24 martie 2025, ora 17:43

Ministerul Mediului din Republica Moldova asigură cetățenii că groapa de gunoi locală, unde vor fi înhumați cei 65.000 de porci, nu prezintă un pericol. Instituția precizează că aceasta are un strat de sol preponderent lutos, cu o capacitate redusă de permeabilitate, ceea ce reprezintă prima barieră pentru a limita infiltrarea și contaminarea apelor subterane.

Potrivit unui comunicat emis de instituție, zona nu se află în perimetrul de protecție al râului Bîc.

„Procedura de înhumare se desfășoară cu respectarea strictă a normelor sanitar-veterinare naționale și internaționale. În cadrul procesului, se aplică straturi dezinfectante pe bază de clorură de var între nivelurile de depunere, ceea ce constituie o altă acțiune de limitare a riscurilor biologice și de mediu. De asemenea, gropile de înhumare au o adâncime cuprinsă între 6 și 9 metri”,se arată în comunicatul Ministerului Mediului.

Autoritățile mai precizează că zona a fost marcată, îngrădită, iar limita perimetrului a fost ridicată în plan pentru a preveni orice impact asupra teritoriilor învecinate. Instituțiile precum Administrația „Apele Moldovei”, ANSA și Inspectoratul pentru Protecția Mediului continuă monitorizarea procesului.

Potrivit comunicatului, instituțiile responsabile vor continua să monitorizeze regiunea pentru a se asigura că oamenii și mediul nu sunt expuse riscurilor.

TV8.md amintește că cea mai mare fermă de porci din țară cere de la stat despăgubiri de 150 de milioane de lei, după ce autoritățile au decis sacrificarea celor 65.000 de animale, crescute la Roșcani, Anenii Noi. Consecințele pestei porcine, însă, le-am putea resimți cu toții. Cel puțin, astăzi, autoritățile nu pot spune dacă dispariția de pe piața a mii de tone de carne produsă în Moldova va genera și scumpiri.

Ministerul Agriculturii susține că sacrificarea tuturor porcilor de la cea mai mare fermă din țară nu va genera și un deficit de carne pe piață. Responsabili de comunicare de la minister au precizat pentru TV8 că cel puțin aceasta este asigurarea dată de Asociației Producătorilor de Carne, care au promis că vor acoperi golul de pe piață lăsat de producătorul de la Roșcani.

17 aprilie 2025, ora 22:31

Declarațiile acuzatoare ale fostei șefe a Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin în privința mai multor exponenți ai guvernării și instituții implicate în procesul de reformare a justiției sunt destul de întârziate și pot fi interpretate, în contextul demisiei sale „forțate” drept o răzbunare. 

Opiniile au fost exprimate de invitații de joi, 17 aprilie ai emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8.

Expertul WatchDog Alexandru Bot crede că declarațiile Veronicăi Dragalin ridică o umbră asupra procesului de reformare a justiției.

„Apare o întrebare: de ce ele apar abia acum după ce a fost forțată o demisie a doamnei Dragalin? Trebuie să înțelegem asta ca un soi de răzbunare ori este totuși ceva obiectiv la mijloc? Dincolo de un printscreen, nu am văzut nimic mai mult decât niște judecăți de valoare din partea doamnei Dragalin”, a spus Bot. 

Avocatul Promo-LEX Vadim Vieru consideră că dacă vor fi probate, acuzațiile Veronicăi Dragalin sunt unele grave. Totuși, declarațiile sale sunt destul de întârziate, crede Vieru.

„Sunt de acord că acest lucru este destul de întârziat. Era bine ca lucrurile să fie clarificate mai devreme legate de aceste influențe, atunci când puteau fi realizate măsuri de investigație”, a menționat Vieru.

Președintele CRJM, Ilie Chirtoacă este de părere că pe lângă răzbunare pentru că a fost forțată de împrejurări să plece din funcție, fosta șefă a PA a urmărit și alte scopuri.

„Eu aș vedea asta ca o strategie de a arăta că vetting-ul, pe care dumneaei nu l-a susținut, nu este bun”, a subliniat Ilie Chirtoacă. 

La începutul lunii aprilie, Veronica Dragalin a declarat public că președinta Maia Sandu i-ar fi cerut o listă cu „procurori integri”, care din punctul său de vedere ar trebui să treacă vetting-ul, lucru negat de șefa statului. Ulterior, Dragalin a făcut noi acuzații scandaloase în cadrul unei emisiuni televizate. 

Fosta șefă a PA a spus că ex-ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, Iulian Rusu, care deținea funcția de director al Centrului Național Anticorupție (CNA), și Eugen Rurac, care exercita funcția de șef interimar al Direcției generale urmărire penală din cadrul CNA, ar fi șantajat judecători cu „informații compromițătoare”. Litvinenco și Rusu au negat acuzațiile, iar Rurac nu a reacționat în vreun fel.