Procesul de creare a Curții Anticorupție continuă, iar proiectul de lege este în faza finală de ajustare. Ministra Justiției a declarat la „Cutia Neagră PLUS” că amendamentele sunt aproape finalizate, în conformitate cu recomandările Comisiei de la Veneția și după consultări cu oficiali europeni.
„Cu siguranță se merge înainte, mai ales că este și inițiativa Președinției și este un angajament în contextul memorandumului cu FMI. Acum este aproape definitivat amendamentul de îmbunătățire a proiectului de lege adoptat în primă lectură, în raport cu recomandările Comisiei de la Veneția. A mai fost discutat și cu reprezentanții directoratelor din cadrul Comisiei Europeană”, a spus Veronica Mihailov-Moraru la TV8.
Potrivit ministrei Justiției, instanța va avea o competență limitată inițial, dar ar putea prelua și unele dosare ce țin de securitatea statului:
„Pentru prima etapă, nici nu se recomandă să extindem competența, dar îmi aduc aminte că chiar încă când au fost discuțiile în primă lectură pe proiectul cu instanța anticorupție, chiar și Consiliul Superior al Magistraturii și Procuratura Generală au opinat că ar fi bine ca această instanță anticorupție să aibă o competență mai largă, fiindcă sunt multe dosare de rezonanță, unde la fel trebuie judecători specializați.
Nu este exclus ca în lectura finală a acestui amendament pe instanța anticorupție să se regăsească cel puțin câteva dintre infracțiunile care sunt în categoria PCCOCS, mă refer ceea ține de securitatea statului și trădare de patrie, dar doar câteva, ca să nu încărcăm această instanță”.
Cum va funcționa noul sistem judecătoresc anticorupție?
Potrivit proiectului, sistemul judecătoresc anticorupție va include trei componente: Judecătoria Anticorupție, Colegiul anticorupție al Curții de Apel Chișinău și Curtea Supremă de Justiție.
Judecătoria Anticorupție va examina ca instanță de fond toate cauzele penale de corupție sau conexe, precum și legalitatea actelor emise de Autoritatea Națională de Integritate în cazul constatării diferențelor substanțiale între veniturile obținute, cheltuielile și averea dobândită și cererile de confiscare a averii nejustificate în folosul statului.
Proiectul de lege mai prevede crearea, în cadrul Curții de Apel Chișinău, a Colegiului anticorupție, care va judeca apelurile și recursurile împotriva hotărârilor pronunțate în primă instanță de Judecătoria Anticorupție.
Pentru Judecătoria Anticorupție sunt prevăzuți 15 judecători, iar la Colegiul anticorupție al Curții de Apel Chișinău vor activa șase judecători. Aceștia vor fi selectați printr-un concurs public, organizat în două etape: preselecția candidaților de către o comisie instituită de CSM, din care vor face parte și experți internaționali, și selecția finală de către Consiliul Superior al Magistraturii. După ce va desemna câștigătorii concursului public, CSM va înainta președintei propunerea de numire sau de transfer în funcție a judecătorilor.
Judecătorii vor avea un mandat de șase ani, iar criteriile de selecție sunt stricte. Candidații nu trebuie să fi activat în Procuratura Anticorupție în ultimii șapte ani și trebuie să aibă o reputație ireproșabilă, fără suspiciuni de corupție.
Unde va fi sediul Curții Anticorupție?
Întrebată despre sediul noii instanțe, ministra Justiției a declarat: „Nu cunosc discuții în acest sens”.
Proiectul de lege a fost adoptat în primă lectură pe 20 noiembrie 2023 și urma să fie votat în lectura finală până la sfârșitul lunii februarie 2024. Ministra Justiției a precizat că această decizie aparține Legislativului.
„Era planificat pentru sfârșitul de februarie, dar este deja decizia legiuitorului. Acesta era calendarul pentru adoptarea în lectura a doua”, a explicat Mihailov-Moraru.
După adoptarea legii, aceasta va intra în vigoare la publicarea în Monitorul Oficial. Totuși, activitatea propriu-zisă a instanței va începe abia după numirea judecătorilor și asigurarea resurselor necesare.
TV8.md amintește că în martie 2023, președinta Maia Sandu a cerut Parlamentului și Guvernului să creeze Curtea Anticorupție, o instanță specializată care să investigheze cazurile de corupție mare și corupție în sistemul justiției. Argumentul șefei statului a fost că atât timp cât avem corupție în justiție, atât timp „eforturile noastre de combatere a corupției sunt în van”. Maia Sandu a subliniat că avem o situație „excepțională” în justiție și că există o „rezistență enormă” contra reformei, unii judecători încercând s-o blocheze.
