Uniunea Europeană a anunțat un sprijin financiar record pentru Republica Moldova, în valoare de 1,9 miliarde de euro, format dintr-un împrumut de 1,5 miliarde și 520 de milioane de euro sub formă de granturi. Anunțul a generat reacții din partea mai multor partide politice. În timp ce unele susțin că Moldova s-ar îndatora, altele cer transparență în gestionarea banilor.
Liderul PSRM, Igor Dodon, a criticat aspru acest sprijin financiar, considerând că acesta ar putea aduce o povară financiară grea asupra țării.
„Nu putem accepta ca acest ajutor să fie gestionat de actuala guvernare, care a demonstrat în repetate rânduri incapacitatea de a administra eficient țara și de a apăra interesele naționale. Partidul Socialiștilor din Republica Moldova consideră că sprijinul anunțat de UE nu este un ajutor real, ci încă un pas spre îndatorarea excesivă a țării. În loc să ofere oportunități autentice pentru dezvoltare, actuala guvernare acceptă condiții care vor împovăra generațiile viitoare cu datorii uriașe”, se arată în declarația partidului, distribuită de Dodon pe Facebook.
PSRM susține că, luând în calcul dobânzile de aproximativ 3%, Republica Moldova ar putea ajunge să plătească până la 2,5 miliarde de euro înapoi pentru acest împrumut.
Totodată, socialiștii cer transparență totală din partea autorităților în ceea ce privește condițiile acestui împrumut și ale granturilor.
Igor Grosu: „Dodon nu vrea bani pentru cetățeni, ci pentru buzunarul lui”
Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a respins criticile PSRM, acuzându-l pe Igor Dodon de ipocrizie și de dorința de a menține Moldova în sărăcie pentru interese personale și politice:
„Trădătorul de țară, Dodon, nu vrea ca banii europeni să vină în Moldova pentru dezvoltare și infrastructură. Se face a uita cum, alături de prietenul său, Ion Chicu, a vrut să împrumute de la Kremlin 200 de milioane de euro în 2020. Acel împrumut punea pe umerii statului, adică a oamenilor, să plătească orice credite luate de companii private moldovenești de la băncile rusești. (...)
Dodon NU vrea să facem drumuri, școli, spitale, nu vrea să deschidem locuri de muncă bine plătite și să avem afaceri locale de succes. Știți de ce? Pentru că el vrea ca Moldova să rămână săracă, nedezvoltată, cu glod și clădiri dărâmate. Pentru că o țară săracă este ușor de controlat de gașca lui și de Kremlin. Dodon nu vrea bani pentru cetățeni, el vrea bani doar pentru buzunarul lui. Oameni buni, ați văzut grădinițe, drumuri sau spitale reparate din bani donați de Rusia? Nu. Proiectele din satele noastre sunt finanțate de UE și statele membre și de alți parteneri occidentali, iar acest lucru poate fi văzut cu ochiul liber de oricine în raionul său”.
Grosu a subliniat că ajutorul european este o oportunitate istorică pentru dezvoltarea Republicii Moldova.
CUB: „Cerem ca banii să fie cheltuiți cât mai rațional, nu pentru distracții scumpe”
Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB) a salutat sprijinul financiar, dar cere o gestionare corectă și transparentă a acestor fonduri:
„Nu este vorba despre un cadou, ci despre un credit avantajos pentru un Plan de Creștere și Reforme. Cerem ca acești bani să fie cheltuiți rațional, sub supravegherea unui Comitet Public de Monitorizare, asistat de Curtea de Conturi”.
Igor Munteanu, liderul CUB, a solicitat creșterea contribuției naționale la proiectele finanțate din acest sprijin european, pentru a asigura o utilizare eficientă a fondurilor, precum și investirea strategică a resurselor europene în dezvoltare și nu consum.
PSDE: „O oportunitate uriașă”
Partidul Social Democrat European (PSDE) consideră că acest sprijin financiar este crucial pentru dezvoltarea Republicii Moldova și trebuie folosit în mod strategic:
„Este foarte important ca acești bani să fie gestionați corect și să fie direcționați către soluționarea problemelor reale cu care se confruntă Republica Moldova. Să fie făcute investiții strategice, care să ajute la dezvoltarea economică, modernizarea infrastructurii și îmbunătățirea calității vieții cetățenilor. Să nu ajungă din nou la clientela din jurul guvernării, care să consume aceste fonduri vitale în interes propriu”.
PSDE a mulțumit Uniunii Europene pentru acest sprijin și a făcut apel la responsabilitate din partea actualei guvernări pentru utilizarea fondurilor.
„Povara datoriei noastre”
Datoria de stat a Republicii Moldova a crescut nominal de la 68 miliarde lei în 2020 la 104 miliarde lei în 2023. Pentru anul trecut, se estimează că datoria va depăși cifra de 124 miliarde lei. Însă, trebuie să ținem cont de faptul că valoarea nominală a datoriei de stat nu este un indicator care reflectă adevăratul grad de îndatorare al țării.
„Avem așa indicator ca datoria raportată la produsul intern brut. Da, într-adevăr, datoria noastră a crescut din 2020 de la 50 miliarde de lei la 120. Este o creștere mare, însă, raportat la PIB, creșterea este ceva mai modestă. De la ceva 25% din PIB la ceva 37 și jumătate cred că va fi în acest an. E o creștere mare, dar relativ acceptabilă”, explică expertul economic, Veaceslav Ioniță.
Potrivit expertului, al doilea indicator relevant este compararea cu alte state. Datele publicate de Fondul Monetar Internațional pentru 2023 ne arată că Sudanul, Japonia și Libanul sunt cele mai îndatorate țări de pe glob. Din cele peste 170 de țări analizate, Moldova intră în top 30 de state cu cea mai mică datorie raportată la PIB.
Ioniță susține că adevăratul subiect de dezbatere publică ar trebui să fie capacitățile foarte modeste a țării de a atrage granturi la bugetul de stat. De exemplu, pentru 2024, granturile primite vor reprezenta aproximativ 0,8% din PIB, iar previziunile pentru anul curent sunt și mai sumbre de doar 0,4%, o situație similară cu perioada de 2016-2020.
TV8.md amintește că Parlamentul European a aprobat ieri Planul de Creștere pentru Republica Moldova. Este cel mai mare instrument de sprijin din istoria țării noastre. 499 din 660 de eurodeputați au votat pentru. Primii bani, 315 milioane de euro, ar putea ajunge la sfârșitul lunii aprilie.
Prim-ministrul Dorin Recean a subliniat că banii UE nu înseamnă doar cifre pe hârtie, ci beneficii concrete pentru cetățenii Republicii Moldova:
„Înseamnă investiții în proiecte mari, precum 3000 km de drum reparat, 35 de școli-model, platforme industriale unde să vina fabrici și uzine ca să creeze locuri de muncă. Despre asta este Uniunea Europeană – familie care ne susține atunci când avem nevoie și care investește în viitorul nostru”.
