susține că a doborât patru drone ucrainene care se îndreptau spre Moscova, în timp ce un alt atac cu drone lansate de Ucraina a provocat un incendiu la un depozit de petrol în regiunea Krasnodar, în sud-vestul ţării, potrivit AFP. Pe de altă parte, un incendiu de proporții a izbucnit la un spital din regiunea Harkov după ce clădirea a fost lovită de o dronă lansată de ruşi, potrivit Sky News.

UPDATE Trump a mai spus că a abordat cu Putin problema trupelor ucrainene din Kursk, îndemnându-l pe liderul rus „să le fie cruțate viețile” după ce acestea ar fi fost înconjurate de trupele ruse, potrivit Reuters, notează Mediafax. „Am avut ieri discuții foarte bune și productive cu președintele Rusiei, Vladimir Putin, și există o șansă foarte mare ca acest război oribil și sângeros să se poată încheia în sfârșit. DAR, ÎN ACEST MOMENT, MII DE SOLDAȚI UCRAINENI SUNT COMPLET ÎNCONJURAȚI DE ARMATA RUSĂ ȘI SE AFLĂ ÎNTR-O POZIȚIE FOARTE PROASTĂ ȘI VULNERABILĂ. I-am cerut cu fermitate președintelui Putin să le fie cruțate viețile. Acesta ar fi un masacru oribil, care nu a mai fost văzut de la al doilea război mondial. Dumnezeu să-i binecuvânteze pe toți!!!”, a scris Trump pe platforma Truth Social.

UPDATE Secretarul general al NATO, Mark Rutte, privește cu un „optimism rezervat” perspectiva încetării focului în Ucraina în anul 2025. „Că acest lucru se va întâmpla anul acesta sunt de un optimism rezervat, dar sper că se va întâmpla chiar mai devreme„, a declarat acesta într-un interviu acordat pentru Bloomberg TV, rugat să răspundă la posibilitatea unei încetări a focului în Ucraina. „Nu pot prezice nimic. Situația evoluează în aceste zile și ore„, a afirmat Rutte și a subliniat că propunerea președintelui SUA, Donald Trump, referitoare la o încetare a focului pentru 30 de zile este „o hotărâre înțeleapă”, scrie Rador.

UPDATE Reacția Rusiei la propunerea Statelor Unite referitoare la încetarea focului în Ucraina dă speranțe în reglementarea de lungă durată a conflictului, a opiniat ministrul afacerilor externe și comerțului exterior al Ungariei, Péter Szijjártó, comentând declarația președintelui Federației Ruse, Vladimir Putin, referitoare la inițiativa americană care prevede un armistițiu de 30 de zile în conflictul ucrainean, scrie Rador.

UPDATE „Membrii G7 au cerut Rusiei să răspundă prin acceptarea unei încetări a focului în condiții egale și prin punerea sa în aplicare deplină”, au declarat națiunile G7, care includ Marea Britanie, Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia și Statele Unite, într-un proiect citat de Reuters.

UPDATE Uniunea Europeană a reușit vineri, 14 martie, să evite prăbușirea sancțiunilor impuse oligarhilor ruși, liderilor militari, șefilor din energie și elitei din Moscova, ajungând la un acord cu Ungaria, care amenințase să blocheze întregul cadru, conform Politico. Fără acest compromis, sancțiunile impuse celor peste 2.000 de oameni și entități ar fi expirat sâmbătă seara.

UPDATE Kievul a început să analizeze cum poate monitoriza un eventual armistițiu de-a lungul liniei frontului în războiul său cu Rusia, care se întinde pe mai mult de 1.300 km, a declarat vineri ministrul de externe al Ucrainei, în timp ce un sondaj recent arată că jumătate dintre cetățeni se opun cedării de teritorii pentru o pace rapidă, scrie Reuters.

UPDATE Uniunea Europeană a convenit vineri să reînnoiască sancțiunile asupra persoanelor și entităților rusești, dar l-a menținut pe listă pe magnatul rus Mihail Fridman, în pofida presiunilor Ungariei, au declarat diplomații UE, scrie Reuters.

UPDATE După vizita la Moscova, joi, a emisarului special al administrației Trump pentru Orientul Mijlociu Steve Witkoff, Rusia spune că există „motive de optimism” cu privire la un potențial acord de încetare a focului în Ucraina, dar că mai sunt o mulțime de lucruri de pus la punct, relatează BBC.

UPDATE Preşedintele interimar, Ilie Bolojan, a declarat, vineri, că pentru fiecare ţară este importantă securitatea şi siguranţa ei, dar consideră că România nu ar trebui să ceară în acest moment amplasarea de focoase nucleare. ”Ce avem în momentul de faţă, prezenţă militară, planuri de apărare NATO sunt suficiente”, afirmă preşedintele, potrivit Ziare.com.

UPDATE Vladimir Putin a răspuns propunerii de armistițiu de 30 de zile în Ucraina, trimițându-i lui Donald Trump un mesaj prin intermediul trimisului special american Steve Witkoff. Kremlinul a confirmat că întâlnirea dintre Putin și Witkoff a avut loc târziu în seara de 13 martie, iar în cadrul acesteia au fost transmise „informații și semnale suplimentare” liderului de la Casa Albă, scrie publicația rusă Kommersant.

UPDATE Ucraina nu va organiza alegeri în cazul în care va fi încheiat un armistițiu de 30 de zile cu Rusia. Declarația a fost făcută de consilierul șefului biroului președintelui Ucrainei, Mihailo Podoleak, într-un interviu pentru publicația italiană La Repubblica.

UPDATE „Respectăm decizia Statelor Unite în raport cu ce va face și dacă va mai susține proiecte în Republica Moldova, dar suntem foarte recunoscători pentru tot sprijinul pe care l-am primit până acum. Am beneficiat de mult sprijin USAID și asta înseamnă rezultate concrete pentru cetățeni. Și presa independenta a fost sprijinită de USAID, dar mult, mult mai puțin decât sutele de milioane de dolari pe care Rusia le investește în propagandă”, declară într-un interviu la RFI, președinta Maia Sandu, în contextul acuzațiilor recente ale lui Donald Trump legate de „risipa banilor USAID” în Moldova.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin nu a renunțat la obiectivul său de a controla Ucraina, în ciuda eforturilor Statelor Unite de a intermedia o încetare a focului, relatează Washington Post (WP), care citează surse familiare cu rapoartele secrete ale serviciilor de informații americane, potrivit Digi24.

UPDATE Oficialii de la Moscova au declarat vineri că forţele sale au recucerit un sat din regiunea Kursk. Ministerul Apărării a transmis că este vorba despre Goncharovka, una dintre puţinele aşezări aflate încă sub controlul ucrainean, potrivit Reuters. Reprezentanţii Kievului nu au comentat informaţia. În timpul ofensivei surprinzătoare de anul trecut, ucrainenii au reuşit să cucerească aproximativ 100 de aşezări din regiunea rusă Kursk. Ulterior, ruşii ajutaţi de trupele aliatului Coreea de Nord au recuperat treptat teritoriul pierdut. Joi, preşedintele Vladimir Putin a spus cu ucrainenii din Kursk sunt complet înconjuraţi şi le-a cerut „să se predea sau să moară”, scrie Mediafax.

UPDATE În timp ce SUA, sub conducerea lui Donald Trump, încearcă să reseteze relațiile cu Moscova și să medieze pacea între Rusia și Ucraina, Marea Britanie a fost desemnată noul inamic public numărul unu al Rusiei. Este un statut pe care l-a deținut, intermitent, în ultimele două secole, notează Reuters.

UPDATE SUA manifestă un „optimism precaut” privind o posibilă încetare a focului în Ucraina, după vizita emisarului american Steve Witkoff la Moscova, a transmis consilierul american pentru securitate națională Mike Waltz. Incertitudinea persistă, în condițiile în care un eventual acord ar putea presupune concesii importante din partea Ucrainei, inclusiv cedarea unor teritorii. Totodată, președintelui rus, Vladimir Putin, i se cere să accepte prezența unor forțe europene de menținere a păcii, scrie Spotmedia.

UPDATE Şeful diplomaţiei europene Kaja Kallas şi comisarul european pentru apărare Andrius Kubilius au propus ca ţările europene să îşi reducă dependenţa de Statele Unite în ceea ce priveşte echipamentele militare importante din punct de vedere strategic, potrivit unui proiect de document obţinut vineri de dpa, transmite Agerpres.

UPDATE SUA sunt pe cale să reia livrările către Ucraina ale armelor cu rază lungă de acţiune (cunoscute sub denumirea de Ground-Launched Small Diameter Bombs – GLSDB). Potrivit Reuters, armele care au fost îmbunătățite pentru a contracara mai eficient interferențele rusești ar putea fi utilizate de forțele militare ucrainene în următoarele zile, deoarece un stoc este deja disponibil în Europa. Vor ajunge într-un moment critic, având în vedere că oficialii americani și ucraineni au confirmat că Ucraina a epuizat stocurile de rachete ATACMS (Army Tactical Missile System). În total, Statele Unite au trimis Ucrainei mai puțin de 40 de rachete ATACMS de la începutul invaziei. Ultima dată când ucrainenii au folosit aceste arme a fost acum câteva luni, a spus una dintre surse pentru Reuters.

UPDATE Ministrul economiei francez Eric Lombard a deplâns vineri "un război idiot" cu SUA, după amenințările lui Donald Trump de a impune Franţei şi Uniunii Europene taxe vamale de 200% la vinuri, șampanie şi alte produse alcoolice provenind din UE, informează AFP.

UPDATE Țările NATO trebuie să producă mai mult armament, i-a spus Mark Rutte, secretarul general al Alianței Atlantice, lui Donald Trump, președintele SUA, în întâlnirea pe care au avut-o la Casa Albă.

UPDATE Uniunea Europeană ar trebui să fie pregătită să meargă chiar până la dublarea ajutorului său militar pentru Ucraina în acest an, până la 40 de miliarde de euro, dacă este necesar, indică un document de lucru al Serviciului european de acţiune externă (SEAE), consultat de Reuters, notează Agerpres.

UPDATE ”Rusia, prin propagandă și prin amestecul fără precedent de care dă dovadă, reușește să creeze tensiuni și să pună în pericol procesele democratice din multe țări, inclusiv din România. Ne dorim să putem conta pe România și mai departe, iar asta înseamnă o Românie democratică, parte a UE. Pentru noi este important să avem parteneri la București care lucrează pentru România, pentru Republica Moldova, nu cineva care este subordonat Rusiei și care promovează interesele Rusiei”, declară într-un interviu în exclusivitate la RFI, președintele Republicii Moldova, Maia Sandu.

UPDATE Rusia pare să intensifice pregătirile pentru o mobilizare militară în apropierea frontierelor statelor baltice și ale Finlandei. Potrivit imaginilor satelitare publicate de portalul polonez Onet, mii de trupe, aeronave și unități navale rusești sunt staționate la aproximativ 250 km de Helsinki, capitala Finlandei.

UPDATE Potrivit a patru surse cu cunoștințe directe ale situației, Rusia folosește criptomonede în comerțul cu petrol cu China și India pentru a ocoli sancțiunile impuse de Occident. Deși Rusia a încurajat public utilizarea criptomonedelor și a adoptat anul trecut o lege care permite plățile în monede digitale în comerțul internațional, utilizarea acestora în comerțul cu petrol nu a fost raportată anterior, scrie The Economic Times.

UPDATE Un incendiu de proporții a izbucnit la un spital din regiunea Harkov după ce clădirea a fost lovită de o dronă lansată de ruşi, potrivit Sky News. Pompierii se află la faţa locului, a anunţat guvernatorul regiunii. Acesta nu a spus dacă sunt victime în urma loviturii. Totuși, în toată regiunea au fost şapte persoane rănite în urma atacurilor aeriene de pe parcursul nopţii. Armata ucraineană a transmis că a doborât 16 din cele 27 de drone lansate de ruşi.

UPDATE Ministrul de externe italian Antonio Tajani a decis joi să îl convoace pe ambasadorul Rusiei după „al n-lea atac verbal” al diplomației de la Moscova la adresa președintelui italian Sergio Mattarella, acuzat de „minciună și dezinformare”, informează AFP și ANSA, citate de Agerpres.

UPDATE Distrugerea unui baraj important din Ucraina în 2023 a declanșat o „bombă toxică cu ceas” cu efecte grave asupra mediului, arată un studiu. Sedimentele din fundul lacului care conțineau 83.000 de tone de metale grele au fost expuse când barajul Kahovka a fost aruncat în aer, la un an de la invazia Rusiei, au descoperit autorii cercetării, informează The Guardian.

UPDATE Oficialii ruși au comunicat omologilor lor din Statele Unite că nu doresc ca emisarul Rusia-Ucraina, Keith Kellogg, să fie implicat în discuțiile la nivel înalt menite să pună capăt războiului din Ucraina, potrivit unui oficial american și unei alte surse care cunoaște subiectul, scrie Reuters.

UPDATE La scurt timp după ce a declarat că este „pentru” un armistițiu în Ucraina, dar că „probleme importante” trebuie rezolvate înainte de orice armistițiu, Vladimir Putin a mai dat un telefon în care a abordat problema războiului. Putin a discutat la telefon, în noaptea de joi spre vineri, cu prințul moștenitor saudit Mohammad bin Salman, pentru a aborda în special conflictul din Ucraina, a anunțat Kremlinul într-un comunicat.

UPDATE Vicepreședintele american JD Vance a declarat joi că ar fi șocat dacă președintele Donald Trump ar dori ca armele nucleare să se extindă mai departe spre est în Europa, scrie Reuters. Vance a răspuns la o întrebare despre președintele Poloniei care a cerut Statelor Unite să transfere arme nucleare pe teritoriul său, ca măsură de descurajare împotriva unei viitoare agresiuni rusești.

UPDATE Diplomați de rang înalt din Iran, Rusia și China se reunesc, vineri, la Beijing, pentru discuții privind programul nuclear al Teheranului, pe fondul tensiunilor cu SUA, potrivit radiodifuzorului de stat chinez CCTV, citat de Reuters.

UPDATE Turcia a apărut ca un potențial partener-cheie în reconfigurarea securității europene, afirmă diplomați și analiști, în timp ce Europa depune eforturi pentru a-și consolida apărarea. Țările europene au fost perturbate de planurile președintelui american Donald Trump de a pune capăt războiului în Ucraina cu orice preț. Acesta a operat un viraj major în politica Washingtonului, punând capăt izolării Rusiei cu posibilitatea unei apropieri de Moscova, relatează Reuters. El a pus presiune pe Kiev, după discuțiile dezastruoase cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski la Casa Albă, punând în pericol legăturile transatlantice.

UPDATE Importurile Indiei de petrol din America Latină şi Africa au crescut în februarie, rafinăriile căutând surse alternative, temându-se de livrările de țiței rusesc din cauza înăspririi sancțiunilor SUA, transmite Reuters, potrivit Agerpres.

UPDATE Când Alexei Miller, CEO-ul Gazprom, inaugura acum 11 ani sediul somptuos al diviziei de export din Sankt Petersburg, el prognoza un viitor prosper bazat pe vânzările de gaze către Europa. ”Europa va avea nevoie tot mai mult de gazul rusesc”, declara el la acea vreme. În realitate, însă, clădirea grandioasă simbolizează acum declinul rapid al Gazprom, după ce pierderea aproape totală a pieței europene în urma sancțiunilor impuse Rusiei pentru războiul din Ucraina a slăbit compania. În prezent, compania analizează vânzarea palatului şi a altor proprietăți de lux pentru a compensa pierderile financiare uriașe, notează Reuters, potrivit news.ro.