Republica Moldova s-a clasat pe locul 78 din 180 de țări în clasamentul Indicelui Percepției Corupției 2024 (IPC 2024). Țara a înregistrat un scor de 43 de puncte, comparativ cu 42 de puncte și locul 80 în 2023. Potrivit raportului, la nivel global, nivelul acestui fenomen rămâne alarmant de înalt, iar eforturile de reducere a acestuia slăbesc.
Dintr-o perspectivă mai lungă de timp, în ultimii 5 ani, IPC-ul pentru Moldova a crescut: 2019 – 32 de puncte, 2020 – 34 de puncte, 2021 – 36 de puncte, 2022- 39 de puncte, 2023 – 42 de puncte, 2024 – 43 de puncte.
O clasare similară cu a Moldovei au obținut Bulgaria și China, cu 43 de puncte și Albania, cu 42. Comparativ, Estonia a înregistrat un scor al IPC de 76 de puncte, Lituania – 63, Letonia – 59, România – 46, iar Ungaria – 41.
Conform studiului, anul 2024, pentru Moldova, a fost marcat prin progrese esențiale în procesul de aderare la UE. În acest context, lupta contra corupției și consolidarea sectorului justiției au căpătat o importanță deosebită. Totuși, în pofida eforturilor autorităților, realizările în aceste două domenii nu corespund așteptărilor cetățenilor.
În acest sens, urmează a fi impulsionată implementarea Programului național de integritate și anticorupție (PNIA), dar și a Strategiei privind asigurarea independenței și integrității sectorului justiției. De asemenea, este necesară asigurarea unei monitorizări, eficiente și efective, a documentelor de politici publice, spre exemplu, prin constituirea Grupului de monitorizare a PNIA.
Printre alte rezultate obținute în lupta contra corupției se numără mai multe inițiative legislative, creșterea resurselor alocate autorităților anticorupție și cazurile de urmărire și condamnare a unor ex-demnitari.
Totuși, Transparency International (TI) a identificat și câteva lacune: nu toate inițiativele au fost justificate și consultate suficient, că rămâne insuficientă cooperarea între autoritățile anticorupție, iar integritatea în procesul electoral nu poate fi asigurată prin urmărirea și sancționarea coruperii electorale.
În acest sens, autorii studiului vin cu o serie de recomandări precum: revizuirea sancțiunilor pentru manifestările de corupție trebuia să fie precedată de o analiză fundamentală a datelor statistice, care ar demonstra necesitatea imperioasă a intervențiilor legislative și revenirea la procedurile de concurs în numirea conducerii Inspectoratului General de Poliție și a Centrului Național Anticorupție, dar și a vicepreședintelui Autorității Naționale de Integritate.
În continuare, studiul remarcă faptul că protagoniștii „furtului miliardului” încă nu-și ispășesc pedeapsa, iar banii extrași fraudulos din sectorul bancar nu au fost recuperați.
Per total, conform evaluărilor Transparency International, Moldova se află printre primele trei țări cu cele mai semnificative progrese în combaterea corupției și îmbunătățirea percepției corupție în societate.
La nivel global, peste 2/3 din țările incluse în clasament au înregistrat scoruri sub 50 de puncte. Astfel, aproape 6,8 miliarde de oameni trăiesc în țări cu asemenea scoruri ale IPC, ceea ce este echivalent cu 85% din populația mondială de 8 miliarde. Totodată, media globală a indicelui a rămas neschimbată, la 43 de puncte, subliniind necesitatea unor acțiuni urgente împotriva corupției și avertizând asupra unui pericol global critic în calea implementării acțiunilor climatice.
În fruntea clasamentului IPC 2024, pentru al șaptelea an la rând, se află Danemarca cu un scor al indicelui de 90 de puncte, fiind urmată de Finlanda (88) și Singapore (84). Țările cu cele mai mici scoruri sunt țări fragile, afectate de conflicte, cum ar fi: Sudanul de Sud (8), Somalia (9), Venezuela (10), Siria (12).
De asemenea, la nivel global, pe lângă corupție, o altă provocare majoră este criza climatică. Majoritatea țărilor foarte vulnerabile la schimbările climatice au un scor al IPC sub 50 de puncte. Transparency International atrage atenția asupra faptului că miliardele de dolari din fondurile destinate climei riscă să fie furate sau utilizate abuziv. Un număr enorm de oameni sunt expuși unui risc nejustificat, întrucât corupția afectează proiectele climatice menite să îi protejeze.
„Guvernele și organizațiile multilaterale trebuie să includă măsuri anticorupție în eforturile de combatere a schimbărilor climatice pentru a proteja finanțele, a reconstrui încrederea și a maximiza impactul. Astăzi, forțele corupte nu doar modelează, ci deseori dictează politicile, reducând la tăcere jurnaliștii și activiștii de mediu. Oamenii vulnerabili din întreaga lume au nevoie cu disperare de această acțiune”, a remarcat Maíra Martini, Directoarea executivă a Transparency International.
La nivel regional, în Europa de Sud Est și Asia Centrală, media rămâne dintre cele mai scăzute din IPC 2024, 35 puncte din 100. În diferite țări, instituțiile democratice slabe și statul de drept sunt afectate de instabilitate și presiuni externe, ceea ce permite corupției să înflorească, subminând încrederea publicului și dezvoltarea durabilă. În cazul Rusiei, cu 22 de puncte, și Belarus, cu 33, scorurile au scăzut semnificativ după anul 2020, în rezultatul invaziei Ucrainei.
Clasamentul IPC 2023 cuprinde 180 ţări şi teritorii, indicele fiind calculat în baza a 13 surse externe (cercetări/studii ale unor organizaţii notorii, inclusiv 7 cercetări – pentru Republica Moldova). Acest studiu complex reflectă nivelul corupţiei din sectorul public, perceput de către experţi şi oameni de afaceri, fiind calculat la o scară de la 0 până la 100, unde „0” semnifică corupţie totală, iar „100” – lipsă totală de corupţie.
