02 aprilie 2025, ora 16:54

Jurnaliștii sunt tot mai des agresați în Moldova. Cele mai multe cazuri s-au atestat în perioada campaniei electorale din 2024. Potrivit unui comunicat emis de Asociația Presei Independente (API), numărul atacurilor asupra jurnaliștilor a crescut cu circa 50% față de 2023. Cele mai frecvente ținte ale atacurilor au fost angajații TV8/tv8.md.

Potrivit raportului, în 2024 în Republica Moldova au fost semnalate 66 de atacuri/amenințări la adresa profesioniștilor mass-media, inclusiv a jurnaliștilor și editorilor, cu 23 mai multe decât în ​​anul precedent. 56 dintre acestea, aproximativ 85% din total au fost atacuri și amenințări non-fizice și/sau în spațiul cibernetic, inclusiv: intimidare, presiune, atacuri în spațiul cibernetic, defăimare, calomnie, amenințări cu violență și moarte, atacuri cibernetice și de tip DDoS asupra platformelor media etc.

O treime din atacuri au fost semnalate înainte și în timpul campaniei pentru alegerile prezidențiale și referendumul constituțional privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, fiind inițiate de unii candidați la funcția de Președinte al Republicii Moldova și/sau susținătorii acestora. 

Jurnaliștii și cameramanii au fost deseori atacați în timpul acțiunilor organizate de partidele politice și grupările controlate de oligarhul Ilan Șor, condamnat penal în Republica Moldova.

Cel mai des - 29 de cazuri sau 44% din total, jurnaliștii au fost atacați de persoane care nu reprezintă autorităţile, iar fiecare al cincilea atac - 14 cazuri, respectiv 21% a fost cauzat de persoane necunoscute, inclusiv la protestele organizate de unele forțe politice şi în spațiul online de pe profiluri şi conturi false.

19 atacuri și tentative de intimidare, aproximativ 29% din total, au fost inițiate de reprezentanți ai autorităților locale și regionale, o situație îngrijorătoare se menține în autonomia găgăuză. Au fost semnalate 2 atacuri fizice și amenințări directe la adresa vieții, libertății și sănătății lucrătorilor media în timpul exercitării de către aceștia a activității lor profesionale. Atacurile asupra jurnaliștilor moldoveni au continuat și din partea autorităților separatiste din regiunea transnistreană, cu cazuri de reținere și interogărilor ilegale.

În 2024, au fost atacați sau amenințați angajații de la 18 instituții și organizații media din R. Moldova. Cele mai frecvente ținte ale atacurilor au fost colaboratorii TV8/tv8.md – 18 incidente raportate; Ziarul de Gardă/ZdG.md – 10 atacuri; Jurnal TV/Jurnal.md – 8 atacuri; Centrul de investigații jurnalistice/Anticoruptie.md și Nokta.md – câte 5 atacuri. Au mai semnalat diferite atacurile portalurile  Nordnews.md,  Newsmaker.md,  Agora.md,  Diez.md și alte redacții și organizații media.

Autorii raportului spun că unele atacuri și amenințări nu ajung să fie făcute publice, pentru că mulți jurnaliști văd amenințările online sau atacurile cibernetice ca pe ceva normal în meseria lor de zi cu zi și, din acest motiv, nu le raportează.

Atacurile asupra jurnaliștilor sunt monitorizate începând cu anul 2017, iar pe pagina oficială a Fundației „Justice for Journalists”, sunt publicate rapoarte anuale din mai multe țări din fostul spațiu sovietic.

Parlamentul Republicii Moldova a inițiat procesul de elaborare a unui proiect de lege pentru modificarea unor acte normative pe aspecte ce țin de sporirea măsurilor de siguranță și protecție a jurnaliștilor, iar pe 31 martie 2025 au avut loc primele discuții la această temă.

09 aprilie 2025, ora 08:01

Curtea Constituțională a decis astăzi să suspende temporar aplicarea unor prevederi din Legea amnistiei adoptate în 2021. Este vorba despre părțile din lege care permiteau comutarea (înlocuirea) pedepsei cu închisoarea pe viață cu o pedeapsă de 30 de ani.

Decizia vine în urma unei sesizări depuse de procurorul general, Ion Munteanu, care a cerut Curții să verifice dacă aceste prevederi sunt conforme cu Constituția.

Până când Curtea va lua o hotărâre finală, persoanele condamnate la detenție pe viață nu vor putea beneficia, deocamdată, de reducerea pedepsei în baza acestei legi.

Precizăm că procurorul general a sesizat ieri Curtea Constituțională, subliniind că schimbările efectuate la Legea amnistiei pot afecta grav siguranța publică și principiile statului de drept.

Sesizarea atrage atenția și asupra unor vicii de procedură în procesul legislativ: „amendamentele contestate au fost introduse în proiecte de legi cu obiect complet diferit, în faza celei de-a doua lecturi, fără dezbateri publice și avizele necesare, fapt care afectează principiile transparenței, legalității și securității juridice”.

TV8.md amintește că în urma scandalului legat de aplicarea Legii amnistiei, șeful Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP) Anatolie Falca, a demisionat. Interimatul este asigurat acum de Alexandru Adam.

Totodată, deputata Olesea Stamate a fost exclusă din PAS pe 4 aprilie, după ce modificările legislative pe care le-a promovat au dus la eliberarea unor persoane condamnate pe viață. Aceasta susține că a acționat legal și că are „sufletul împăcat”.

În aceeași zi, Parlamentul a modificat Legea amnistiei: persoanele condamnate pe viață nu vor mai putea fi eliberate înainte de 30 de ani și nu vor mai putea beneficia simultan de comutarea pedepsei și de eliberare condiționată.

Acum două săptămâni, interlopul Alexandru Sinigur, condamnat acum 19 ani la detenție pe viață, a fost eliberat din penitenciar. Acest lucru a fost posibil după ce în 2023, avocatul a reușit să obțină reducerea pedepsei până la 30 de ani, în baza unor modificări legislative elaborate un an mai devreme, ca mai apoi să se plângă în instanță pe condițiile inumane din penitenciar și să fie eliberat de după gratii. Administrația Națională a Penitenciarelor a contestat decizia, iar Curtea de Apel Nord a admis recursul și a respins cererea de eliberare a lui Sinigur.