Patru judecători acuzați de îmbogățire ilicită au pierdut definitiv procesele inițiate împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, după ce instituția a eliberat acordurile pentru ca aceștia să fie cercetați penal, percheziționați și arestați. Este vorba despre Oleg Sternioală, Ion Druță, Alexandru Gheorghieș și Tatiana Avasiloaie. Deși anterior Curtea de Apel Chișinău a emis hotărâri în favoarea judecătorilor, Curtea Supremă de Justiție a casat toate deciziile și a constatat că acordurile CSM au fost motivate și legale. Hotărârile CSJ vor debloca și activitatea de urmărire penală. În prezent, trei dintre dosare, se mai află pe masa procurorilor, deși au trecut mai bine de trei ani de la inițierea cauzelor penale. Doar dosarul lui Ion Druță pentru îmbogățire ilicită a ajuns în judecată.
În trei cauze inițiate de judecători împotriva CSM, au fost emise decizii la Curtea Supremă de Justiție în aceeași zi. Pe 20 decembrie 2024, CSJ a pus punct în litigiile magistraților Tatiana Avasiloaie, Alexandru Gheorghieș și Ion Druță. Iar o decizie similară a fost pronunțată pe 12 februarie curent în cazul lui Oleg Sternioală. Recursurile făcute de CSM și Procuratura Generală împotriva hotărârilor Curții de Apel Chișinău, care anulase acordurile de începere a urmării penale pe numele celor patru magistrați, au fost admise de CSJ.
Litigiul lui Sternioală cu CSM a durat 5 ani
Fostul judecător al Curții Supreme de Justiție Oleg Sternioală a fost percheziționat și reținut pe 4 noiembrie 2019 după ce Consiliul Superior al Magistraturii a acceptat ridicarea imunițății judecătorului, și-a dat acordul pentru ca acesta să fie cercetat penal pe faptul spălării banilor în proporții deosebit de mari și l-a suspendat din funcție.
Chiar a doua zi, Sternioală a cerut în instanța de judecată anularea hotărârii CSM, motivând că ședința CSM a fost convocată ilegal. Sternioală a invocat faptul că CSM nu avea dreptul să se întrunească, deoarece 6 membri au fost revocați din funcții prin votul Adunării Generale Extraordinare a Judecătorilor din 27 septembrie 2019. Amintim că acea adunare a fost delcarată anterior ilegală, pentru că nu a avut cvorum.
De asemenea, Sternioală s-a plâns că nu a fost invitat la ședința CSM pentru a fi audiat în legătură cu faptele expuse în sesizarea procurorului general, iar membrii CSM nu au analizat profund invinuirile care i s-au adus.
Pe 22 ianuarie 2024, Curtea de Apel Chișinău i-a dat dreptate lui Sternioală și a anulat hotărârea CSM ce viza începerea urmăririi penale pe numele judecătorului și suspendarea acestuia din funcție.
Procuratura Generală și CSM nu au fost de acord și au depus recursuri la Curtea Supremă de Justiție. Instituțiile au motivat că la baza deciziei CSM au fost bănuieli rezonabile privind săvârșirea infracțiunii de spălare de bani, iar măsurile dispuse de CSM au fost esențiale pentru colectarea probelor necesare în cadrul urmăririi penale.
Motivarea CSJ
Examinând recursurile, Curtea Supremă de Justiție a constatat că Curtea de Apel Chișinău a interpretat eronat legea. CSJ a motivat că nu este competența CSM să stabilească vinovăția magistratului, ci să permită procurorilor să adune probe, dacă există suficiente indicii care justifică cererea procurorului general.
CSJ a stabilit că hotărârea CSM fost suficient de motivată, ridicarea imunității magistratului a avut doar un caracter preventiv, având ca scop exclusiv buna desfășurare a procedurii penale, iar suspendarea judecătorului din funcție a fost o măsură necesară de protecție împotriva unor eventuale influențe asupra anchetei penale.
Referitor la plângerea lui Sternioală că ședința CSM s-a desfășurat cu ușile închise, încălcând principiul transparenței, magistrații înaltei curți au motivat că acest lucru a fost necesar pentru protejarea reputației reclamantului și pentru asigurarea integrității anchetei. Despre faptul că Sternioală nu a fost notificat din timp și audiat de CSM, magistrații CSJ consideră că nu i-a fost încălcat dreptul la apărare, deoarece judecătorul a fost audiat în cadrul procedurii penale.
Prin hotărârea emisă pe 12 februarie curent, CSJ a casat integral hotărârea Curții de Apel Chișinău din 22 ianuarie 2024. Instanța supremă a stabilit că acordul emis de CSM în 2019 pentru urmărirea penală a fostului judecător Oleg Sternioală a respectat toate principiile legii și CSM a acționat fără a-și depăși atribuțiile.
Contactat de TV8, Oleg Sternioală a declarat că se aștepta la o asemenea decizie la CSJ.
„Pentru mine rezultatul era previzibil. Nu mi-am făcut nicio iluzie referitor la ceea ce urmează să se întâmple la CSJ. Nu știu de ce au tot amânat de 9 ori și nu-și găseau timp să semneze decizia. Cei care au venit să lucreze cu ziua la Curtea Supremă nu puteau să pronunțe o altă soluție decât asta pe care au pronunțat-o. Argumentele care sunt invocate în decizie sunt ca la Dodon, care a intrat în istorie. De ce nu poate fi anulată o decizie? De-atâta”, a ironizat Sternioală.
Casă de lux înregistrată pe părinți
Fostul magistrat al CSJ, Oleg Sternioală, este cercetat penal pentru spălare de bani și îmbogățire ilicită. Este acuzat de procurori că deține bunuri de aproape 14 milioane de lei, printre care și o casă în orășelul Codru, înregistrată inițial pe numele părinților săi pensionari.
La 5 ani distanță, Procuratura Anticorupție încă nu a trimis dosarul lui Sternioală în judecată. Procurorii au motivat că ancheta se tărăgănează din cauza investigațiilor financiare paralele pe care le face Agenția pentru Recuperarea Bunurilor Infracționale (ARBI) din cadrul Centrului Național Anticorupție.
Oleg Sternioală susține că nu a mai fost chemat la Procuratură din 2019 și nu știe unde s-a blocat ancheta procurorilor.
„Mie în general nu mi se dau explicații. Mi s-a spus că voi fi anunțat. Aștept și eu. Din presă am aflat că s-au făcut comisii rogatorii în străinătate. Nu am fost chemat la Procuratură. Tot ce am avut de declarat eu am spus în 2019. La noi nu sunt probe și după asta tragem persoana la răspundere, la noi este invers. Este persoana, trebuie dosar penal și apoi căutăm probe”, a comentat Sternioală.
La finele anului trecut, Autoritatea Națională de Integritate a anunțat că nu a constatat încălcarea regimului juridic al declarării averii și intereselor personale de către Sternioală, după ce a realizat un control timp de 5 ani.
Ion Druță, singurul ajuns pe banca acuzaților
Fostul peședinte al Curții Supreme de Justiției Ion Druță s-a pomenit cu dosar penal pentru îmbogățire ilicită după ce, la 24 septembrie 2019, Consiliul Superior al Magistraturii a acceptat solicitarea procurorului general pentru ridicarea imunității judecătorului și a eliberat acordul pentru percheziționare și arest.
În următoarea zi, Ion Druță a înaintat o acțiune în instanță împotriva CSM, solicitând anularea hotărârii CSM prin care a permis să fie cercetat penal. Druță a motivat că ședința CSM a fost convocată cu abateri de la lege, fără ca el să fie notificat în scris despre inițierea procedurii și audiat de membrii CSM.
De asemenea, Ion Druță s-a plâns că CSM nu a făcut o analiză detaliată a faptelor invocate în sesizarea procurorului general și a desfășurat ședința cu ușile închise.
Pe 27 martie 2023, Curtea de Apel Chișinău a anulat hotărârea CSM prin care s-a eliberat acordul pentru urmărirea penală a judecătorului. Procuratura Generală și CSM au făcut recursuri la Curtea Supremă de Justiție, care au fost acceptate pe 20 decembrie 2024. Hotărârea CSJ a fost adoptată de același complet de judecată ca și în cazul lui Sternioală, iar motivarea a fost practic identică.
Ion Druță a declarat pentru TV8 că nu are nimic de comentat vizavi de decizia CSJ-ului din 20 decembrie.
„În țara asta se poate întâmpla orice”, a comentat scurt ex-președintele CSJ și a închis telefonul.
Proprietăți de 12 milioane de lei
Ion Druță a fost acuzat de îmbogățire ilicită după ce procurorii au stabilit că acesta deține, prin intermediul rudelor, mai multe bunuri imobile cu o valoare de piață de peste 12 milioane de lei. Chiar dacă în acte valoarea imobilelor figurează ca fiind de 4,5 milioane de lei, această sumă depășește substanțial veniturile familiei judecătorului, iar proveniența mijloacelor bănești nu a putut fi justificată, au motivat procurorii.
Dosarul lui Ion Druță a fost trimis în judecată în iulie 2022. Procuratura Anticorupție a anunțat că au fost puse sub sechestru două locuințe, cinci încăperi nelocative și o mașină în valoare totală de 12 796 510 lei.
Judecătorul care s-a plâns de răzbunare din partea CSM a pierdut litigiul
A rămas valabil și acordul emis de Consiliul Superior al Magistraturii pentru anchetarea penală a fostului președinte al Curții de Apel Bălți, Alexandru Gheorghieș. Pe 20 decembrie 2024, Curtea Supremă de Justiție a admis recursurile CSM și Procuraturii Generale și a anulat hotărârea Curții de Apel Chișinău din 27 martie 2023 care era în favoarea lui Gheorghieș.
Consiliul Superior al Magistraturii a acceptat pe 16 noiembrie 2021 solicitarea procurorului general interimar, Dumitru Robu, pentru ridicarea imunității judecătorului Alexandru Gheorghieș, percheziționarea și arestul acestuia, fiind bănuit de îmbogățire ilicită.
În aceeași zi, Gheorghieș s-a adresat în instanța de judecată pentru anularea hotărârii CSM, invocând aceleași motive ca și magistratul Ion Druță: caracterul închis al ședinței CSM, faptul că nu a fost audiat și faptul că membrii CSM nu au analizat profund faptele invocate în sesizarea procurorului general.
De asemenea, Alexandru Gheorghieș s-a plâns că dosarul penal inițiat pe numele său ar fi o răzbunare pentru criticile pe care le-a adus în cadrul Adunării Generale a Judecătorilor din septembrie 2019 privind corupția din CSM. Judecătorul a motivat că membrii CSM, Dorel Musteață și Nina Cernat ar fi trebuit să se abțină de la examinarea sesizării procurorului general, deoarece aceștia au avut o părere părtinitoare vizavi de legalitatea convocării Adunării Judecătorilor din 2019.
La 27 martie 2023, în aceeași zi cu decizia emisă în cazul lui Druță, Curtea de Apel Chișinău, i-a dat dreptate și lui Gheorghieș. Instanța a anulat acordul prin care CSM a permis urmărirea penală a acestuia și hotărârea prin care l-a suspendat din funcția de judecător al Curții de Apel Bălți.
CSM și Procuratura Generală au făcut recursuri, iar la distanță de aproape doi ani Curtea Supremă de Justiție a casat hotărârea Curții de Apel Chișinău și a declarat deciziile CSM în cazul lui Gheorghieș ca fiind legale și bine motivate. CSJ a stabilit că interpretarea legii de către instanța de fond a fost eronată, pentru că judecătorii au aplicat dispozițiile generale din Codul administrativ, fără a ține cont de prevederile legislației speciale. Legea privind Consiliul Superior al Magistraturii și legea privind statutul judecătorului stabilesc în mod expres competențele CSM ce vizează eliberarea acordurilor pentru urmărirea penală a magistraților.
Alexandru Gheorghieș nu ne-a răspuns la telefon pentru a comenta situația. Iar avocata acestuia, Cristina Ciubotaru, ne-a spus că nu are ce comenta vizavi de decizia Curții Supreme de Justiție.
Casă de lux pe numele subalternilor judecătorului Gheorghieș
Amintim că procurorii anticorupție au descins cu precheziții în biroul și la casa magistratului Alexandru Gheorghieș pe 17 noiembrie 2021 într-un dosar în care este învinuit de îmbogățire ilicită. Gheorghieș este acuzat că ar fi tăinuit că deține o casă de lux în municipiul Bălți pe care a scris-o pe numele unor subalterni - femeia de serviciu și șeful serviciului aprovizionare tehnico-materială a Curții de Apel Bălți.
În iulie 2022, procurorii au anunțat că au pus sechestru pe casa și terenul din Bălți care aparțin ex-judecătorului Gheorghieș, în valoare de 1,7 milioane de lei și pe două mașini care ar valora circa 800 de mii de lei.
Dosarul penal pentru îmbogățire ilicită deschis pe numele lui Alexandru Gheorghieș se află și astăzi la etapa de urmărire penală. Anterior, Procuratura Anticorupție motiva că ancheta se tărăgănează pentru că procurorii așteaptă și în acest caz rezultatele unei investigații financiare paralele efectuate de Agenţia de Recuperare a Bunurilor Infracţionale.
Judecătoarea cu penthouse în război cu CSM
A pierdut litigiul la Curtea Supremă de Justiției împotriva Consiliului Superior al Magistraturii și judecătoarea Tatiana Avasiloaie. O decizie în defavoarea ei a fost emisă de CSJ tot pe 20 decembrie 2024. Instanța supremă a constatat că hotărârea emisă de CSM pe 9 noiembrie 2021, prin care s-a eliberat acordul pentru urmărirea penală a judecătoarei, a fost legală.
Tatiana Avasiloaie a motivat în instanța de fond că trebuia să fie citatată pentru a da explicații la CSM și a acuzat instituția că nu a efectuat un control efectiv și complet asupra faptelor invocate în sesizarea procurorului general interimar.
La fel ca și în cazul lui Gheorghieș, Avasiloaie s-a plâns că hotărârea emisă de CSM este ilegală și arbitrară și a fost o reacție la participarea ei în cadrul Adunării Generale a Judecătorilor din 2019. Și aceasta a motivat că Dorel Musteață și Nina Cernat ar fi trebuit să se abțină de la votarea deciziei privind anchetarea sa penală.
Cu aceleași argumente ca și în cazul judecătorilor Druță și Gheorghieș, magistrații Curții Supreme de Justiție au casat hotărârea Curții de Apel Chișinău din 27 martie 2023 prin care fusese anulat acordul CSM pentru ridicarea imunității judecătoarei Tatiana Avasiloaie și au declarat absolut legal actul CSM-ului.
Nu am reușit să luăm legătura cu Tatiana Avasiloaie pentru a obține un comentariu vizavi de decizia emisă de CSJ în defavoarea sa în litigiul pe care l-a avut cu CSM.
Avasiloaie a câștigat litigiul cu ANI la Curtea de Apel Chișinău
Judecătoarea Tatiana Avasiloaie a fost învinuită de îmbogățire ilicită după ce Autoritatea Națională de Integritate a stabilit o diferență de 1,2 milioane de lei între veniturile și cheltuielile judecătoarei. Ziarul de Gardă a arătat anterior într-o investigație că judecătoarea locuia într-un penthouse în centrul Chișinăului care era înscris pe o persoană apropiată familiei magistratei. Avasiloaie a negat că apartamentul îi aparține și a motivat că doar are grijă de imobil în absența proprietarei.
Actul emis de ANI în cazul judecătoarei Tatiana Avasiloaie a fost anulat de Judecătoria Criuleni. Pe 23 ianuarie curent, Curtea de Apel Chișinău a menținut decizia primei instanțe. ANI s epoate adresa la Curtea Supremă de Justiție.
Dosarul penal inițiat pe numele judecătoarei Tatiana Avasiloaie pentru îmbogățire ilicită se află de mai bine de trei ani la faza de urmărire penală. Anterior, Procuratura Anticorupție a declarat că acțiunile procesuale sunt tărăgănate din motive ce „nu țin de voința procuraturii”.
Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Încurajarea Transparenței Judiciare prin Instrumente Digitale”, implementat de A.O. „Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul „National Endowment for Democracy”, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiei publicate.
