12 februarie 2025, ora 14:09

Șefa Procuraturii Anticorupție acuză Ministerul Justiției (MJ) și Comisia juridică din Parlament că ar apăra interesele avocaților lui Ilan Șor și că ar fi sabotat procedura de extrădare a fugarului condamnat la închisoare. În replică, reprezentanții MJ susțin că au întreprins toate demersurile necesare, trimițând cereri de extrădare atât în Israel, cât și în Rusia, și că procesul s-a desfășurat conform procedurilor internaționale.

„În opinia mea, la moment, Ministerul Justiției și Comisia juridică în Republica Moldova promovează și apără interesele avocaților și nu a statului, prin, spre exemplu, promovarea legii cu privire la amnistie, imunitatea avocaților, și altele. Ministerul de Justiție sabotează procedura de extrădare a lui Ilan Șor. Eu am pregătit textul pentru cererea de extrădare conform formularului de pe pagina Comisii Europene, am agreat întregul conținut cu procurorii israelieni, iar Ministerul de Justiție refuză să trimită versiunea necesară care ar asigura succes în acest caz”, se arată într-un e-mail expediat de Veronica Dragalin liderilor țării, pe 22 iunie 2023.

De cealaltă parte, Ministerul Justiției respinge acuzațiile de tergiversare și subliniază că a gestionat procedura de extrădare în mod documentat și transparent. Potrivit autorității centrale, prima solicitare de extrădare a fost trimisă către Israel în 14 februarie 2020 și a fost actualizată ulterior cu noi documente și traduceri oficiale. 

Mai exact, în august 2021, MJ a răspuns solicitărilor autorităților israeliene, furnizând informațiile și documentele suplimentare necesare. Ulterior, în perioada noiembrie 2021 - noiembrie 2022, au fost expediate două cereri suplimentare către Israel, menite să clarifice stadiul examinării cererii de extrădare.

Pe 19 aprilie 2023, după pronunțarea deciziei Curții de Apel din Chișinău privind condamnarea lui Ilan Șor, ministerul a informat autoritățile israeliene și a solicitat urgentarea procedurii. Odată ce a fost recepționată decizia motivată a Curții, aceasta a fost tradusă în limba engleză și MJ a expediat documentele oficiale către Israel pe 3 iulie 2023. Cererea inițială a fost completată cu noile circumstanțe și recomandările din partea Procuraturii Anticorupție.

Iar în decembrie 2023, a fost transmisă o nouă solicitare către autoritățile israeliene pentru clarificarea situației cererii de extrădare.

În februarie 2024, după ce s-a aflat că Șor s-a mutat în Rusia, ministerul a expediat o cerere și către autoritățile de la Moscova.

„Ministerul Justiției respectă toate procedurile internaționale privind extrădarea. Ministerul Justiției are o practică îndelungată, validată în timp, de întocmire a cererilor de extrădare, autoritățile competente ale statelor străine neavând obiecții în privința condițiilor de fond și de formă a cererilor menționate. (...) Orice comunicare publică trebuie să fie obiectivă și bazată pe documente oficiale”, se mai arată în comunicatul MJ.

TV8.md amintește că Ilan Șor a fugit din țară în 2019, după ce Partidul Democrat a plecat de la guvernare. În 2022, SUA și Marea Britanie au impus sancțiuni împotriva lui Șor. 

Fugarul a ajuns și în baza de date „Mirotvoreț”, o listă cu inamicii statului ucrainean. Totodată, este inclus în categoria „persoane periculoase” a companiei Meta, motiv pentru care contul de Facebook i-a fost blocat. Avocații săi au spus că vor ataca Meta în judecată.

În decembrie 2024, Curtea Supremă de Justiție l-a condamnat definitiv la 15 ani de închisoare în dosarul denumit generic „Frauda Bancară”. Potrivit Procuraturii Anticorupție, acesta urmează să restituie peste 5,2 miliarde de lei Băncii de Economii. Șor a calificat sentința ca fiind o decizie ilegală, cu încălcarea tuturor procedurilor, normelor și legilor. 

06 martie 2026, ora 22:04

Nicolae Șepeli, principalul suspect în dosarul tentativelor de asasinat în Ucraina, avea rolul de a coordona întreg procesul de identificare a țintelor, a declarat șeful Poliției Naționale, aseară, la „Cutia Neagră”. Potrivit lui Viorel Cernăuțeanu, Șepeli nu avea rol de killer, ci selecta persoanele care urmau să execute ordinele, le arăta unde erau armele și le furniza toate detaliile despre țintele vizate.

„El era capul organizației respective create din Republica Moldova care trebuia să asigure procesul de lichidare a o parte din întreaga listă care era listă era mult mai mare. Șepeli era doar organizatorul grupării pentru o categorie sau pentru o parte din aceste persoane și era coordonat de o altă persoană din serviciile speciale din Federația Rusă care de fapt îi dădea sarcina, îi dădea indicii și așa mai departe”, a menționat Cernăuțeanu. 

Potrivit șefului IGP, persoanele cu rol de killer proveneau din regiunea transnistreană, Unitatea Administrativă Teritorială Găgăuzia și alte zone din Moldova. 

Viorel Cernăuțeanu a precizat că deși Șepeli nu a comis direct crime pe teritoriul Moldovei, autoritățile îl monitorizau încă din 2024:

„A intrat în vizorul organelor de drept în 2024. A fost afiliat grupării Șor și cumva era alineat și procesul de organizare a destabilizărilor, doar că avea un rol așa foarte neesențial unde la acea etapă chiar nu am putut să-i invocăm ceva din legea penală care să-i fie încriminate către procurori, dar între timp a fost continuă monitorizarea noastră pentru a vedea stilul acestuia și, bineînțeles, chiar și la ultimele alegeri am văzut conexiunile prin transferurile PSB către el, deci vedeam că este cumva afiliat și acestei organizații criminale”. 

Potrivit șefului IGP, conducerea țării a fost informată despre comportamentul acestuia când riscul a devenit major:

„Persoana deja a fost monitorizată în mai de aproape de noi, în modul corespunzător, în formele secrete, cum este prevăzut, dar am informat conducerea țării. Am informat când a apărut riscul sporit, în 2024 nu prezenta risc”. 

Potrivit șefului Poliției, nu există dovezi că Șepeli ar fi comis infracțiuni pe teritoriul Republicii Moldova, însă autoritățile continuă să investigheze implicarea sa în acțiuni similare în alte regiuni, la nivel internațional. 

TV8.md amintește că la finalul lunii februarie, 12 persoane, cinci în Moldova și șapte în Ucraina, au fost reținute într-o schemă de tentativă de asasinare a unor oficiali ucraineni. Reținerile au avut loc în urma perchezițiilor din Kiev și Odesa, unde au fost ridicate arme, echipamente, dispozitive de comunicare și alte dovezi. Printre eventualele victime se numărau mai mulți militari, directorul unei companii strategice, dar și cunoscutul jurnalist ucrainean Dmitri Gordon.

Principalul suspect este Nicolae Șepeli, un bărbat grațiat anterior de Președinție. Potrivit anchetatorilor, acesta ar fi menținut legătura cu serviciile speciale rusești. Șepeli a fost condamnat anterior în Rusia pentru trafic de droguri, ulterior transferat în Moldova și grațiat în 2022. În prezent, acesta se află în arest, alături de concubina sa și încă un bărbat. Potrivit avocaților, aceștia pledează nevinovați.

Conform procurorilor PCCOCS, suspecții ar fi fost plătiți prin portofele electronice de organizatorul grupării, aflat în Ucraina, pentru a evita identificarea de către autorități.

Pregătirile pentru omorurile la comandă au început în decembrie 2025. În prima etapă, principalul bănuit ar fi convins două persoane din Moldova să meargă la Kiev pentru a studia terenul. Cei doi și-ar fi mascat activitatea, pretinzând că sunt curieri ai unei companii de livrare a mâncării, însă în realitate ar fi colectat informații despre persoanele vizate.

În a doua etapă, tot în decembrie 2025, suspectul ar fi primit indicații de la superiorii grupării să identifice persoane care pot folosi arme. Acesta ar fi recrutat 11 persoane în Ucraina, cu rol de executanți. Ulterior, membrii grupării ar fi făcut rost de arme și muniții, ar fi analizat traseele victimelor și și-ar fi împărțit rolurile - de la împușcare până la aruncarea în aer a automobilului.