Forțele ruse au atacat din nou, cu drone, obiective civile şi de infrastructură portuară din Ucraina, în apropierea frontierei cu România și Republica Moldova. Atacul a avut loc în noaptea de miercuri spre joi și este al doilea din ultimele 24 de ore care pune în alertă armata română, care a ridicat două avioane F-16.

O dronă rusă a lovit peste noapte, pe 30 ianuarie, o clădire rezidențială din oraşul de nord-est Sumî, ucigând două persoane şi rănind cel puţin nouă alte, au informat autoritățile locale. Totodată, forțele ruse au înregistrat 1.270 de victime doar în ultima zi. Pe de altă parte, ISW notează că Kremlinul creează o bază legală pentru ignorarea acordurilor viitoare prin manipularea interpretărilor false ale legii ucrainene, notează Mediafax.

UPDATE Rusia a bombardat masiv mai multe orașe din regiunea Donețk. Potrivit guvernatorului Vadim Filașkin, la Kramatork au fost rănite 13 persoane, inclusiv un băiat de 8 ani și o fetiță de 7 ani. În Kostiantînivka, 3 case private au fost avariate, în timp ce în Ivanopilia, o persoană a murit și 7 case au fost afectate.

UPDATE Şeful nou înfiinţatului Comandament operaţional al armatei germane, Alexander Sollfrank, a avertizat joi, într-un interviu acordat agenţiei DPA, împotriva tentativelor în creştere din partea Rusiei cu scopul de a perturba viaţa în Germania.

UPDATE Rusia și China și-au intensificat activitatea militară în Arctica, în timp ce statele NATO din regiune raportează mai multe acte de sabotaj pe liniile energetice și de comunicații. Președintele Donald Trump a reînviat recent pretențiile SUA asupra Groenlandei. Și, între timp, conflictul din Ucraina a arătat că dronele pot oferi informații critice și capabilități de lovitură pe câmpul de luptă. Iată principalele puncte care arată vulnerabilitățile Alianței Nord-Atlantice în contextul complicat din această regiune cu frig extrem, scrie Reuters.

UPDATE „Declarațiile politicianului român Călin Georgescu, care pun la îndoială integritatea teritorială a statului nostru, reprezintă o lipsă extremă de respect față de Ucraina și poporul ucrainean. Considerăm categoric inacceptabile și condamnăm declarațiile sau acțiunile revizioniste care încalcă suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, contravin normelor internaționale, Cartei ONU, precum și valorilor democratice fundamentale”, a transmis purtătorul de cuvânt al MAE ucrainean, Heorhii Tykhyi, într-un comunicat. „În acest context, încercările lui Călin Georgescu de a se poziționa ca un politician «independent» par absurde: declarațiile sale repetă propaganda rusă, ceea ce indică o dependență totală față de stăpânii săi de la Moscova”, adaugă acesta.

UPDATE Ministerul Afacerilor Externe a anunțăt joi că România susține ”ferm” suveranitatea, integritatea teritorială și independența Ucrainei, la doar câteva ore după ce candidatul pro-rus Călin Georgescu a declarat că ”Ucraina e un stat inventat” și că vrea anexarea unor părți din teritoriul ucrainean.

UPDATE Băncile comerciale ruseşti au încheiat anul 2024 cu profituri anuale record de 4.000 de miliarde ruble (40,7 miliarde dolari), a anunţat joi Banca Centrală a Rusiei, pe măsură ce sectorul financiar rusesc continuă să îşi revină de pe urma sancţiunilor, profitând de dobânzile mari şi o creştere solidă a activităţii de creditare.

UPDATE Atacurile ruseşti din Ucraina au ucis cel puţin opt persoane şi au rănit cel puţin 26, inclusiv un copil şi trei lucrători medicali, au raportat autorităţile regionale pe 30 ianuarie. Rusia a lansat 81 de drone de atac de tip Shahed şi drone momeală împotriva Ucrainei peste noapte, au declarat Forţele aeriene. Treizeci şi şapte au fost doborâte deasupra a 10 oblasturi, în timp ce 39 au fost pierdute în spaţiul aerian, potrivit declaraţiei.

UPDATE Secretariatul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) a respins un amendament propus de deputatul ucrainean Oleksandr Merezhko şi trei coautori, care urmărea să tragă la răspundere liderul rus Vladimir Putin pentru numeroase acte de teroare împotriva civililor. Incidentul a avut loc în timp ce se lucra la rezoluţia intitulată „Angajamentul Europei pentru o pace justă şi durabilă în Ucraina”, pe care APCE o va examina la 30 ianuarie. Propunerile pentru acest document fuseseră înregistrate cu o zi înainte, scrie Mediafax.

UPDATE O dispută privind ajutorul financiar suplimentar pentru Ucraina a dus la suspendarea sesiunii Bundestagului, după ce votul pe propunerea FDP de a aloca 3 miliarde de euro nu a întrunit cvorumul necesar. Alternativa pentru Germania (AfD) a contestat prezenţa minimă, iar doar 320 de deputaţi au votat, sub pragul de 50%. Disputa se axează pe sursa fondurilor: cancelarul Olaf Scholz vrea să suspende frâna datoriilor, în timp ce CDU, FDP şi Verzii propun finanţarea prin cheltuieli bugetare neprevăzute, scrie Mediafax.

UPDATE După ce le-a interzis prin măsuri dure, UE analizează reluarea importurilor de gaz rusesc prin conducte ca parte a unui posibil acord de pace cu Ucraina. Germania și Ucraina susțin propunerea care e amplu contestată de aliații Kievului, scrie The Kyiv Independent.

UPDATE Într-o eră a schimbărilor geopolitice majore, viitorul relațiilor internaționale ar putea depinde de trei lideri mondiali – Donald Trump, Vladimir Putin și Xi Jinping. Asemenea unei piese de domino care se răstoarnă sub greutatea unor alegeri strategice, lumea pare să se îndrepte către un moment crucial, cu implicații pentru pacea globală. Potrivit analistului Andreas Kluth de la Bloomberg, privindu-i pe acești lideri, nu mai vorbim de o ciocnire de ideologii, ci de un teren comun marcat de instincte de putere și o ambiție imperială. „În timpul Războiului Rece, înfruntările ideologice între Statele Unite și Uniunea Sovietică erau evidente. Americanii reprezentau valorile libertății și capitalismului, iar sovieticii susțineau comunismul. Acest război, deși înghețat, s-a încheiat pașnic, dar nu înainte de a lăsa un trecut marcat de conflicte indirecte. Astăzi, însă, situația este diferită: Putin, Xi și, din păcate, Trump, nu sunt atât de preocupați de ideologii clare, ci de o dorință primitivă de putere, expansiune și dominare a teritoriilor”, scrie Kluth, potrivit Ziare.com.

UPDATE Ruptura diplomatică dintre Bratislava şi Kiev s-a adâncit în urma deciziei Ucrainei de a întrerupe tranzitul de gaz rusesc spre Slovacia şi după acuzaţii reciproce privind politicile energetice ale celor două ţări, informează agenția de știri dpa, citată de Agerpres.

UPDATE Luna ianuarie 2025 este pe cale să devină una dintre cele mai calde înregistrate la Moscova, au anunţat miercuri meteorologii, luni şi marţi fiind doborâte recordurile de temperatură din această perioadă, transmite AFP, potrivit Agerpres.

UPDATE Comisiile de specialitate ale Parlamentului European au adoptat astăzi raportul legislativ al eurodeputatului Siegfried Mureșan privind Facilitatea de Creștere pentru Republica Moldova în valoare de 1,8 miliarde de euro, anunță europarlamentarul Siegfried Mureșan.

UPDATE Presupusa tentativă de asasinat pregătită de administrația Biden pentru Vladimir Putin (dezvăluită de controversatul jurnalist Tucker Carlson, fără însă a aduce dovezi în sprijinul declarațiilor sale) arată că „bandiții și ucigașii obișnuiți” se aflau în fruntea Statelor Unite, transmite președintele Dumei ruse de Stat, Viaceslav Volodin. Înaltul oficialul rus consideră că inclusiv discuția în acest sens reprezintă o amenințare serioasă la adresa securității globale, care ar putea duce la începerea unui război nuclear.

UPDATE A fost alertă extremă, pentru a doua noapte consecutivă, pentru o parte din populația județului Tulcea, pe fondul războiului din Ucraina. În jurul orei patru, sistemele Ministerului Apărării de monitorizare a spațiului aerian au detectat ținte pe brațul Chilia al Dunării, astfel încât Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a transmis un mesaj RO-ALERT locuitorilor din nordul județului. În mesajul de alertă, populația a fost informată cum trebuie să se comporte și ce măsuri de siguranță trebuie să ia, notează Rador.

UPDATE Autoritățile ruse au raportat că au primit peste 4,8 miliarde RUB (48,5 milioane USD) din vânzarea de proprietăți „naționalizate” aparținând ucrainenilor din Crimeea ocupată. Reprezentantul autorităților ruse de ocupație a declarat că printre proprietățile vândute se numără un apartament aparținând președintelui ucrainean Volodimir Zelenski în Yalta, domeniul Villa Olena, centrul comercial Bakaliia, Hotelul 1001 de nopți, Hotelul Europe din Alushta și alte proprietăți, scrie Ukrainska Pravda.

UPDATE „Noaptea trecută, Rusia a lovit cu un „Shahed” orașul Sumî. A fost lovită o clădire rezidențială obișnuită cu mai multe etaje. Patru persoane au murit. Condoleanțe familiei și celor apropiați. Alte nouă persoane au fost rănite, printre care și un copil. La fața locului continuă lucrările de salvare, se îndepărtează dărâmăturile și se acordă ajutor oamenilor. O tragedie teribilă, o crimă groaznică din partea Rusiei. Este foarte important ca lumea să nu facă pauze în presiunea asupra Rusiei pentru acest act de terorism. Sunt recunoscător tuturor liderilor care își exprimă sprijinul pentru Ucraina și ucraineni”, a scris președintele ucrainean Volodimir Zelenski pe Telegram.

UPDATE O dronă rusă a lovit peste noapte, pe 30 ianuarie, o clădire rezidenţială din oraşul de nord-est Sumî, ucigând două persoane şi rănind cel puţin nouă alte, au informat autorităţile locale. O dronă de atac de tip Shahed a lovit o clădire cu mai multe etaje din oraş, a declarat guvernatorul regional interimar Volodimir Artiuh. În timpul grevei a fost rănit un copil de 7 ani, precum şi un tânăr de 18 ani. Nu au fost furnizate informaţii suplimentare cu privire la identitatea victimelor rămase. Două cadavre au fost scoase din dărâmături în jurul orei 7:00 dimineaţa, ora locală, la câteva ore după atac, a declarat Serviciul de Stat de Urgenţă al Ucrainei. Lucrătorii de salvare sunt în prezent la faţa locului, căutând mai multe victime sub dărâmături, notează Mediafax.

UPDATE ISW notează că Kremlinul creează o bază legală pentru ignorarea acordurilor viitoare prin manipularea interpretărilor false ale legii ucrainene. Putin a declarat deja că Zelenski şi-a pierdut legitimitatea prin faptul că nu a organizat alegeri în 2024 în timpul legii marțiale şi că Rada Supremă ar fi singura ramură legitimă a guvernului. În acelaşi timp, el solicită acţiuni neconstituționale care să poată fi folosite pentru a declara acest organism „ilegitim” pentru a-şi justifica cererile pentru o schimbare completă a regimului la Kiev şi nedorinţa sa de a negocia cu autoritățile ucrainene. Astfel de declaraţii îi oferă lui Putin spațiu de manipulare, spun analiştii. Chiar dacă se ajunge la acorduri, Rusia le poate încălca rapid, invocând acuzaţii false de acorduri nevalide sau ilegitimitatea guvernului ucrainean. Kremlinul a folosit tactici similare înainte, încălcând acordurile de la Minsk din 2014 şi 2015.

UPDATE În perioada premergătoare alegerilor din Germania, presiunea politică exercitată asupra rețelelor sociale atât de Rusia, cât și de Statele Unite este enormă. Pentru a asigura un proces electoral lipsit de interferențe străine, Berlinul ar putea apela la ajutorul - potențial decisiv - al Uniunii Europene (UE) și, în special, la mecanismul de criză consacrat în Regulamentul privind serviciile digitale, scrie Euractiv.

UPDATE Sistemele de monitorizare și supraveghere ale Ministerului Apărării de la București au semnalat evoluția unor drone în spațiul aerian ucrainean, pe trasee de zbor în apropierea frontierei cu România. Ca urmare a acestei situații, două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române, aflate în Serviciul de Luptă Poliție Aeriană, au decolat din Baza 86 Aeriană de la Borcea, în jurul orei 03:40. Aeronavele au revenit în bază în jurul orei 05:00.

UPDATE Secretarul de stat american, Marco Rubio, și ministrul de externe al Ucrainei, Andri Sîbiha, au fost ambii invitați la o întâlnire planificată pentru 12 februarie a miniștrilor de externe ai UE la Bruxelles, potrivit Politico.

UPDATE Rusia a pierdut 835.940 de militari în Ucraina de la începutul invaziei sale pe scară largă din 24 februarie 2022, a informat pe 30 ianuarie Statul Major al Forţelor Armate ale Ucrainei. Acest număr include 1.270 de victime suferite de forţele ruse doar în ultima zi. Potrivit raportului, Rusia a pierdut, de asemenea, 9.890 de tancuri, 20.614 de vehicule blindate de luptă, 35.451 de vehicule şi rezervoare de combustibil, 22.412 de sisteme de artilerie, 1.264 de sisteme de lansare multiplă de rachete, 1.050 de sisteme de apărare aeriană, 369 de avioane, 331 de elicoptere, 331 de elicoptere, 5122 elicoptere. şi bărci şi un submarin, potrivit Mediafax.