Casa Albă anunță un acord între Rusia și Ucraina pentru un armistițiu la Marea Neagră. Concret, cele două țări au convenit să asigure navigația în siguranță a vaselor comerciale și să oprească loviturile militare pe apă. Totuși, Vladimir Putin ar putea încerca să întârzie un armistițiu complet cu Ucraina, a declarat marți președintele american Donald Trump. El a adăugat, însă, că este de părere că Moscova dorește să pună capăt războiului în cele din urmă, „dar s-ar putea ca să tragă de timp”, adăugând că a folosit aceeași tactică în propriile sale afaceri din trecut.

În timp ce SUA încearcă să stabilească termenii unui acord de pace între Kiev și Moscova, Ucraina și aliații săi au acuzat Kremlinul că obstrucționează negocierile, prezentând o listă de condiții și cereri de amânare. Mai mult, Moscova a avertizat că acordurile anunțate de Washington vor intra în vigoare abia după ridicarea restricțiilor occidentale asupra comerțului cu cereale și îngrășăminte rusești.

UPDATE Rusia şi Ucraina s-au acuzat reciproc miercuri că vor să facă să eșueze acordul intermediat şi anunţat marţi de SUA, care ar trebui să ducă, în anumite condiţii, la un armistițiu în Marea Neagră şi la un moratoriu asupra atacurilor care vizează infrastructuri energetice. Miercuri dimineață, cele două ţări implicate în conflict au denunţat atacurile efectuate în timpul nopţii de fiecare tabără, scrie Agerpres.

UPDATE Bruxelles-ul a respins cererea Rusiei de a ridica restricțiile UE asupra unei bănci agricole cheie ca parte a unui acord parțial de încetare a focului, afirmând că regimul său de sancțiuni va rămâne în vigoare până la „retragerea necondiționată” a trupelor Moscovei din Ucraina, notează Mediafax.

UPDATE Medicii din Coreea de Nord vor face cursuri în spitalele rusești, ca parte a unui nou acord de cooperare dintre Moscova și Phenian. În schimb, doctorii nord-coreeni vor împărtăși „secretele medicinei naționale” cu omologii lor ruși, potrivit unui comunicat al Ambasadei Rusiei în Coreea de Nord, scrie Insider.

UPDATE Noul ambasador al Federației Ruse în SUA a fost numit Aleksandr Darciev, după cum anunţă Ministerul rus de Externe, a declarat o sursă pentru Agenția de presă TASS.

UPDATE Comisia Europeană a luat act de discuțiile dintre Statele Unite, Ucraina și Rusia privind siguranța navigației în Marea Neagră, dar va judeca Rusia în funcție de acțiunile sale, mai degrabă decât de cuvintele sale, a declarat miercuri o purtătoare de cuvânt a Comisiei. „Rusia trebuie să demonstreze acum o voință politică reală pentru a pune capăt războiului său de agresiune ilegal și neprovocat”, a declarat purtătoarea de cuvânt a UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Anitta Hipper. „Experiența a arătat că Rusia trebuie să fie judecată după acțiunile sale, nu după cuvintele sale”, a afirmat ea, scrie Rador.

UPDATE Armata poloneză dispune de suficiente resurse pentru a face față unui atac inamic timp de până la două săptămâni înainte de a sosi întăriri NATO, a afirmat Dariusz Lukowski, șeful Biroului de Securitate Națională din Polonia, într-un interviu acordat canalului de știri Polsat News, a relatat miercuri The Kyiv Independent.

UPDATE Secretarul general al NATO a subliniat că lumea a devenit „foarte periculoasă”, așa că țările NATO trebuie să își mărească cheltuielile naționale de apărare. „Să nu uităm că Rusia este o amenințare serioasă pentru noi și pentru Alianța Nord-Atlantică. Rusia trece la o economie de război, care îi va afecta capacitățile de producție și capacitatea de a construi armata rusă și nu trebuie să uităm acest lucru", a subliniat Rutte, notează Libertatea.

UPDATE Rusia își schimbă economia într-una de război și reprezintă o amenințare serioasă pentru NATO. Dacă cineva îndrăznește să atace Polonia sau altă țară NATO, răspunsul Alianței va fi „devastator”, a declarat secretarul general al NATO, Mark Rutte, în timpul unei conferințe comune de presă cu premierul polonez Donald Tusk de la Varșovia, relatează Ukrinform.

UPDATE Valeri Zalujnîi, în prezent ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie, a dezvăluit că autoritățile române i-au cerut să nu facă publice informațiile despre intrarea unor drone rusești pe teritoriul României. Potrivit lui, partea română a cerut în mod repetat să nu dezvăluie informații despre dronele căzute pe teritoriul României. Valeri Zalujnîi a vorbit despre acest lucru în timpul unei conversații cu comunitatea Universității Catolice Ucrainene, iar publicația ucraineană Obozrevatel notează că „acest lucru demonstrează modul în care țările vecine ale Ucrainei, chiar recunoscând amenințarea, încearcă să evite să facă declarații dure pentru a nu agrava relațiile cu Rusia”. „România înțelege totul, dar tace. Și uneori mă sună și îmi spun: 'Taci'. Ei bine, două Shahed-uri au căzut în portul vostru, de ce tăceți, iar ei spun: 'Taci, te rog'. Înțelegeți?”, a spus fostul comandat suprem al Armatei ucrainene.

UPDATE „Scuze, Emmanuel, pot să te sun eu înapoi în 15-20 de minute?”. În mijlocul unei discuţii cu presa, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski este întrerupt de un apel al preşedintelui francez. „Noua diplomaţie” a telefoanelor mobile îşi spune cuvântul în revoluţiile geopolitice, scrie miercuri AFP într-o analiză preluată de Agerpres.

UPDATE Trimisul special al lui Trump, Richard Grenell, a declarat marți că arsenalul nuclear din epoca sovietică staționat în Ucraina după prăbușirea URSS aparține Rusiei, numind această situație "un fapt inconfortabil". "Să fim clari cu privire la Memorandumul de la Budapesta: armele nucleare erau ale Rusiei și erau resturi. Ucraina a dat armele nucleare înapoi Rusiei. Nu erau ale Ucrainei. Acesta este un fapt inconfortabil", a scris Grenell pe X. Fostul ambasador al SUA în Ucraina, Steven Pifer, a replicat, arătând că "Grenell se înșeală total". "Am ajutat la negocierea Memorandumului de la Budapesta… Ogivele nucleare din Ucraina erau ex-sovietice, nu rusești", a scris Pifer pe X. Ogivele depozitate au fost în custodia exclusivă a Ucrainei, în timp ce rachetele balistice intercontinentale și avioanele bombardiere au fost eliminate, cu excepția celor trimise în Rusia pentru "reducerea datoriilor", a spus fostul ambasador. Ucraina a fost de acord să renunțe la armele nucleare după ce a semnat Memorandumul de la Budapesta din 1994, prin care Kievul a aderat și la Tratatul de neproliferare a armelor nucleare. În schimb, Kievul a primit asigurări de securitate de la marile puteri, inclusiv SUA, Regatul Unit și Rusia. Aceste garanții nu au reușit să împiedice agresiunea Moscovei în 2014 în Crimeea și Donbas și invazia pe scară largă a Ucrainei în 2022, potrivit Spotmedia.

UPDATE Un tribunal rus a condamnat miercuri la pedepse cuprinse între 13 și 23 de ani de închisoare un grup de ucraineni – militari, foști soldați și civili – capturați de armata rusă în timpul ofensivei sale contra Ucrainei, au anunțat agențiile de presă ruse, preluate de AFP.

UPDATE Există un înalt oficial care a vizitat Rusia atât de des de la invazia lui Vladimir Putin în Ucraina, încât a ridicat suspiciuni printre colegii săi diplomaţi europeni, relatează Bloomberg. Este vorba de ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, care se află miercuri din nou la Moscova, pentru a 13-a oară de la începutul invaziei ruse în Ucraina, în urmă cu trei ani, mai scrie sursa citată.

UPDATE Rusia şi SUA poartă discuţii asupra gazoductelor Nord Stream 1 şi 2, care leagă Germania de Rusia prin Marea Baltică, dar au fost scoase din funcţiune în urma unui sabotaj în anul 2022 după începerea războiului din Ucraina, a declarat miercuri ministrul rus de externe, Serghei Lavrov.

UPDATE Şeful Administraţiei Militare Regionale Doneţk, Vadim Filaşkin, a raportat că, în ultimele 24 de ore, invadatorii ruși au ucis trei civili din regiune și au rănit alte trei persoane. Într-un comunicat remis miercuri, Filaşkin a precizat că au fost înregistraţi doi morţi şi un rănit în localitatea Kurtivka, un mort în Pokrovsk şi doi răniţi în Pleşciivka. După cum a subliniat Filaşkin, de la începutul invaziei la scară largă, rușii au ucis în regiunea estică Donețk 3.120 de civili şi au rănit alţi 6.873. Acest bilanţ nu include victimele ostilităţilor din Mariupol și din Volnovaha, notează Rador.

UPDATE Rusia a lansat peste noapte un atac cu drone asupra regiunii ucrainene Mîkolaiv şi a lovit, de asemenea, Krivoi Rog în ceea ce oficialii ucraineni au declarat miercuri, 26 martie, că a fost cel mai amplu atac asupra oraşului natal al preşedintelui Volodimir Zelenski de la începutul războiului, relatează Reuters. „Noaptea trecută, pe cerul nostru au fost încă 117 dovezi ale modului în care Rusia continuă să prelungească acest război - 117 drone de atac, majoritatea Shahed. Un număr semnificativ au fost doborâte de apărătorii noştri aerieni. Dnipro, Sumî, Cerkasî şi alte regiuni au fost atacate de Rusia. În Krivoi Rog a avut loc un atac masiv cu drone care a vizat o întreprindere locală şi infrastructura civilă. În Ohtîrka, regiunea Sumî, au fost avariate case, magazine şi infrastructură civilă. Comunităţile din regiunile Doneţk, Harkov şi Zaporojie au fost, de asemenea, atacate”, a scrie pe X preşedintele Volodimir Zelenski, notează Ziare.com.

UPDATE Parlamentul Armeniei a votat miercuri în favoarea lansării candidaturii acestei țări din Caucaz pentru aderarea la Uniunea Europeană, în condițiile în care relațiile Erevanului cu Moscova s-au destrămat, informează miercuri agenția AFP, citată de Agerpres.

UPDATE Presa rusă anunță că un tribunal a condamnat un grup de soldaţi ucraineni din „Batalionul Azov”, care au apărat oraşul-port Mariupol în primele luni ale războiului din 2022. Agenţia de presă RIA Novosti scrie că 12 inculpați au primit sentințe de la 13 la 23 de ani de închisoare, pentru terorism şi alte acuzaţii.

UPDATE La câteva ore după ce SUA a anunțat că Rusia şi Ucraina au convenit să înceteze loviturile în Marea Neagră în cadrul unor acorduri separate, Kremlinul a anunțat că acest lucru va avea loc numai după ridicarea sancțiunilor impuse unui număr de bănci ruseşti. Cererile includ revocarea sancțiunilor impuse băncii agricole de stat Rosselkhozbank şi restabilirea accesului firmelor la sistemul internaţional de plăţi Swift, potrivit BBC.

UPDATE „Conducerea Rusiei s-a apucat să apere deschis grupările criminale din Republica Moldova. Regimul de la Kremlin, care persecută opoziția și ucide politicienii incomozi, nu este în măsură să ofere lecții de democrație. Reținerea membrei rețelei criminale Șor, Evghenia Guțul, este în competența procurorilor și instituțiile moldovenești se vor expune pe acest caz”, a menționat ministrul Afacerilor de Externe de la Chișinău, Mihai Popșoi.

UPDATE Kremlinul a condamnat, miercuri, acţiunile autorităților moldoveneşti privind reținerea Evgheniei Guţul pe aeroportul din Chişinău. Purtătorul de cuvânt al președintelui rus Vladimir Putin, Dmitri Peskov, a declarat că Moldova „copiază” România, unde, referindu-se la cazul lui Călin Georgescu, susține că „democraţia a fost călcată în picioare”.

UPDATE Kremlinul s-a declarat miercuri mulțumit de dialogul cu Statele Unite ale Americii, asigurându-se că vor continua contacte „intensive”, a doua zi după anunţarea unui acord mediat de Washington privind un posibil armistițiu ruso-ucrainean în Marea Neagră, informează agenția de știri AFP, citată de Agerpres. Moscova a pus drept condiţie pentru o astfel de pauză ridicarea anumitor sancţiuni care vizează Rusia adoptate în urma atacului său asupra Ucrainei lansat în urmă cu peste trei ani.

UPDATE Preşedintele Emmanuel Macron îl va primi miercuri seară la Palatul Élysée pe omologul său ucrainean Volodimir Zelenski pentru „a pregăti” summitul de joi găzduit de Paris al ţărilor care sunt dispuse să ofere Ucrainei garanţii de securitate, aşa-numita „coalition of the willing”, a anunţat Preşedinţia franceză, transmite News.ro.

UPDATE Într-un context marcat de amenințări tot mai complexe – de la războaie și atacuri cibernetice, până la dezastre naturale și crize de sănătate – Comisia Europeană va lansa, miercuri, o strategie care va sublinia necesitatea ca fiecare cetățean european să își asigure un stoc minim de alimente și provizii pentru cel puțin 72 de ore, pentru a face față unei crize neașteptate. Potrivit unui proiect al Strategiei Uniunii pentru Pregătire, consultat de POLITICO, documentul avertizează că în fața unor perturbări extreme, primele 72 de ore sunt esențiale pentru gestionarea eficientă a crizei.

UPDATE Rusia a lansat un atac nocturn cu drone asupra portului ucrainean Nikolaev, care asigură accesul țării la Marea Neagră, și a lovit de asemenea Krivoi Rog într-un atac pe care oficialii ucraineni l-au descris miercuri drept cel mai mare atac cu aeronave fără pilot asupra acestui oraș de la începutul războiului, relatează Reuters. Statele Unite au ajuns marți la acorduri separate cu Ucraina și Rusia pentru a suspenda atacurile lor deasupra Mării Negre și asupra infrastructurii energetice, dar nu este clar când și cum vor intra în vigoare aceste înțelegeri.

UPDATE NATO și-a bazat cel mai amplu exerciţiu de apărare antiaeriană din Europa pe învăţămintele trase din folosirea dronelor în războiul din Ucraina. Experții militari au spus în repetate rânduri că utilizarea dronelor în Ucraina a schimbat faza războiului modern, scrie Digi24.

UPDATE Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat marți că nu va exista niciun fel de recunoaștere internațională a teritoriilor ucrainene ocupate de Rusia, subliniind că „nimeni nu recunoaște aceste teritorii ca fiind rusești”, scrie NewsWeek.

UPDATE Şeful diplomaţiei ungare Peter Szijjarto a transmis că se află miercuri la Moscova pentru a discuta despre „pace şi securitatea energetică”, la o zi după anunţul Washingtonului privind un armistiţiu parţial în Ucraina, informează agenția de știri AFP, citată de Agerpres.

UPDATE Conducerea militară rusă are în atenţie 15 scenarii posibile de război până în 2045, dintre care şase vizează nordul Europei, a declarat marţi şeful adjunct al Direcţiei principale de informaţii de pe lângă Ministerul ucrainean al Apărării, Vadim Skibiţki, într-o intervenţie în cadrul unei dezbateri pe tema "noile contururi ale securităţii europene", desfăşurată la Kiev. Potrivit acestuia, în patru dintre scenarii Moscova prevede un conflict cu Polonia, spunând că "Polonia înţelege că aceasta este o ameninţare directă", relatează agenţiile de presă ucrainene Ukrinform şi Liga, citate de Agerpres. Rusia îşi înţelege clar locul şi rolul în lumea modernă, locul său în sistemul de leadership global, potrivit acestuia. Moscova a făcut o prognoză pentru 2026-2035, cu o perspectivă până în 2045, şi a definit clar în special patru scenarii, a subliniat Skibiţki.

UPDATE Antenele fabricate în China ajută dronele explozive Shahed ale Rusiei să contracareze mai eficient războiul electronic al Ucrainei, conform relatărilor ucrainene, scrie Business Insider. Dispozitivele sunt antene cu model de recepție controlat sau CRPA (Controlled Reception Pattern Antennae), care sunt sisteme avansate care protejează împotriva bruiajului semnalului sau spoofing - atunci când un semnal GPS fals este trimis către o dronă pentru a o face să devieze de la curs, notează Digi24.

UPDATE Rusia anunță o înțelegere de încetare a focului în Marea Neagră diferită față de cea comunicată de americani. Kremlinul susține că va scăpa de o parte a sancțiunilor financiare, pentru a putea relua exporturile. Trump recunoaște că poate fi doar o tactică de a trage de timp din partea Moscovei, în timp ce experții arată că, în realitate, aceasta este singura care are de câștigat, și încă semnificativ, din înțelegere, scrie Biziday.

UPDATE Ungaria ar trebui expulzată din Uniunea Europeană din cauza faptului că guvernul premierului Viktor Orbán respinge aproape toate valorile și principiile pe care le susține UE, în timp ce rămâne beneficiar al generozității europene, afirmă un profesor de la Rutgers University din Statele Unite. Acesta susține că, în lipsa unui mecanism pentru excludere si al existentei unui proces greoi de a pedepsi statele membre, UE ar trebui să suspende drepturile de vot ale Ungariei.

UPDATE Rușii, care nu respectă dreptul internațional, încearcă acum să îl invoce - citând recunoașterea de către ei a regiunii Zaporojie, ocupată temporar, ca teritoriu rusesc și insistând asupra faptului că exploatarea în comun a centralei nucleare cu orice alt stat este imposibilă, scrie pravda.com.ua.

UPDATE O evaluare a Serviciilor de Informații americane, publicată pe 25 martie, sugerează că atât Ucraina, cât și Rusia ar putea prefera să prelungească războiul în loc să accepte un acord de pace care nu le satisface interesele strategice.

UPDATE Cunoscut drept „Sherlock Holmes al vremurilor noastre”, jurnalistul bulgar de investigație recunoscut internațional, Hristo Grozev, care a expus rețeaua asasinilor și spionilor lui Putin și i-a demascat pe cei ce se fac vinovați de otrăvirea lui Alexei Navalnîi și Serghei Skripal, a povestit cum a aflat că Vladimir Putin îl vrea mort, transformându-se peste noapte din vânător de spioni ruși în ținta numărul unu a asasinilor Kremlinului, scrie Digi24.

UPDATE Președintele american Donald Trump a afirmat pe 25 martie că Statele Unite analizează posibilitatea de a relaxa anumite sancțiuni impuse Rusiei pentru a facilita un acord de încetare a focului în regiunea Mării Negre.

UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat pe 25 martie că Rusia distorsionează acordurile și încearcă să inducă în eroare mediatorii și comunitatea internațională în privința încetării focului în Marea Neagră, potrivit The Kyiv Independent. „Ucraina este pregătită să lucreze cât mai rapid și transparent posibil pentru a pune capăt războiului. Dar, din păcate, chiar acum, în ziua discuțiilor, vedem cum rușii au început să manipuleze. Ei încearcă deja să denatureze acordurile și să înșele de fapt atât mediatorii noștri, cât și întreaga lume”, a declarat Zelenski.

UPDATE Ucraina a anunțat marți că va considera o încălcare a armistițiului naval orice incursiune a navelor de război ruse în largul coastelor sale, în afara zonei de est a Mării Negre. Armistițiul, convenit în cadrul negocierilor dintre Kiev, Moscova și Washington în Arabia Saudită, prevede măsuri pentru asigurarea securității navigației, relatează EFE.

UPDATE Negocierile în desfășurare arată că Moscova încearcă să obțină cât mai multe avantaje în fața unei Case Albe ce pare nerăbdătoare să demonstreze că Donald Trump este omul care poate opri rapid războiul din Ucraina, scriu The Guardian și Reuters.

UPDATE Parlamentul estonian va vota miercuri un amendament constituțional care interzice cetățenilor non-europeni să ia parte la alegerile locale, o măsură care vizează în special marea minoritate rusofonă din Estonia, transmite agenția AFP, citată de boursorama.com.

UPDATE Rușii au atacat Ucraina cu 117 drone de atac de tip Shahed și diverse tipuri de imitatoare de drone, iar apărarea aeriană a doborât 56 de drone, au anunțat forțele aeriene ucrainene. Începând cu ora 9:00, 56 de drone de atac de tip Shahed și alte tipuri de drone au fost confirmate doborâte în sudul, nordul, estul și centrul țării. Vizate de atacul rusesc au fost regiunile Sumi, Dnepropetrovsk, Kirovograd și Cherkasy. Atacul aerian a fost respins de aviație, forțele de rachete antiaeriene, unitățile de război electronic și grupurile mobile de foc ale Forțelor Aeriene și Forțelor de Apărare, scrie HotNews.

UPDATE Rusia anunță că unitățile de apărare au distrus nouă drone ucrainene în cursul nopții de marți spre miercuri, inclusiv două deasupra Mării Negre. Cu toate acestea, nu este sigur dacă dronele vizau ținte din Marea Neagră sau doar survolau apele, scrie Reuters. Ministerul rus al Apărării a anunțat doar câte drone au fost distruse.

UPDATE Rusia a transmis în timpul negocierilor purtate cu SUA, la Riad, că nu cedează centrala nucleară Zoporojie, cea mai mare din Europa, pe care o ocupă încă din 2022. Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei a declarat că Moscova „nu consideră posibil” transferul controlului centralei nucleare Zaporojie, ocupată temporar, către Ucraina sau către orice altă țară, scrie Adevărul.

UPDATE Serviciile secrete americane spun că Ucraina și Rusia cred că armistițiul defectuos este mai rău decât continuarea războiului. O evaluare a directorului Serviciului național de informații al SUA a afirmat că, deși Ucraina și Rusia și-au arătat disponibilitatea de a conveni asupra unei încetări parțiale a focului, liderii ambelor țări percep riscurile unui război prelungit ca fiind mai mici decât cele ale unui acord de pace nesatisfăcător, potrivit eurointegration.com.ua, potrivit Ziare.com.

UPDATE Președinția Franței a transmis că acordurile anunțate de Casa Albă privind mai ales un armistițiu în Marea Neagră între Kiev și Moscova merg „în direcția bună, dar sunt insuficiente pentru a se ajunge la o încetare a focului durabilă”, notează AFP. „Rusia trebuie să-și asume angajamente solide, verificabile, la înălțimea celor pe care le-a luat președintele Zelenski pentru o încetare completă a focului. Președintele Vladimir Putin nu a acceptat nici încetarea focului, nici perioada de 30 de zile. Știm din experiență de ce înșelăciuni și manipulări s-a arătat capabilă Rusia și dorim să prevenim repetarea acestora” – consilier al președintelui Emmanuel Macron

UPDATE Noi dezvăluiri au scos la iveală o vastă operațiune de informații desfășurată de Moscova pentru a influența opinia publică austriacă în problema ucraineană. Ziarul de centru "Kurier" relatează despre acest caz, care demonstrează că Austria este acum considerată de Rusia drept o "poartă de intrare" spre Uniunea Europeană. Pe prima pagină a „Kurier”, stăpânul Kremlinului este înfățișat în profil, cu fața în umbră. „Fabrica de minciuni a lui Putin”, titrează cotidianul vienez, în urma dezvăluirilor despre un nou caz de spionaj rusesc în Austria. Pe 24 martie, republica din Alpi a aflat că o bulgăroaică, presupusă spioană a Moscovei, a fost arestată în decembrie anul trecut. Și această informație a relansat dezbaterea asupra atitudinii ce trebuie adoptată față de Rusia, potrivit Rador.

UPDATE După România, Rusia pune tunurile pe Moldova. Relațiile dintre Republica Moldova și Rusia au ajuns la cel mai scăzut nivel din istorie, a declarat ambasadorul rus la Chișinău, Oleg Ozerov, într-un interviu. Declarațiile diplomatului vin în contextul în care Moscova acuză și România de acțiuni ostile împotriva sa, potrivit agenției TASS, citată de Rador Radio România, notează NewsWeek.

UPDATE Săptămânalul polonez "Wprost" își dedică prima pagină eșecului negocierilor dintre Rusia și Statele Unite pentru a pune capăt conflictului din Ucraina. Ziarul se teme că Donald Trump va insista să parieze pe Moscova și nu pe Kiev, deși Rusia "nu este deloc interesată de un armistițiu", scrie Courrier International, relatează Rador.

UPDATE Negocierile în desfășurare arată că Moscova încearcă să obțină cât mai multe avantaje în fața unei Case Albe ce pare nerăbdătoare să demonstreze că Donald Trump este omul care poate opri rapid războiul din Ucraina, scriu The Guardian și Reuters. Rusia și Ucraina au convenit marți să „elimine utilizarea forței” în Marea Neagră după discuții paralele cu negociatorii americani în Arabia Saudită, dar Kremlinul a declarat că o încetare a focului în spațiul maritim va începe numai dacă va primi o reducere a sancțiunilor privind exporturile agricole.

UPDATE China este principala amenințare la adresa intereselor SUA la nivel mondial, potrivit unui raport al serviciilor de informații americane publicat marți, care susține că Beijingul își sporește capacitățile militare, notează France Presse.

UPDATE Negociatorii ucraineni din capitala Arabiei Saudite, Riad, nu au avut discuții cu privire la viitoarea împărțire a teritoriului, a adăugat Zelenski, care a afirmat însă că oficialii SUA par să fi discutat cu echipa Kremlinului despre acest lucru. Potrivit relatărilor, Rusia a transmis SUA că dorește controlul deplin asupra a trei dintre regiunile ucrainene pe care le ocupă parțial: Donețk, Zaporojie și Herson. Pretențiile au fost respinse în mod constant de Kiev, care a indicat doar că este pregătită să recunoască ocupația rusă de facto existentă de-a lungul actualei linii a frontului, scrie HotNews.

UPDATE Trump a declarat marți că el crede că „Rusia vrea să vadă sfârșitul” războiului, „dar s-ar putea ca să tragă de timp”, adăugând că a folosit aceeași tactică în propriile sale afaceri din trecut pentru a câștiga timp. „Am făcut-o de-a lungul anilor”, a spus Trump. „Știi, nu vreau să semnez un contract, vreau să rămân în joc, dar poate că nu vreau să o fac chiar așa, nu sunt sigur”, a adăugat el. După discuțiile de pace la nivel înalt care au avut loc luni la Riad, Casa Albă a declarat marți că Ucraina și Rusia au întrerupt luptele de la Marea Neagră. Cu toate acestea, Kremlinul a afirmat în propriul său comunicat că armistițiul naval va intra în vigoare numai după ce SUA vor ridica unele sancțiuni asupra instituțiilor sale financiare, un detaliu care lipsește din raportul Casei Albe, potrivit Mediafax.

UPDATE Directorul Agenției Centrale de Informații a SUA (CIA), John Ratcliffe, este convins că militarii ucraineni vor lupta chiar și cu mâinile goale dacă nu vor avea condiții acceptabile pentru o pace durabilă. „Dar în ceea ce privește rezistența ucraineană, poporul și armata ucraineană au fost subestimate de mai mulți ani. Sunt convins, pe baza gândurilor și observațiilor mele din punctul de vedere al serviciilor de informații, că vor lupta cu mâinile goale dacă vor fi nevoiți, dacă nu vor avea condiții acceptabile pentru o pace durabilă”,  a afirmat Ratcliffe în timpul unei audieri în Senatul SUA, potrivit G4media.

UPDATE Submarinul diesel Ufa al Flotei Ruse din Pacific a lansat rachete de croazieră Kalibr din apele Mării Japoniei, a informat miercuri, Ministerul rus al Apărării. „Prima rachetă a lovit cu succes o țintă de la suprafață – un scut țintă pe mare. A doua rachetă a lovit o țintă de coastă, la ora stabilită, pe câmpul tactic Siurkum, situat în ținutul Habarovsk”, a declarat ministerul, într-un comunicat. Potrivit informațiilor ministerului rus, distanța de tragere a fost de peste o mie de kilometri, notează Rador.

Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, este de părere că, dacă actualul conflict armat din Orientul Mijlociu nu va fi oprit foarte rapid, acesta ar putea escalada într-un război mondial. Autoritățile din Rusia au tăiat internetul mobil în Moscova și multe alte orașe din țară „din motive de securitate” și a anunțat că va dura „cât va fi necesar”. 

UE pregătește „planul B” pentru Ucraina. Ajutor de 30.000.000.000 de euro dacă Ungaria blochează împrumutul de 90.000.000.000 de euro. Ucraina îi dă lovitura lui Putin și recucerește o regiune întreagă. Pe de altă parte, Rusia a lovit Insula Șerpilor din Marea Neagră cu ajutorul bombardierelor Tu-22M3 și a două rachete supersonice H-32. 

UPDATE Armata ucraineană a eliberat în ultimele două săptămâni ale lunii februarie mai multe teritorii decât a pierdut, potrivit Institutului pentru Studiul Războiului (ISW). După cum se menționează în raportul ISW, acest lucru s-a întâmplat pentru prima dată după contraofensiva din vara anului 2023 a Forțelor Armate ale Ucrainei.

UPDATE Guvernul rus pregăteşte o posibilă reducere cu 10% a tuturor cheltuielilor "neesențiale" în bugetul pe acest an, dar decizia finală va depinde de cât de sustenabilă va fi creşterea prețului petrolului declanșată de războiul din Iran, informează Reuters, citând surse din apropierea acestui dosar. În condiţiile în care războiul din Ucraina a intrat în al cincilea an, Rusia se confruntă cu o dublă lovitură: scăderea veniturilor bugetare din vânzările de energie şi încetinirea economică, care afectează veniturile fiscale din alte sectoare ale economiei. „Ministerul Finanțelor a informat agenţiile care distribuie fondurile bugetare că este nevoie să se reducă cheltuielile. Acum stau şi se gândesc ce să taie", a dezvăluit una dintre surse, care a dorit să îşi păstreze anonimatul.

UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a dezvăluit pe 10 martie că rapoarte interne clasificate ale Kremlinului, interceptate de serviciile de informații ale Kievului, estimează pierderile trupelor ruse la 1.315.000 de soldați (morți și răniți) de la declanșarea invaziei la scară largă în februarie 2022, relatează The Kyiv Independent. Mai mult, liderul de la Kiev a subliniat că există motive întemeiate pentru a considera că aceste cifre sunt încă subevaluate de autoritățile ruse.

UPDATE Autoritățile ruse împărtășesc cu Iranul tactici avansate cu drone dezvoltate în timpul războiului împotriva Ucrainei, a declarat o sursă occidentală de informații pentru CNN.

UPDATE Senatori democrați din Congresul SUA şi-au exprimat marţi îngrijorarea cu privire la războiul din Iran, spunând că se tem că preşedintele Donald Trump ar putea desfășura forțe americane pe teritoriul iranian, avertizând asupra riscurilor ridicate, având în vedere sprijinul Rusiei pentru armata Teheranului, relatează miercuri Reuters.

UPDATE Stațiunea rusă de la Marea Neagră Soci a fost ținta unui val masiv de atacuri cu drone ucrainene timp de aproape 24 de ore, potrivit primarului orașului, Andrei Proșunin. „Astăzi ne-am confruntat cu un atac al inamicului fără precedent ca durată asupra orașului-stațiune Soci”, a transmis edilul pe canalul său de Telegram. Potrivit acestuia, atacurile au continuat aproape toată ziua, cu doar scurte pauze. Raidurile aeriene au afectat serios și traficul aerian. Aeroportul din Soci a fost închis temporar, iar zborurile înregistrează întârzieri de o zi întreagă, lăsând numeroși turiști blocați sau fiind împiedicați să ajungă la destinație.

UPDATE Preşedintele conservator de dreapta al Poloniei, Karol Nawrocki, blochează participarea ţării la programul de armament al UE, Acțiunea pentru Securitatea Europei (SAFE), în valoare de miliarde de euro, în ciuda încercărilor guvernului de a-l convinge să nu ia o astfel de decizie, relatează dpa, transmite Agerpres. În schimb, Nawrocki a prezentat parlamentului din Varşovia propriul proiect privind finanțarea apărării. Ministrul Apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a declarat miercuri pentru agenţia de știri PAP că propunerea lui Nawrocki este chiar mai proastă decât se aşteptase. Din cauza amenințării tot mai mari din partea Rusiei, Uniunea Europeană oferă împrumuturi cu costuri reduse în valoare de 150 de miliarde de euro pentru armament prin intermediul programului SAFE.

UPDATE Kremlinul a lansat o campanie de informare menită să-i ajute pe premierul Viktor Orbán și partidul său Fidesz să câștige alegerile parlamentare din aprilie 2026, potrivit Financial Times, citând surse familiarizate cu situația.

UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, într-un interviu cu jurnalistul și influencerul irlandez Caolan Robertson, că Rusia este capabilă să-și trimită trupele pentru a ajuta Iranul, potrivit Ukrainska Pravda.

UPDATE Kremlinul a acuzat, miercuri, implicarea specialiștilor britanici într-o lovitură ucraineană cu rachete britanice Storm Shadow asupra orașului rus Briansk, și a precizat că va ține cont de rolul Marii Britanii, relatează Reuters. 

UPDATE Ucraina ar putea intra într-o criză periculoasă de apărare antiaeriană, pe fondul războiului condus de Statele Unite împotriva Iranului, care consumă rapid stocurile globale de rachete Patriot, una dintre cele mai valoroase arme din arsenalul Kievului în lupta împotriva atacurilor aeriene ruseşti. Potrivit unei analize Bloomberg, Iranul a lansat de la începutul conflictului peste 2.100 de drone de atac şi cel puţin 688 de rachete balistice. Intensitatea acestor atacuri a determinat Statele Unite şi aliaţii lor să utilizeze masiv rachetele interceptoare PAC-3 pentru a neutraliza amenințările.

UPDATE Autorităţile din oraşul ucrainean Harkiv au raportat, miercuri, că armata de invazie a Rusiei a atacat o fabrică de mezeluri. Trei femei rănite în atac se află în stare gravă. „Această întreprindere nu are nicio legătură cu infrastructura militară. De asemenea, în apropiere, nu există niciun obiectiv militar. Este un act de teroare deliberată împotriva afacerilor noastre. Inamicul a lovit dimineața, când oamenii veniseră deja la muncă” – a declarat șeful Administrației Militare Regionale Harkiv, Oleh Sinehubov. După cum a precizat şi purtătoarea de cuvânt a administrației regionale, Anna Hontar, o femeie de 50 de ani se află în stare extrem de gravă, având nevoie de intervenţie chirurgicală. Alte două femei, de 44 și 61 de ani, sunt în stare gravă, iar cea din urmă urmează să fie operată. Potrivit Serviciului de Stat pentru Situații de Urgență, în urma atacului, au fost distruse elemente ale acoperișului unei clădiri cu un etaj a atelierului și a izbucnit un incendiu pe o suprafață de 50 de metri pătrați, scrie Rador.

UPDATE Președintele Volodimir Zelenski a declarat că o posibilă relaxare a sancțiunilor impuse Rusiei ar reprezenta o „lovitură serioasă” pentru Ucraina și pentru reputația comunităţii internaţionale. Cu câteva zile în urmă, secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a afirmat că administrația de la Casa Albă analizează posibilitatea ridicării sancțiunilor asupra petrolului rusesc, pentru a compensa deficitul global cauzat de operațiunea militară împotriva Iranului. În același timp, secretarul american al energiei, Chris Wright, a dat asigurări că politica administrației Donald Trump privind petrolul rusesc nu s-a schimbat. Volodimir Zelenski a subliniat că, dacă sancțiunile impuse Rusiei vor fi, totuși, ridicate, „va fi o lovitură serioasă pentru noi”, deoarece Rusia folosește acești bani pentru achiziționarea de armament, scrie Rador.

UPDATE Ungaria a trimis în Ucraina o delegație cu misiunea de a investiga întreruperea livrărilor prin oleductul Drujba, în contextul în care Budapesta este și mai presată să repornească fluxurile de petrol rusesc din cauza creșterii globale a prețurilor, provocată de războiul din Orientul Mijlociu, transmite Reuters.

UPDATE Lidera de la Chișinău, Maia Sandu, a susținut o alocuțiune în Parlamentul lituanian, avertizând că Kremlinul vrea să câștige nu doar războiul din Ucraina, ci și mințile europenilor, și a subliniat că Kievul trebuie să fie ajutat, astfel încât ,,invazia Rusiei să eșueze”. De la tribuna Parlamentului de la Vilnius, lidera de la Chișinău a vorbit despre războiul Rusiei contra Ucrainei, subliniind că acesta este ,,însoțit de manipulare sistematică a informațiilor și de revizionism istoric”. Maia Sandu a mai spus că Rusia nu câștigă acest război, iar dincolo de titlurile triumfaliste și de revendicările teritoriale se află un sistem aflat sub o presiune enormă, notează Adevărul.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin a discutat conflictul din Orientul Mijlociu cu omologul său din Emiratele Arabe Unite, Mohamed bin Zayed Al Nahyan, a anunțat Kremlinul. Rusia se află în contact constant cu conducerea iraniană și este pregătită să sprijine eforturile de restabilire a păcii și stabilității în regiune, a declarat miercuri purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

UPDATE Războiul din Orientul Mijlociu "nu ar trebui să împiedice eforturile de pace în Ucraina", a afirmat marţi preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan în cursul unei convorbiri telefonice cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski, notează AFP.

UPDATE Insula Șerpilor din Marea Neagră a redevenit scena unor acțiuni militare intense, pe fondul conflictului dintre Rusia și Ucraina. Atacuri aeriene recente arată că această zonă continuă să aibă o importanță strategică majoră pentru ambele părți implicate în război. Potrivit informațiilor apărute în presa rusă și confirmate parțial de autoritățile ucrainene, bombardiere rusești au lansat rachete supersonice asupra insulei, relansând tensiunile din această regiune sensibilă, scrie B1.

UPDATE Șase persoane au fost ucise și 42 rănite în urma atacului cu rachete ucrainean asupra orașului Briansk din Rusia, a anunțat guvernatorul Alexander Bogomaz pe canalul său Telegram.

UPDATE Cameră Deputaților din Rusia, Duma de Stat, va studia un proiect de lege ce autorizează desfăşurarea de trupe în străinătate pentru apărarea cetățenilor ruşi, potrivit unei surse oficiale citată de agenția rusă de presă Interfax.

UPDATE Administrația președintelui american Donald Trump a propus desfășurarea săptămâna viitoare a unei noi runde de negocieri între Rusia și Ucraina, cu medierea Statelor Unite, a anunțat marți președintele ucrainean Volodimir Zelenski, conform căruia discuțiile ar putea avea loc în Elveția sau Turcia, transmite AFP.

UPDATE Marți, în cadrul unei ceremonii speciale din cadrul sesiunii plenare a Parlamentului European de la Strasbourg, președinta instituției, Roberta Metsola, a anunțat numele primilor laureați ai Ordinului European de Merit. Maia Sandu și Volodimir Zelenski sunt câteva dintre personalitățile care apar pe această listă.

UPDATE Concursurile de aruncat grenade au înlocuit orele de educație fizică, iar discursurile despre „denazificare” au devenit teme pentru acasă. Filmul realizat sub acoperire de Pavel Talankin despre campania de îndoctrinare din școala sa a câștigat un premiu Bafta și este considerat favorit pentru un Oscar, dar l-a lăsat pe autor în exil, relatează jurnaliștii de la The Guardian. 

UPDATE Rusia a negat că ar transmite Iranului informaţii despre activele militare americane din Orientul Mijlociu, a declarat marţi emisarul special al preşedintelui american Donald Trump, Steve Witkoff, relatează Reuters, potrivit news.ro.

UPDATE Ucraina a atacat marţi - cu rachete britanice - o fabrică militară la Briansk, în vestul Rusiei, a anunțat Kievul, iar autoritățile ruse au anunțat că acest bombardament s-a soldat cu cel puţin șase morți, relatează AFP.

UPDATE Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, este de părere că, dacă actualul conflict armat din Orientul Mijlociu nu va fi oprit foarte rapid, acesta ar putea escalada într-un război mondial. Potrivit Ukrinform, Zelenski şi-a exprimat opinia într-un interviu acordat jurnalistului irlandez Caolan Robertson. „Dacă nimeni nu va opri rapid războiul din Orientul Mijlociu, acesta poate dura foarte mult și se poate transforma într-un război mondial” – a declarat Zelenski. Potrivit preşedintelui, lumea se află deja foarte aproape de un nou război mondial. „Suntem foarte aproape. Nu văd cum operațiunea din Iran ar putea fi una rapidă. Văd mai degrabă provocări globale. Dacă până în toamnă, războiul nu se va încheia, va dura mult timp” – a subliniat președintele Ucrainei. Zelenski a adăugat că Rusia ar putea, mai devreme sau mai târziu, să trimită unități militare pentru a sprijini Iranul. „Din punct de vedere tehnic, lumea nu este pregătită pentru asta. Europa nu este pregătită, doar unele țări se apropie de acest nivel. Germanii sunt foarte rapizi, dar nu este suficient. Nu mai este suficient timp pentru a ne pregăti pentru asemenea provocări în cursul acestui an” – a atras atenția șeful statului ucrainean, scrie Rador.

UPDATE Războiul ”fără sfârșit” al lui Putin din țara vecină trece printr-o continuă dinamică, iar după ce armata rusă a pierdut accesul la rețeaua de internet Starlink americană a lui Elon Musk, totul pare a se complica. Ucraina îi dă lovitura lui Putin, recucerind aproape toată regiunea Dnipropetrovsk. Trupele Kievului au reușit o contraofensivă de succes în 2026 și au recuperat peste 400 de kilometri pătrați.Forțele ucrainene au recuperat aproape întreg teritoriul regiunii Dnipropetrovsk și peste 400 km² în total pe axa Oleksandrivka în timpul unei operațiuni de contraofensivă, a declarat pentru RBC-Ucraina șeful operațiunilor Statului Major General, generalul-maior Oleksandr Komarenko, potrivit Hromadske. Apărătorii ucraineni trebuie să termine încă ofensiva în trei așezări mici din regiunea Dnipropetrovsk și să curețe alte două. În plus, Statul Major General a declarat că în februarie Forțele de Apărare au recâștigat controlul asupra unei suprafețe mai mari de teritoriu ucrainean decât agresorul a capturat în aceeași perioadă. Acest lucru s-a întâmplat pentru prima dată din 2024, când a avut loc operațiunea Kursk. 

UPDATE Președintele Poloniei blochează prin veto 44 de miliarde de euro destinate apărării prin programul european SAFE. Premierul Tusk numește decizia o „greșeală de neiertat”. Opoziția respinge creditarea și preferă achizițiile de armament din SUA și Coreea de Sud, scrie Cotidianul.

UPDATE Prima responsabilitate a Europei este să-şi protejeze cetățenii şi să se pregătească pentru impactul conflictului actual din Orientul Mijlociu, a declarat miercuri președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în plenul Parlamentului European, conform Agerpres. Pe de altă parte, Ursula von der Leyen a apreciat că o revenire a Europei la combustibilii fosili exportați de Rusia, pentru a încerca să compenseze creşterea prețurilor energiei, ar fi o ''eroare strategică''. ''În actuala criză, unii susțin că ar trebui să abandonăm strategia noastră pe termen lung şi chiar să revenim la combustibilii fosili ruseşti. Aceasta ar fi o greșeală strategică'', a spus Von der Leyen. Ea a adăugat că UE pregăteşte opţiuni în vederea scăderii prețurilor energiei, inclusiv măsuri privind ajutoarele de stat şi subvenții sau plafonări ale prețului gazului.

UPDATE Un bărbat implicat în expedierea unor colete cu dispozitive incendiare care au ajuns în rețelele de curierat din Europa a vorbit pentru prima dată despre operațiune, într-un caz investigat de autorități ca parte a unui plan de sabotaj atribuit Rusiei, scrie BBC. Trei dintre pachete au luat foc în 2024, unul chiar înainte de a fi încărcat într-un avion cargo cu destinația Londra, iar ancheta internațională a dus la arestarea a 22 de persoane în Lituania și Polonia, scrie Digi24.

UPDATE În urmă cu aproape șapte luni, oficialii ucraineni au încercat să le vândă americanilor tehnologia proprie pentru doborârea dronelor de producție iraniană – au venit la Casa Albă chiar cu o prezentare amplă, conform informațiilor Axios, în care arătau cum pot fi protejate forțele americane și aliații lor într-un război în Orientul Mijlociu. Administrația Trump a refuzat atunci, iar acum încearcă să obțină din nou aceeași ofertă de la ucraineni, după declanșarea războiului.

UPDATE Președintele Volodimir Zelenski a anunţat că a ascultat un raport al serviciilor de informații despre modul în care Rusia încearcă să profite de războiul din Orientul Mijlociu. „Ei (ruşii, n.r.) vor să folosească în avantajul lor atacurile din Iran. Rușii vorbesc despre ridicarea sancțiunilor și despre presupusa lor capacitate de a ajuta America în situația legată de Iran. Acestea sunt manipulări tipice rusești. Ei ajută doar acolo unde văd pentru ei înșiși posibilitatea de a domina. Nu știu să lucreze pe picior de egalitate. Sperăm că în America se văd și se înțeleg toate riscurile, toate dependențele și toate amenințările” – a remarcat Zelenski, într-un discurs video transmis marţi seară. Potrivit preşedintelui, chiar și ridicarea parțială a sancțiunilor impuse Rusiei ar putea avea consecințe extrem de negative, inclusiv pentru „alții care ar dori să pornească războaie împotriva vecinilor, așa cum face Rusia”.

UPDATE Autoritățile din Rusia au tăiat internetul mobil în Moscova și multe alte orașe din țară "din motive de securitate". Totodată, Kremlinul, prin vocea purtătorului de cuvânt Dmitri Peskov, a anunțat că aceste întreruperi de internet vor dura "cât va fi necesar", dar și că sunt făcute "în strictă conformitate cu legislația în vigoare". Peskov a declarat că impactul acestei măsuri asupra companiilor necesită o analiză suplimentară și că vor fi propuse soluții la problemele lor. În ultimele săptămâni, Kremlinul a luat măsuri pentru a bloca aplicațiile de mesagerie Telegram și WhatsApp, promovând serviciul MAX, susținut de stat, despre care criticii spun că nu este sigur.

UPDATE O dronă rusă a lovit miercuri o firmă privată în al doilea cel mai mare oraş din Ucraina, Harkov, provocând moartea a doi oameni şi rănirea altor cinci, au anunţat oficiali locali citaţi de agenția de știri Reuters, informație preluată de Agerpres. „Din nefericire, există informaţii preliminare privind doi oameni ucişi”, a postat primarul Igor Terehov pe Telegram.

UPDATE Uniunea Europeană va impune sancțiuni dacă Bienala de la Veneția nu revine asupra deciziei de a permite Rusiei să participe la expoziția sa internaţională de artă contemporană, a avertizat vicepreşedinta Comisiei Europene Henna Virkkunen, citată de agenția de știri AFP, informație preluată de Agerpres.

UPDATE Europa are un plan pentru a menține Ucraina pe linia de plutire și pentru a face față războiului Rusiei. În cazul în care Ungaria și Slovacia continuă să blocheze împrumutul de 90 de miliarde de euro acordat Ucrainei, Kievul va primi, totuși, sub o formă sau alta, acești bani au spus doi diplomați UE, sub protecția anonimatului, pentru POLITICO.

UPDATE Premierul Ucrainei, Iulia Sviridenko, efectuează o vizită la Paris, unde s-a întâlnit deja cu președintele Franței, Emmanuel Macron. Potrivit unui mesaj postat, miercuri, pe contul de Facebook al premierului, principalul subiect discutat în timpul întâlnirii au fost problemele energetice generate de atacurile ruseşti. „Am informat președintele Macron despre activitatea de restructurare strategică a sectorului energetic al Ucrainei și despre planurile de reziliență energetică a regiunilor, pe care guvernul le implementează împreună cu regiunile și comunitățile. Unul dintre elementele planului este dezvoltarea cogenerării. Ne-am pus de acord să creăm un grup de experți comun, cu participarea reprezentantului președintelui Franței pentru reconstrucția Ucrainei, pentru dezvoltarea obiectivelor de generare distribuită, inclusiv prin implicarea sectorului privat” – se arată în mesaj. Separat, după cum a menționat Sviridenko, partea franceză a fost informată despre consecințele atacului rusesc asupra conductei de petrol Drujba, scrie Rador.

UPDATE Administrația de la Washington a adoptat un ton neașteptat de moderat în reacția la informațiile potrivit cărora Moscova ar fi transmis Teheranului date sensibile despre pozițiile militare americane în Orientul Mijlociu. Deși publicația Washington Post a relatat vineri că Rusia ar fi furnizat Iranului informații secrete, inclusiv locațiile navelor de război și ale avioanelor americane din regiune, răspunsul Casei Albe a venit abia marți și a fost unul lipsit de fermitate, notează Kyiv Post. 

UPDATE Donald Tusk înțelege greșit situația! Ucraina nu poate primi „împrumutul de război” de 90 de miliarde de dolari atâta timp cât menține blocada petrolieră împotriva Ungariei cu intenția de a se amesteca în alegeri, a declarat marți pentru Agenţia de Presă MTI ministrul Afacerilor Externe și Comerțului, scrie Rador.

UPDATE Conflictul din Iran evidențiază din nou rolul central al dronelor în războiul secolului XXI. În special când vine vorba de echipamente ieftine și ușor de produs. Iranul a folosit intens drona de atac Shahed, un vehicul aerian fără pilot proiectat pentru lovituri kamikaze, care poate fi transportat chiar și într-un camion. Dezvoltată în 2016 de compania iraniană Shahed Aviation Industries, drona costă între 20.000 și 50.000 de dolari. În comparație, rachetele Patriot folosite pentru interceptarea ei pot costa aproximativ 4 milioane de dolari fiecare. Acest aspect creează un dezechilibru economic semnificativ pe câmpul de luptă, arată Euronews.