Bună, prieteni! Haideți să vorbim Verde-n ochi despre o nouă capcana a rușilor și cum ne-au mai umilit încă o dată, demonstrându-ne slăbiciunile, în povestea cu evadarea lui Nesterovschi. Lunea aceasta, directorul Serviciului de Informații și Securitate a ieșit cu un anunț bombă - instituția a documentat cum diplomați ai Ambasadei Federației Ruse din Moldova l-au ajutat pe deputatul penal Alexandr Nesterovschi să fugă în regiunea transnistreană, chiar în ajunul pronunțării sentinței prin care a fost condamnat la 12 ani de pușcărie.
Vă voi spune Verde-n ochi ce cred despre asta: Fuga lui Nesterovschi, organizată de Ambasada rusă, este o provocare curată! Scopul real nu a fost de a-l scăpa de Nesterovschi de pușcărie, ci mai degrabă de a provoca o escaladare a relațiilor dintre Chișinău și Tiraspol. Moscova a jucat o partidă în care ne-a pus mat chiar înainte ca autoritățile moldovenești să miște vreo piesă.
Haideți să vă explic ce am în vedere. Nu cred că încape vreo îndoială că Ozerov și ceilalți diplomați ruși știau că intrarea în Ambasadă și ce se întâmplă în curtea misiunii este monitorizat 24 din 24 de către SIS. Având această certitudine, mai ales după istoria cu antenele de pe clădire, ar fi fost o eroare impardonabila ca rușii să îi organizeze o evadare secretă lui Nesterovschi chiar sub ochii Serviciului de Informații și Securitate.
Nesterovschi nu s-a dus la ambasadă în toiul nopții, ca hoții, ci spre seara – probabil după ce a luat cina în oraș. El nu coboară din mașină sub poarta misiunii diplomatice cu vreun chipiu pe cap, pentru a-și ascunde identitatea. Ci se oprește peste drum de Ambasadă. Traversează liniștit strada și defilează cu chipul descoperit prin curtea Ambasadei. Aproape ca pe platoul de filmare pentru vreun film despre spioni.
Pe 18 martie, Nesterovschi nu avea nevoie de niciun fel de ajutor al rușilor pentru a merge în Transnistria. Putea pleca liniștit acolo cu propria mașină pentru că nimeni nu îl putea opri. Iar dacă și-ar fi dorit să dispară discret cu ajutorul rușilor, cea mai puțin indicată locație era ambasada. Acest lucru este evident!
Rușii ne-au întins o cursă pentru că și-au dorit o nouă provocare. Au râs probabil sub mustață de ingenioasa alertă cu bombă de a doua zi. Această alertă este un indiciu clar că SIS și poliția s-au prins chiar în dimineața zilei de 19 martie că Nesterovschi a mers la ambasadă. Ambasadorul conectat la grupul criminal Wagner și-a bătut joc public de autorități și opinia publică, sugerând că imaginile de pe camerele de supraveghere puteau fi generate cu ajutorul inteligenței artificiale.
În mod cert, rușii au mizat în această operațiune pe tensionarea relațiilor dintre Chișinău și Tiraspol. Este firesc ca autoritățile să le ceară celor din stânga Nistrului să îi transmită pe Nesterovschi și Lozovan pentru a fi duși la pușcărie. Este evident că nici Krasnoselski, nici Gușan, nici Ignatev nu ar putea face asta, chiar dacă am admite ipotetic ca și-ar dori-o. Nimeni de acolo nu și-ar putea permite să meargă împotriva jocurilor Kremlinului.
Condamnările lui Nesterovschi și Lozovan sunt emblematice și importante pentru actuala guvernare, după luni de văicăreli că lupta cu corupția politică a eșuat. Ce ar fi trebuit să facă Guvernul având înregistrările cu evadarea lui Nesterovschi? Primul impuls este evident de a pune piciorul în prag și a condiționa – Nu-s fugarii, nu-i gaz! Probabil anume asta așteaptă Moscova. Cu siguranță, aceasta așteptăm și noi. Motivele noastre sunt clare – ne simțim umiliți și nu mai vrem să fim călcați în picioare de un regim separatist. Mai ales după șirul de concesii neproporționale făcute de Guvern în interesul Tiraspolului în ultimii 30 de ani.
Chișinăul trebuie să pună piciorul în prag, dar nu după scenariul pregătit la Moscova. Tiraspolul trebuie forțat să respecte angajamentele asumate. În urmă cu două luni, premierul Recean a condiționat reluarea aprovizionării cu gaze a regiunii cu 4 lucruri. Astăzi, toate cele 4 condiții sunt încălcate. Nu toate posturile de control au fost scoase, nu toți deținuții politici eliberați, din toate televiziunile care urmau sa emită în stânga Nistrului a mai rămas doar postul public Moldova1, problemele liceului din Râbnița nu au fost rezolvate.
Chiar mai rău, autoritățile nerecunoscute planifică introducerea de noi sancțiuni pentru jurnaliștii care vor merge în exercițiul funcției în stânga Nistrului. Între timp, pe țeava de la MMZ iese fum alb. Doar că, în acest caz, fumul alb e un semn prost.
Sezonul de iarnă s-a încheiat. Poate e cazul să revedem volumele de gaze acceptate pentru tranzit în Transnistria?
