Israelul a eliberat primii 90 de prizonieri palestinieni duminică, după intrarea în vigoare a armistițiului cu gruparea Hamas, la câteva ore după ce aceasta din urmă a eliberat trei ostatice luate în captivitate pe 7 octombrie 2023. Cele două părți ale acordului au declarat se angajează să respecte înțelegerea de încetare a focului și calendarul pentru eliberarea ostaticilor.

Între timp, 630 de camioane cu ajutor umanitar au intrat în Fâșia Gaza.

UPDATE Cele trei femei eliberate de Hamas au primit pungi de hârtie cu logo-ul aripii armate a Hamas, în care se aflau fotografii ale femeilor din timpul detenției lor în Gaza și „documente de eliberare” cu aspect oficial, relatează The Times of Israel, citat de HotNews. Times of Israel afirmă că aceste „cadouri” și documente fac parte dintr-o campanie de propagandă a Hamas menită să dea răpirii civililor „aparența de legitimitate”. Oficialii israelieni au numit aceste acțiuni „exploatarea psihologică cinică a femeilor care au fost private de libertate de către monștri”.

UPDATE Un tribunal iranian l-a condamnat în apel la moarte pe starul pop Amir Hossein Maghsoudloo, cunoscut ca Tataloo, după ce acesta a fost găsit vinovat de blasfemie, relatează The Guardian, citat de News.ro. „Curtea Supremă a acceptat obiecţia procurorului” cu privire la o pedeapsă anterioară de cinci ani de închisoare pentru unele infracţiuni, inclusiv blasfemie, a relatat duminică ziarul reformist Etema. „Cazul a fost redeschis şi, de data aceasta, acuzatul a fost condamnat la moarte pentru insultarea profetului”, a precizat sursa citată, referindu-se la profetul islamului, Mahomed. În vârstă de 37 de ani, muzicianul underground trăia în Istanbul din 2018, însă poliţia turcă l-a predat Iranului în decembrie 2023. De atunci, el se află în detenţie în Iran.

UPDATE Iranul vrea ca noua administraţie americană să adopte o „abordare realistă” faţă de Teheran, a declarat luni purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmail Baghai, transmite Digi24. „Sperăm că abordările şi politicile (viitorului) guvern american vor fi realiste şi bazate pe respectul pentru interesele (...) naţiunilor din regiune, inclusiv ale naţiunii iraniene", a spus Esmail Baghai, în cadrul conferinţei sale de presă săptămânale.

UPDATE Un total de 630 de camioane cu ajutor umanitar au intrat în Fâșia Gaza duminică, jumătate dintre ele îndreptându-se spre nordul enclavei, a raportat subsecretarul general al ONU pentru afaceri umanitare și coordonator pentru situații de urgență, Tom Fletcher, transmite luni EFE, citat de Agerpres. 

UPDATE Aripa armată a Hamas a declarat că se angajează să respecte acordul de încetare a focului şi calendarul pentru eliberarea ostaticilor, dacă şi Israelul face acest lucru, relatează CNN, potrivit News.ro. Încălcări ale acordului ar putea pune în pericol angajamentul şi capacitatea noastră de a executa schimbul şi (ar avea) un efect direct asupra siguranţei prizonierilor inamici”, a precizat purtătorul de cuvânt al organizației.

UPDATE Doron Steinbrecher are 31 de ani, este de profesie asistentă veterinară și a fost răpită de Hamas din locuința ei, aflată în sudul Israelului. A petrecut 471 de zile în captivitate. Are dublă cetățenie: israeliano-română. Potrivit postului public de televiziune, s-a născut în Făgăraș, iar anul trecut mama ei a venit anul trecut la București, pentru a cere ajutorul autorităților române.

UPDATE Familia lui Doron Steinbrecher, una dintre cele trei ostatice care au revenit duminică în Israel, fiind eliberate de Hamas, a mulţumit poporului israelian şi preşedintelui ales al SUA, Donald Trump, relatează CNN, citat de Digi24. „După 471 de zile insuportabile, iubita noastră Dodo s-a întors în sfârşit în braţele noastre. Dorim să ne exprimăm recunoştinţa sinceră faţă de toţi cei care ne-au sprijinit şi ne-au însoţit de-a lungul acestei călătorii. Mulţumim în mod special poporului israelian pentru îmbrăţişarea caldă, sprijinul neclintit şi puterea pe care ne-a dat-o în cele mai negre momente. De asemenea, ne exprimăm recunoştinţa faţă de preşedintele Trump pentru implicarea şi sprijinul său semnificativ, care au însemnat atât de mult pentru noi”, a declarat familia într-un comunicat publicat prin intermediul Forumului familiilor ostaticilor şi dispăruţilor.

UPDATE Romi Gonen, Emily Damari şi Doron Steinbrecher s-au reunit cu mamele lor la o facilitate IDF din apropierea graniţei. Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că este „o zi incredibil de emoţionantă”.

video: x/IsraeliPM

UPDATE Romi Gonen, Emily Damari şi Doron Steinbrecher, care s-au aflat în captivitatea Hamas timp de 471 de zile, în Gaza, au fost eliberate duminică şi sunt deja alături de familiile lor. După anunţul venit din Israel, preşedintele României, Klaus Iohannis, a transmis că România salută eliberarea primului grup de ostatici, inclusiv un român şi un cetăţean de origine română, ca urmare a Acordului din Gaza. Premierul israelian Benjamin Netanyahu s-a declarat extrem de emoţionat, el menţionând că întreaga naţiune le îmbrăţişează pe Romi, Emily and Doron. „România salută eliberarea primului grup de ostatici, inclusiv a unui cetățean român și a unei persoane de origine română, în urma Acordului pentru Gaza. Mulțumim tuturor partenerilor pentru sprijin și facem apel pentru continuarea implementării acordului și pentru returnarea celorlalți ostatici la familiile lor”, a scris președintele României, Klaus Iohannis, pe X.

UPDATE Israelul a eliberat primii 90 de prizonieri palestinieni duminică, după intrarea în vigoare a armistițiului cu gruparea Hamas, la câteva ore după ce aceasta din urmă a eliberat trei ostatice luate în captivitate pe 7 octombrie 2023, scrie Reuters, citat de Digi24. Prizonierii palestinieni au fost întâmpinați de mii de oameni în orașul Ramallah din Cisiordania. În semn de sărbătoare au fost lansate focuri de artificii. Printre cei eliberați din închisorile israeliene se numără 69 de femei și 21 de adolescenți din Cisiordania și Ierusalim.

UPDATE Hamas a predat Crucii Roșii primele trei ostatice israeliene din totalul de 33 de persoane care vor fi eliberate din captivitate în următoarele șase săptămâni. „Crucea Roșie a comunicat că cele trei ostatice israeliene le-au fost transferate”, au declarat Forțele de Apărare Israelului într-un comunicat. Romi Gonen, Doron Steinbrecher și Emily Damari au petrecut în captivitate 471 de zile.

video: yt/AI Jazeera

Negocierile pentru pace în Ucraina continuă în Florida, unde emisarul rus Kirill Dmitriev s-a întâlnit cu reprezentanții americani. În același timp, președintele rus Vladimir Putin și omologul său francez Emmanuel Macron și-au exprimat disponibilitatea pentru dialog, în timp ce oficialii europeni și americani urmăresc obținerea unui acord durabil pentru încheierea războiului.

În Ucraina, Kievul intenționează să-l înlocuiască pe șeful Comandamentului Aerian Sudic, Dmitro Karpenko, după atacurile rusești asupra Odesei. În paralel, a fost reluată legătura feroviară Odesa–Chișinău, pentru prima dată din 2022, iar cererea pentru bilete s-a dovedit a fi extrem de ridicată, trenurile fiind ocupate între 61% și 93%.

UPDATE Armata rusă a atacat masiv orașul ucrainean Odesa în după-amiaza și seara zilei de 21 decembrie. Mai multe obiective au fost lovite de rachete balistice, iar un rezervoar cu ulei de floarea-soarelui a fost distrus, provocând scurgeri pe străzi. Potrivit presei locale, la ora 16:48 a fost declarată alarmă aeriană în regiunea Odesa, din cauza amenințării rachetelor balistice venind din sud. La scurt timp, în interiorul orașului Odesa s-a auzit o explozie puternică. Martorii au raportat că inamicul a lovit cu o rachetă balistică „Iskander-M”, echipată cu muniție cu submuniții. Racheta a fost lansată de pe teritoriul Crimeei ocupate. Munițiile cu submuniții, atunci când explodează, împrăștie zeci sau sute de fragmente mici pe o zonă largă, afectând nu doar țintele militare, ci și tot ce se află în apropiere.

UPDATE Trupele ruse au răpit aproximativ 50 de locuitori ai satului Hrabovske din regiunea Sumî din Ucraina, la aproximativ 200 de metri de granița cu Rusia, a scris pe Telegram Ombudsmanul ucrainean Dmytro Lubinets. Potrivit informațiilor preliminare, pe 18 decembrie forțele ruse au reținut ilegal aproximativ 50 de civili — locuitori ai satului Hrabovske — ținându-i fără acces la comunicare sau condiții adecvate. Pe 20 decembrie, aceștia au fost duși cu forța în Rusia. „Am contactat imediat Comisarul pentru Drepturile Omului din Federația Rusă, solicitând informații despre locul unde se află cetățenii ucraineni deportați ilegal, detalii despre condițiile lor de detenție și nevoile urgente, precum și solicitând măsuri pentru întoarcerea lor imediată în Ucraina. De asemenea, am trimis o scrisoare către CICR”, a scris Lubinets. Ombudsmanul a îndemnat, de asemenea, civilii din zonă să evacueze imediat, deoarece rămânerea în zona de luptă este periculoasă. El a subliniat necesitatea adoptării unei legi privind evacuarea obligatorie, în special a copiilor, din zonele în care există o amenințare imediată asupra vieții și libertății lor.

UPDATE Circulația pe drumul M-15 Odesa–Reni, întrerupt anterior din cauza atacurilor rusești, a fost reluat în regiunea Odesa. Anunțul a fost făcut pe Telegram de adjunctul șefului Departamentului de Poliție Rutieră, Alexei Biloșițki. „Restricțiile de circulație pentru transport, în ambele sensuri, pe drumul M-15 Odesa–Reni (spre podul București), în localitatea Maiaki, au fost ridicate”, a scris oficialul.

UPDATE Legătura feroviară Odesa–Chișinău a fost reluată pentru prima dată din 2022. Cererea pentru bilete s-a dovedit a fi extrem de ridicată. Conform unui anunț al Căilor Ferate din Ucraina, 60% dintre bilete s-au vândut în doar trei ore de la deschiderea vânzării. Până în prezent, trenurile din Odesa sunt ocupate în proporție de 61%, iar cele din Chișinău – în proporție de 93%. Războiul din Ucraina a făcut practic imposibile deplasările către Odesa. Postul vamal de la Palanca și-a suspendat activitatea, iar cel de la Tudora asigură acum trecerea doar către localitățile raionului Belgorod-Dnestrovsk, după noile atacuri cu drone rusești asupra podului de peste Nistru de la Maiaki. Astfel, moldovenii blocați la Odesa acum trebuie să facă un cerc de 500 de kilometri pentru a ajunge la postul vamal de la Otaci. 

UPDATE Forțele de apărare aeriană ale Ucrainei au neutralizat 75 dintre cele 97 de drone lansate de Rusia într-un atac nocturn care a început sâmbătă seara. Potrivit Ukrinform, informația a fost transmisă pe Telegram de către Forțele Aeriene ale Armatei Ucrainei. Începând cu ora 18:00, sâmbătă, 20 decembrie, forțele ruse au atacat Ucraina cu 97 de UAV-uri de atac de tip Shahed, Gerbera și alte tipuri, lansate din direcțiile Millerovo, Kursk, Primorsko-Akhtarsk (Federația Rusă), Hvardiiske și Chauda (Crimeea, temporar ocupată). Aproximativ 60 dintre acestea erau drone de tip Shahed. Atacul aerian a fost respins de avioane, trupe antiaeriene, unități de război electronic și unități de sisteme fără pilot, precum și de grupuri mobile de foc ale Forțelor de Apărare ale Ucrainei. Conform datelor preliminare, până la ora 8:30, duminică, 21 decembrie, apărarea aeriană a doborât sau a blocat 75 de drone deasupra Ucrainei de nord, sud, vest și est.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin este pregătit de dialog cu omologul său francez Emmanuel Macron, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, agenției de știri ruse RIA Novosti sâmbătă seară târziu, conform AFP. Macron „a spus că este gata să discute cu Putin. Probabil este foarte important să ne amintim ce a spus președintele în timpul 'Liniei Directe' (importanta conferință de presă anuală a lui Putin de vineri - n.r.). El și-a exprimat disponibilitatea de a se angaja în dialog cu Macron”, a explicat Peskov. Purtătorul de cuvânt al președinției ruse s-a referit la o declarație făcută de Emmanuel Macron vineri dimineață la Bruxelles, în urma unui summit în care Uniunea Europeană a ajuns la un acord pentru eliberarea unui împrumut de 90 de miliarde de euro pentru a sprijini Ucraina. „Cred că va fi din nou util să discutăm cu Vladimir Putin”, a declarat președintele francez presei.

UPDATE Kievul intenţionează să-l înlocuiască pe şeful Comandamentului Aerian Sudic, Dmitro Karpenko, în urma mai multor atacuri ruseşti asupra regiunii Odesa, a declarat preşedintele Volodimir Zelenski, transmite Digi24. „Întărim apărarea aeriană şi, să fim sinceri, vom întări şi comandamentul. Astăzi am ridicat această problemă privind înlocuirea comandantului... Cred că vor găsi un alt candidat. Pentru că trebuie să reacţionăm în timp util, rapid”, a spus oficialul. Rusia a atacat infrastructura portuară din regiunea Odesa, în sudul Ucrainei, în noaptea de 19 decembrie, ucigând cel puţin opt persoane şi rănind alte 27.

UPDATE O facilitate de infrastructură civilă a fost avariată în regiunea Rivne din Ucraina ca urmare a unui atac rus. Potrivit Ukrinform, informația a fost transmisă pe Telegram de către șeful Administrației Militare Regionale Rivne, Oleksandr Koval. „Ca urmare a atacului aerian al inamicului, o facilitate de infrastructură civilă a fost avariată. Incendiul nu s-a produs. Un angajat a suferit răni ușoare. Asistența medicală i-a fost acordată la fața locului”, se arată în declarație. Reprezentanți ai forțelor de securitate și apărare, precum și alte servicii, lucrează în continuare la fața locului.

UPDATE În timpul războiului de amploare din Ucraina, instanțele rusești au emis peste o mie de sentințe pentru infracțiuni de trădare de stat și spionaj. În anul care se încheie, 2025, au fost pronunțate 468 de astfel de sentințe — un maxim absolut de la intrarea în vigoare a Codului Penal al Federației Ruse, în 1997. În perioada 1997–24 februarie 2022, au fost pronunțate 196 de astfel de sentințe. Aceste date provin dintr-un studiu realizat de asociația independentă Parubets Analytics, la cererea proiectului pentru drepturile omului „Primul Departament”, transmite CurrentTime. Conform studiului, de la începutul războiului de amploare, articolele privind trădarea de stat, spionajul și colaborarea confidențială au devenit în Rusia unul dintre principalele instrumente de represiune politică. Până la 10 decembrie 2025, numărul total al persoanelor acuzate pe aceste articole era de cel puțin 1.627, dintre care o treime (564 persoane) aveau cetățenie ucraineană.

UPDATE Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunțat sâmbătă că a lovit două avioane de vânătoare rusești Su-27 pe aerodromul Belbek din Crimeea ocupată, transmite Adevărul. Unul dintre avioane a fost lovit chiar înainte de o misiune de bombardament. „Unul dintre avioane se afla pe pista de rulare încărcat cu muniție completă și era pregătit pentru o misiune de luptă. A fost distrus”, se arată în comunicatul de presă. Nu au fost specificate data și ora atacului. Su-27 (Flanker, în codificare NATO) este un avion de vânătoare de a patra generație, intrat în serviciu în 1985. Este proiectat pentru manevrabilitate ridicată și dominație în luptă, fiind renumit pentru capacitatea sa de a executa manevra cobra - o mișcare acrobatică dramatică în care aeronava își ridică brusc botul aproape vertical înainte de a reveni la zborul orizontal. SBU a precizat că operațiunea a fost efectuată de Centrul său de Operațiuni Speciale Alpha folosind modele nespecificate de „drone cu rază lungă de acțiune” și adăugând că și turnul de control al aerodromului a fost avariat. Statul Major General al Ucrainei a confirmat, de asemenea, că un radar rusesc RSP-6M2, folosit pentru controlul traficului aerian, a fost lovit peste noapte pe aerodromul Kirovskoie din Crimeea, ocupată. SBU a subliniat că aceste atacuri asupra avioanelor Su-27 au urmat unei alte lovituri reușite în ultimele zile.

UPDATE Forțele armate ale Ucrainei (AFU) au eliberat o parte din orașul Kupiansk. Spre deosebire de Pokrovsk - unde doar mici echipe de asalt ucrainene au reușit să pătrundă - unități relativ numeroase au intrat în vestul orașului Kupiansk, în regiunea Harkov, preluând controlul asupra mai multor blocuri de apartamente din cartierul Yuvileynyi, situat la marginea sud-vestică a orașului. Zona a fost scena unor lupte intense și era controlată anterior, în parte, de forțele ruse. Avansul i-a permis președintelui Volodimir Zelenski să înregistreze un videoclip la intrarea sud-vestică a orașului săptămâna trecută. Între timp, forțele ruse continuă operațiunile ofensive în regiunile Donețk și Zaporojia din Ucraina. Au capturat orașul Siversk și atacă pozițiile ucrainene din Huleaipole, scriu jurnaliștii Meduza, conform Digi24.

UPDATE Negociatorii americani s-au întâlnit, sâmbătă, în Florida cu oficialii ruşi pentru a purta discuţii în vederea obţinerii păcii în Ucraina, informează Reuters, conform News.ro. Această întâlnire vine în urma summitului organizat vineri între liderii ucraineni şi omologii lor europeni, în speranţa de a pune capăt invaziei ruseşti lansate în februarie 2022. Emisarul special al preşedintelui rus Vladimir Putin, Kirill Dmitriev, a declarat la încheierea întâlnirii cu emisarul lui Donald Trump, Steve Witkoff, şi ginerele preşedintelui american, Jared Kushner, că discuţiile au fost constructive şi că vor continua duminică. „Discuţiile continuă în mod constructiv. Au început mai devreme (în cursul zilei) şi vor continua astăzi şi mâine”, a spus Kirill Dmitriev. Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că ar putea participa la discuţii.

UPDATE Kremlinul a transmis duminică faptul că perspectivele unei păci în Ucraina nu au fost îmbunătăţite de modificările aduse de Europa şi Ucraina propunerilor americane, potrivit agenţiei de presă Interfax, citată de Reuters. Consilierul principal pentru politică externă al preşedintelui rus Vladimir Putin, Iuri Uşakov, a declarat jurnaliştilor că este convins că aceste ajustări nu contribuie la apropierea unui acord durabil. „Aceasta nu este o prognoză. Sunt sigur că propunerile pe care europenii şi ucrainenii le-au făcut sau încearcă să le facă nu îmbunătăţesc documentul şi nu cresc posibilitatea de a ajunge la o pace pe termen lung”, a spus Uşakov.

UPDATE SUA au propus organizarea primelor negocieri față în față dintre Ucraina și Rusia din ultimele șase luni, la Miami, unde vor avea loc noi discuții ce vizează încheierea războiului, a afirmat sâmbătă președintele ucrainean Volodimir Zelenski, transmite AFP. „Statele Unite trebuie să spună clar: dacă nu va fi o cale diplomatică, atunci va fi o presiune totală”, a declarat președintele ucrainean presei de la Kiev, menționând între altele posibilitatea de a furniza mai multe arme Ucrainei și de a extinde sancțiunile la întreaga economie rusă. „Vladimir Putin nu simte încă genul de presiune care ar trebui aplicată”, a continuat el, argumentând că doar americanii sunt capabili să convingă Rusia să oprească conflictul din Ucraina. „Cred că Statele Unite și președintele Trump au această putere. Și cred că nu ar trebui să căutăm alternative în Statele Unite”, a insistat Zelenski.