Consiliul Uniunii Europene a dat undă verde luni celei de-a treia plăţi către Kiev, în valoare de aproape 3,5 miliarde de euro, din fondurile Mecanismului pentru Ucraina, constând în granturi şi împrumuturi nerambursabile, informează luni EFE, potrivit Agerpres. După negocierile din Arabia Saudită din 11 martie, Moscova va amâna deliberat dialogul cu SUA pentru a câștiga timp pentru reorganizare și întărirea capabilităților sale militare, arată o analiză a Institutului Robert Lansing. Între timp, SUA se retrag din grupul multinațional care investighează crimele de război ale Rusiei.

Președintele american Donald Trump a anunțat că va avea o convorbire telefonică cu președintele rus Vladimir Putin, pentru a discuta despre posibilitatea încheierii războiului din Ucraina, după negocieri pozitive între oficialii americani și ruși la Moscova. Rusia va cere garanții de fier” în orice acord de pace privind Ucraina că ţările NATO vor exclude Kievul de la aderare şi că Ucraina va rămâne neutră, a declarat un ministru adjunct de Externe rus. Între timp, și Kievul și-a anunțat condițiile.

UPDATE Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat, într-un interviu acordat recent pentru Bloomberg, că este de părere că atât statele europene, cât și SUA, ar putea să ia în considerare reluarea relațiilor economice cu Rusia, însă doar după încheierea războiului cu Ucraina. Potrivit acestuia, însă, momentan este important ca statele occidentale să continue să pună presiune pe Moscova, astfel încât Rusia să negocieze încheierea ostilităților, scrie Gândul.

UPDATE Documentarul despre crimele de război din Ucraina, „The Cranes Call”, produs de Hillary Clinton, va fi lansat global prin platforma Gathr și va avea o proiecție specială la Berlin, scrie The Hollywood Reporter. „The Cranes Call”, un documentar despre crimele de război din Ucraina, regizat de Laura Warner și produs de HiddenLight Productions, compania lui Hillary și Chelsea Clinton, va fi lansat global prin platforma Gathr, au anunțat producătorii luni, potrivit Mediafax.

UPDATE Ministrul de externe al Coreei de Sud, Cho Tae-yul, a solicitat cooperarea Kievului în gestionarea prizonierilor de război nord-coreeni în timpul unei convorbiri telefonice avute luni cu omologul său ucrainean Andrii Sîbiha, a anunţat Ministerul de Externe al Seulului, relatează Reuters.

UPDATE Preşedintele Vladimir Putin a dat permisiunea unui fond speculativ din SUA să cumpere titluri de valoare în companii ruseşti de la anumiţi acţionari străini, şi a autorizat viitoarea lor vânzare către două fonduri din Rusia, conform unui decret prezidenţial publicat luni, transmite agenția de știri Reuters, citată de Agerpres.

UPDATE Pentagonul a declarat la sfârșitul săptămânii trecute că Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a ordonat desființarea “Office of Net Assessment”, denumit uneori think tank-ul intern al Departamentului Apărării. Acest birou puțin cunoscut a ajutat America să câștige Războiul Rece, subliniază Wall Street Journal.

UPDATE Un sondaj NBC News arată că 49% dintre alegătorii înregistrați cred că Trump simpatizează cu Rusia în războiul său împotriva Ucrainei, în timp ce doar 2% susțin Rusia și 61% susțin Ucraina. Majoritatea alegătorilor americani spun că simpatizează mai mult cu Ucraina decât cu Rusia în războiul dintre cele două țări. În același timp, aproape jumătate dintre ei cred că președintele Donald Trump favorizează Rusia, potrivit noului sondaj național NBC News.

UPDATE Ambasada Ucrainei la București a reacționat ferm după ce Diana Șoșoacă, președinta partidului S.O.S. România, i-a trimis o scrisoare președintelui rus Vladimir Putin, în care susține că teritoriile românești aflate sub control ucrainean, în urma Pactului Ribbentrop-Molotov, ar trebui recuperate. Ambasada Ucrainei a condamnat „categoric” aceste afirmații, subliniind că orice declarație care pune sub semnul întrebării integritatea teritorială a Ucrainei este inacceptabilă și contravine normelor internaționale, Cartei ONU și valorilor democratice fundamentale, scrie Ziare.com.

UPDATE Într-o mișcare care subliniază integrarea tot mai profundă dintre Rusia și Belarus, liderii celor două state, Vladimir Putin și Alekander Lukașenko, au semnat măsuri reciproce prin care cetățenii ruși din Belarus și belarușii din Federația Rusă vor putea participa la alegerile locale din ambele țări. Această decizie vine într-un moment în care Moscova continuă să asimileze treptat vecinul său, Belarus, într-un proiect politic tot mai strâns, scrie Adevărul.

UPDATE Cristian Tudor Popescu avertizează într-un comentariu pe pagina sa de Facebook că Pacea este o „minciună ucigașă” pentru Ucraina în acest moment, precizând că „starea naturală a Rusiei este să fie în război cu cineva și cu ea însăși, indiferent câți bani și câți oameni pierde”. Gazetarul român se declară pesimist în ceea ce privește concretizarea păcii în Ucraina, în ciuda celor invocate de politicienii români, scrie B1.

UPDATE Cu o planificare atentă și o pregătire pentru acțiuni decisive, desfășurarea forțelor europene de menținere a păcii în Ucraina este perfect posibilă - indiferent dacă Rusiei îi place sau nu. Acest lucru a fost declarat de Stefanie Babst, fostul șef al personalului de planificare strategică al NATO, într-un interviu acordat Ukrinform. „Identificarea declarației de misiune potrivite pentru o astfel de operațiune este primul pas important. Al doilea este atribuirea capacităților și forțelor militare. Dar, în general, cred că ar fi realizabil”, a spus Babst, scrie Digi24.

UPDATE Soldații ucraineni care au luptat în regiunea Kursk din Rusia au oferit mărturii despre retragerea lor, descriind scene „de groază” ce ar părea desprinse dintr-un film. În fața unui inamic bine pregătit și al atacurilor constante ale dronelor rusești, retragerea a fost marcată de o adevărată prăbușire a frontului, scrie Adevărul.

UPDATE Războiul declanșat de Vladimir Putin în Ucraina a provocat pagube estimate la 500 de miliarde de dolari și, potrivit lui Rishi Sunak, citat de The Sun, președintele rus trebuie să plătească pentru distrugerile cauzate. Fostul prim-ministrul al Regatului Unit, Rishi Sunak, susține că Rusia, nu Ucraina sau contribuabilii occidentali, trebuie să suporte costurile reconstrucției. O soluție propusă este confiscarea activelor rusești înghețate în sistemele financiare occidentale, în valoare de aproximativ 300 de miliarde de dolari. Rishi Sunak spune că majoritatea acestor active se află în Europa și ar putea fi transferate într-un fond de compensare pentru Ucraina. Totuși, există temeri că, în lipsa unor măsuri rapide, Ucraina ar putea pierde această oportunitate. Mai mult, fostul prim-ministru avertizează că o eventuală încetare a focului ar putea duce la un conflict înghețat, fără o pace permanentă. În acest scenariu, voința politică de a menține înghețate activele rusești ar putea slăbi în timp și există riscul ca acestea să fie returnate Moscovei, oferind Rusiei fonduri pentru achiziția de armament, potrivit Libertatea.

UPDATE Premierul britanic Keir Starmer a declarat că Vladimir Putin nu dorește pacea și că cerințele sale față de Occident sunt inacceptabile. El a declarat acest lucru în timpul summitului Coaliției celor dispuși, unde liderii au discutat despre modalitățile de a obține o încetare a focului. „Dacă Putin este serios în ceea ce privește pacea, trebuie să își oprească atacurile barbare asupra Ucrainei și să accepte o încetare a focului. Dar acest lucru este puțin probabil, deoarece el este convins că este învingător”, a declarat Starmer. Aceeași opinie este împărtășită și de colonelul britanic în retragere Hamish de Bretton-Gordon, fost comandant al Forței de reacție chimică, biologică, radiologică și nucleară a NATO. În articolul său pentru „The Telegraph“, el a observat că Putin nu caută pacea, ci capitularea completă a Ucrainei. Noi, europenii în special, trebuie să înțelegem realitatea poziției lui Putin și să planificăm în consecință. Trump nu va scoate niciun „iepure magic de pace” din joben prea curând, spune ofițerul britanic.

UPDATE Kremlinul a confirmat luni planurile privind o conversație telefonică, marți, între președinții rus, Vladimir Putin, și președintele american, Donald Trump. 'Da, chiar așa este. O astfel de conversație este pregătită pentru marți', a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, în conferința sa de presă telefonică zilnică, fiind întrebat despre declarația făcută de Domald Trump despre o astfel de discuție telefonică, informează EFE și Reuters, citate din Agerpres.

UPDATE Sancțiunile occidentale împotriva Rusiei ar putea fi abandonate dacă acest pas contribuie la asigurarea securității și justiției pentru Ucraina, a declarat pentru POLITICO principalul responsabil al Kievului în materie de sancțiuni, Vladislav Vlasiuk.

UPDATE Un acord pentru încetarea focului implică discuții despre centrala nucleară Zaporojie, accesul la porturile de la Marea Neagră și situația din regiunea Kursk, a afirmat Steve Witkoff, emisarul special al SUA pentru Orientul Mijlociu, într-un interviu la CBS News.

UPDATE Un purtător de cuvânt al serviciului de frontieră din Ucraina a declarat luni dimineață la televiziunea ucraineană că rușii folosesc mici grupuri de asalt pentru a ataca pozițiile ucrainene din Sumî, potrivit Sky News. El a adăugat că armata ucraineană „distruge aceste grupuri de infanterie fie pe teritoriul nostru, fie chiar când se apropie de graniță”. Sumî se învecinează cu regiunea rusă Kursk, ocupată parțial de militarii ucraineni, scrie Spotmedia.

UPDATE Ministrul ucrainean al apărării Rustem Umierov a declarat că forțele de apărare ucrainene s-au redesfășurat în poziții de apărare mai avantajoase în regiunea Kursk. El a negat informațiile care susțin că „mii de militari ucraineni au fost încercuiți”, scrie Spotmedia.

UPDATE „Putin vrea un armistițiu care să-i valideze câștigurile. Trump va pune presiune pe Zelenski, cerând concesii. Ucraina va răspunde cu tactici de întârziere și presiune publică asupra SUA. Totul depinde de livrările de armament american. Ucraina a rămas fără rachete ATACMS, ceea ce o face mai vulnerabilă în fața atacurilor rusești. În martie 2025, SUA ar trebui să reia furnizarea de muniție, dar ritmul livrărilor rămâne incert. Dacă Ucraina primește bombe cu diametru mic lansate de la sol (GLSDB) în schimb, poate menține rezistența și ataca pozițiile rusești. Dacă ajutorul întârzie, Trump va avea mai multă influență asupra negocierilor, iar Rusia va exploata acest avantaj pe front. Putin vrea teritorii, Trump vrea un succes diplomatic rapid, Ucraina vrea să supraviețuiască. Următoarele săptămâni vor arăta cine își impune agenda”, susține expertul Andrei Curăraru, într-o analiză WatchDog.MD.

UPDATE Rusia a lansat, începând de aseară, peste 170 de drone asupra Ucrainei. Cele mai multe au fost doborâte de apărarea aeriană și nu și-au atins țintele, dar s-au înregistrat și diverse distrugeri în regiunile Odesa, Harkov, Dnipropetrovsk, Kirovohrad, Sumî, Cernigău și Kiev, scrie Spotmedia. Peste graniță, un atac la scară largă cu drone ucrainene a vizat aseară mai multe regiuni ale Rusiei. Ministerul rus al Apărării a anunțat că au fost doborâte 50 de drone. Un complex energetic din regiunea Astrahan a fost, însă, lovit de resturile de drone care au provocat un incendiu.

UPDATE De la începutul anului 2025, vechimea medie a mașinilor din Rusia a ajuns la 15,5 ani. Potrivit statisticilor, peste 70% dintre autoturismele deținute de ruși sunt mai vechi de 10 ani, relatează publicația Bloknot.

UPDATE Ucraina va trebui să aștepte un nou angajament de asistenţă militară din partea Uniunii Europene, întrucât deocamdată nu au fost soluționate detalii esenţiale, a afirmat luni șefa diplomaţiei europene Kaja Kallas, informează DPA.

UPDATE Forțele ucrainene au demascat un șomer, de 21 de ani, care a fost recrutat de serviciile de securitate ruse. El a transmis coordonate pentru atacuri inamice asupra Odesei, notează Adevărul.

UPDATE Peter Szijjarto, ministrul ungar al Afacerilor Externe, a criticat astăzi planurile Uniunii Europene de a oferi Ucrainei un ajutor de 22 miliarde de dolari. Szijjarto a afirmat într-o postare făcută pe platforma Facebook că „la Bruxelles, poziția pro-război continuă să prevaleze”, conform Kyiv Independent.

UPDATE Departamentul american al Justiţiei i-a informat discret pe liderii europeni că Statele Unite se retrag dintr-un grup multinaţional înfiinţat cu scopul de a ancheta cu privire la liderii responsabili de invazia Ucrainei – între care şi preşedintele rus Vladimir Putin -, grup din care fac parte Ucraina, Estonia, Letonia, Lituania şi România, declară o persoană apropiată dosarului, dezvăluie The New York Times. 

UPDATE Serviciile de informaţii militare ale Rusiei s-au aflat în spatele unui incendiu de la un magazin de mobilă din Vilnius în luna mai a anului trecut, iar un suspect în acest caz se află în arest în Polonia împreună cu alte persoane care au legătură cu crime similare, a declarat luni un procuror lituanian, conform Reuters.

UPDATE Preşedintele SUA Donald Trump a anunțat că va vorbi marţi cu liderul rus Vladimir Putin despre încheierea războiului din Ucraina, relatează Reuters. „Voi vorbi cu preşedintele Putin marţi. S-au făcut multe lucruri în weekend. Vrem să vedem dacă putem pune capăt acestui război. Poate că putem, poate că nu putem, dar cred că avem o șansă foarte bună”, a declarat Trump reporterilor la bordul Air Force One.

UPDATE Michael Waltz, consilierul pe probleme de securitate națională al președintelui Donald Trump, a sugerat că Ucraina va trebui probabil să cedeze, printre altele, unele teritorii Rusiei. Într-un interviu pentru ABC News, Waltz a fost întrebat despre speculațiile conform cărora un acord ar putea cere Ucrainei să cedeze regiunea Donbas din estul țării și să renunțe la ideea de a adera la NATO, scrie Deutsche Welle. „Acesta va fi un fel de teritoriu pentru viitoarele garanții de securitate pentru Kiev”, a afirmat Waltz. Totodată, el este de părere că scenariul aderării Ucrainei la alianța militară este puțin probabil. „O cale permanentă către NATO, sau o aderare permanentă a Ucrainei la NATO, este incredibil de puțin probabilă”, a declarat consilierul pentru ABC News.

UPDATE Două publicații conservatoare americane cer administrației Trump să oprească investițiile în Baza Mihail Kogălniceanu și să retragă trupele din bază, notează G4media. Motivul – interzicerea candidaturii candidatului pro-rus Călin Georgescu la alegerile prezidențiale.

UPDATE Ucraina are mai multe „linii roșii” în negocierile pentru un posibil acord de pace, Printre acestea se numără refuzul de a ceda Rusiei teritorii suplimentare care nu sunt în prezent ocupate, precum și cererea de returnare a copiilor și civililor ucraineni și garanții internaționale de securitate. Surse ucrainene de rang înalt, citate de The Independent, avertizează că nu au încredere că Rusia va accepta un acord rezonabil: „Ne așteptăm la o altă șmecherie”. Printre „liniile roșii” ale Ucrainei în posibilele negocieri se numără: Refuzul de a ceda teritorii suplimentare, în ciuda dorinței lui Putin de a prelua patru regiuni ucrainene parțial ocupate de Rusia; Returnarea miilor de copii ucraineni răpiți de Rusia; Returnarea miilor de civili deținuți ilegal de Rusia; Necesitatea unor garanții internaționale de securitate în cazul în care Putin ar încălca un eventual acord de încetare a focului; Oficialii ucraineni au declarat pentru The Independent că sunt de acord ca actuala linie a frontului să fie înghețată pentru a obține un armistițiu, dar cedarea oricărui teritoriu suplimentar ar fi o linie roșie. A cere ca, de exemplu, regiunile Zaporojie sau Herson să fie cedate în întregime este nerezonabil.

UPDATE Rusia va cere garanţii solide în orice acord de pace privind Ucraina că ţările NATO vor exclude Kievul de la aderare şi că Ucraina va rămâne neutră, a declarat un ministru adjunct de externe rus. Moscova exclude prezența trupelor de menținere a păcii, dar lasă o portiță pentru „observatori neînarmaţi”, potrivit Digi24.

UPDATE O biserică din micul sat Andriivka-Klevtsove a fost distrusă într-un atac. Resturi de dărâmături acoperă proprietatea din regiunea Donețk, în estul Ucrainei, în timp ce fumul încă se ridică din clădire. Atacul are loc în contextul în care președintele SUA, Donald Trump, și omologul său rus, Vladimir Putin, sunt așteptați să discute săptămâna viitoare, în timp ce Washingtonul și aliații europeni ai Kievului fac presiuni asupra Moscovei pentru a accepta un armistițiu în războiul care durează de trei ani, notează AFP.

UPDATE Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a discutat la telefon cu liderul american Donald Trump despre eforturile de a pune capăt războiului dintre Rusia şi Ucraina. Totuși, Erdogan i-a transmis lui Trump că alianța SUA cu o miliție kurdă din Siria este de neacceptat, asta pentru că Turcia îi consideră teroriști, potrivit Reuters, informează News.ro. Erdogan i- a spus lui Trump că Turcia sprijină "inițiativele sale decisive şi directe" pentru a pune capăt războiului dintre Rusia şi Ucraina şi că Turcia va continua să lupte pentru o "pace justă şi durabilă".

UPDATE Situația de pe frontul din regiunea rusă de graniță Kursk sugerează existența unui acord secret între Vladimir Putin și Donald Trump privind Ucraina, relatează ziarul german Bild, care citează mai mulți experți, printre care profesorul Roman Șeremeta, 42 de ani, fost director al Universității Americane din Kiev. Trupele ucrainene au ocupat părți ale regiunii ruse de graniță din vara anului 2024. A fost o operațiune-surpriză a ucrainenilor pentru a împiedica Rusia să trimită întăriri în estul Ucrainei.
Mai multe încercări ale Moscovei de a recuceri zona au eșuat, dar, apoi, în câteva zile, rușii au reușit să-i respingă pe ucraineni.

UPDATE Europarlamentarul francez Raphael Glucksmann cere Statelor Unite să returneze Franței Statuia Libertății, argumentând că SUA nu mai reprezintă valorile care au stat la baza donației. Statuia Libertății a fost oferită de Franța Statelor Unite în 1886, cu ocazia centenarului Declarației de Independență a SUA. Glucksmann a criticat schimbarea radicală a politicii Statelor Unite față de Rusia, în special sub Administrația lui Donald Trump.

UPDATE Un sondaj recent arată că majoritatea americanilor cred că sprijinirea Ucrainei este în interesul național al țării lor. Asta reiese din sondajul Universității Quinnipiac realizat la începutul acestei luni, informează Ukrinform. Conform sondajului, 84% dintre respondenți au declarat că urmăresc știrile despre războiul ruso-ucrainean fie foarte atent (39%), fie mai mult sau mai puțin atent (45%). De asemenea, 62% dintre americani sunt siguri că sprijinirea Ucrainei este în interesul național al Statelor Unite, în timp ce doar 29% au opinia contrară.

UPDATE Un tânăr soldat rus, în vârstă de 18 ani, a făcut un apel disperat pentru a fi salvat de pe frontul din Ucraina, unde susține că a fost abandonat după doar nouă zile de luptă. Băiatul a povestit într-un videoclip că a fost atras de promisiunea unor „bani ușori” și a semnat un contract cu armata rusă. După un antrenament scurt, a fost trimis direct pe linia frontului în Orikhiv, regiunea Zaporojie. Deși colegii săi au fost retrași, el afirmă că i s-a refuzat rotația și că nu i se permite să plece, scrie Libertatea.