Deputatul BCS Grigore Novac recunoaște că este un lucru grav faptul că în Republica Moldova cad drone, însă pare să pună la îndoială că ar fi rusești.
Asta deși pe resturile de dronă, găsite săptămâna aceasta în sudul țării, în urma atacului armatei ruse asupra portului Reni, au fost găsite însemne care ar indica faptul că aparțin anume statului agresor, care duce un război nemilos în țara vecină de aproape trei ani.
„Dronele celea aveau numere de înmatriculare sau ce?”, a spus ironic Grigore Novac în ediția de vineri, 14 februarie, a emisiunii „Întreabă Ghețu” de la TV8.
„Este un lucru grav, dar și mai grav este Ministerul Apărării nu ne asigură securitatea. Noi parcă cumpărăm radare de milioane”, a mai declarat Grigore Novac.
Partidul Socialiștilor, din care face parte și Grigore Novac, nu a comentat până în prezent în vreun fel faptul că în noaptea de 12 spre 13 februarie, în sudul țării au căzut resturi din trei drone, iar două chiar au explodat pe un câmp. PSRM a evitat de la începutul războiului în Ucraina să condamne invazia rusă.
TV8.md amintește că în noaptea de 12 spre 13 februarie, în sudul Republicii Moldova au căzut trei drone, iar două dintre ele au explodat. Din fericire, nu au fost raportate victime. Drept răspuns, ambasadorul agreat al Rusiei la Chișinău, Oleg Ozerov, a fost convocat la Ministerul de Externe, unde i s-a transmis un protest ferm pentru violarea spațiului aerian al țării noastre și i-au fost prezentate fragmente de dronă drept dovadă. La ieșire de la MAE, Ozerov a declarat că nu trebuie făcute concluzii pripite, iar incidentul trebuie să fie investigat pentru a vedea proveniența dronelor.
În urma acestui incident, Republica Moldova a decis să denunțe Acordul interguvernamental moldo-rus privind înființarea și funcționarea centrelor culturale, încheiat în anul 1998. Astfel, Centrul Cultural Rus, parte a misiunii diplomatice ruse de la Chișinău, își va sista activitatea.
De la începutul războiului în Ucraina, mai multe țări au văzut așa-numitele centre ruse de cultură drept surse de destabilizare. România, de exemplu, a închis centrul rus de cultură acum un an, argumentând că acesta nu este decât un focar de propagandă și dezinformare. În condiții similare au fost închise centrele din Polonia, Cehia, Țările Baltice și Ucraina.



























































