Ucraina a prelungit cu încă 90 de zile, până la data de 6 august, legea marţială şi ordinul de mobilizare, transmit dpa şi Reuters. Atacul cu drone lansat de Rusia în cursul nopții de marţi spre miercuri împotriva orașului-port Odesa de la Marea Neagră s-a soldat cu trei răniţi, a declanșat incendii şi a avariat clădiri rezidențiale şi infrastructură civilă, au anunțat miercuri dimineață oficiali din regiunea din sudul Ucrainei, scrie Agerpres. Atacul a venit la o zi după vizita secretarului general al NATO, Mark Rutte, care a sosit marţi la Odesa alături de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a transmis unul dintre cele mai dure mesaje la adresa lui Vladimir Putin. Pentru prima dată, acesta a renunțat la diplomație și a spus direct că îl urăște pe Putin din toată ființa. Experții spun că, cel mai probabil, această declarație îl va înfuria pe liderul de la Kremlin. De asemenea, Zelenski a adăugat că Putin vrea să distrugă suveranitatea și poporul ucrainean în totalitate. Între timp, Casa Albă anunță că vrea un parteneriat economic cu Rusia,  „pentru a stimula încheierea unei păci în Ucraina”. În același timp, tot mai multe țări ale lumii vor parteneriate comerciale cu UE, ca efect al tarifelor introduse de SUA, potrivit președintei Comisiei Europene.

UPDATE Kremlinul a afirmat miercuri că „nu este pregătit” să spună când va expira moratoriul fragil privind atacurile asupra infrastructurii energetice, convenit cu Kievul sub presiunea Washingtonului, în contextul în care Rusia și Ucraina se acuză de nerespectarea înțelegerii, ale cărei condiții au un anumit grad de incertitudine, scrie AFP.

UPDATE Rusia a cerut SUA să îi permită să cumpere avioane produse de Boeing prin utilizarea activelor îngheţate ale statului rus, în valoare de miliarde de dolari, după ce se va ajunge la un acord de încetare a focului în Ucraina, a declarat pentru Bloomberg o sursă din apropierea autorităţilor de la Moscova, potrivit Agerpres.

UPDATE Sisteme noi de apărare antiaeriană ar urma să ajungă în țara noastră, până la sfârșitul acestui an, afirmă ministrul apărării. Acest lucru va fi posibil datorita Uniunii Europene care urmează să aprobe un ajutor de 20 de milioane de euro pentru Republica Moldova.

UPDATE Danemarca urmează să devină prima țară membră NATO care trimite soldați neînarmați în Ucraina pentru un program de instruire pe termen scurt în domeniul războiului cu drone, potrivit generalului-maior Peter Boysen, șeful Statului Major al Forțelor Armate Daneze, relatează The Kyiv Independent. Inițiativa, anunțată pe 16 aprilie de postul public TV 2, reflectă interesul internațional tot mai mare pentru practica de luptă a Ucrainei cu drone și tehnologii autonome.

UPDATE Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a spus, într-un interviu publicat miercuri de cotidianul Die Zeit, că „Occidentul, așa cum îl știam noi, nu mai există”. Declarațiile Ursulei von der Leyen vin în contextul în care relațiile cu Statele Unite ale Americii s-au deteriorat de când Donald Trump a ajuns la Casa Albă, iar UE e forțată să lege noi alianțe și să încheie noi parteneriate. Fără să-i spună pe nume, șefa Executivului European a criticat politicile președintelui american și a spus că în Europa nu există „prietenași” care să facă regulile, scrie Antena3.

UPDATE Autoritățile ucrainene au anunțat, miercuri, că au reținut nouă persoane, printre care cinci adolescenți, sub suspiciunea că ar fi pregătit atacuri în numele serviciilor de securitate rusești, relatează AFP.

UPDATE Guvernul Finlandei a decis să țină granița cu Rusia închisă până la noi dispoziţii, se precizează într-o declarație publicată pe site-ul Cabinetului finlandez. "Guvernul și-a confirmat intenția de a menține închise punctele de trecere a frontierei de est, conform Rador.

UPDATE Rusia utilizează drone „kamikaze” de tip Shahed încărcate cu substanțe toxice împotriva Ucrainei, potrivit unei declarații făcute miercuri, 16 aprilie de Centrul pentru Combaterea Dezinformării din cadrul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei. Oficialii ucraineni susțin că utilizarea agenților chimici pe câmpul de luptă s-a intensificat considerabil, înregistrându-se peste 6.000 de cazuri de utilizare a munițiilor cu substanțe chimice periculoase între februarie 2023 și 2025. O anchetă recentă a confirmat descoperirea unei capsule cu gaz CS, adică un agent de control al revoltelor, cunoscut și ca gaz lacrimogen, într-una dintre dronele Shahed folosite de Rusia, potrivit Mediafax.

UPDATE SUA și Ucraina sunt foarte aproape de a semna acordul privind mineralele, a declarat secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, într-un interviu acordat Bloomberg. Potrivit acestuia, negocierile sunt în stadiu avansat și un acord ar putea fi semnat chiar în această săptămână. Bessent spune că Ucraina a venit cu o contraofertă la negocierile din acest weekend, iar discuțiile continuă într-un cadru productiv. „Suntem foarte, foarte aproape”, a spus Bessent în cadrul unei declarații la Buenos Aires.

UPDATE Statele Unite și-au redus masiv pretențiile față de Ucraina în privința sprijinului militar acordat Kievului, transmite, citând surse apropiate negocierilor, agenția Bloomberg, preluată de BBC. Dacă anterior era vorba de aproximativ 300 de miliarde de dolari, acum SUA estimează valoarea ajutorului la 100 de miliarde de dolari. Această evaluare este mult mai apropiată de estimarea Ucrainei, de 90 de miliarde de dolari, notează Bloomberg. Kievul și Washingtonul nu au comentat aceste informații.

UPDATE Guvernul rus intenționează să deschidă un atelier de educație politică pentru tineri, care va fi analog școlii superioare Komsomol din epoca sovietică, care a îndoctrinat tineri membri ai Partidului Comunist, a informat agenția rusă de știri RBK. Komsomolul a fost o divizie de tineret (cu vârste cuprinse între 14 și 28 de ani) a Partidului Comunist din timpul Uniunii Sovietice.

UPDATE Colosul energetic Gazprom, cea mai mare companie a Rusiei, își vinde cele 19 benzinării din România, dar va păstra activitatea de explorare și producție de petrol și gaze din țara noastra, obligându-se în schimb să achite datoria de aproape 111 milioane de lei pe care o are către statul român, scrie Profit.

UPDATE Parlamentul Ucrainei a votat, miercuri, proiectele de lege propuse de preşedintele Volodimir Zelenski privind prelungirea Legii marţiale şi a stării de mobilizare generală. Cele două legi vor fi în vigoare din 9 mai până pe 6 august. Proiectul de lege privind prelungirea Legii marţiale a fost adoptat cu voturile a 357 de deputaţi, iar iniţiativa de prelungire a mobilizării generale a trecut de legislativ cu 346 de voturi. Împotriva prelungirii celor două legi a votat doar Oleksi Honcearenko, deputat din Partidul Solidaritatea Europeană, formaţiune condusă de fostul preşedinte Petro Poroşenko, scrie Rador.

UPDATE În loc de un acord care să rezolve conflictele și să asigure stabilitatea, Moscova vrea o capitulare completă din partea Ucrainei și un control total asupra regiunilor estice și sudice ale țării. Într-o declarație făcută pe 14 aprilie 2025, Lavrov a subliniat că Rusia nu va accepta niciun acord care nu recunoaște anexarea ilegală a regiunilor ucrainene și nu impune neutralizarea completă a Ucrainei. „Nu există niciun secret în privința cerințelor noastre. Cerem soluționarea „primelor cauze” ale acestui război, iar aceste cauze sunt, evident, imposibile de acceptat pentru Ucraina sau pentru orice alt stat suveran din Europa”, a afirmat Lavrov, potrivit Libertatea.

UPDATE Un grup de hackeri cu legături cu serviciile de informații ruse a vizat diplomați europeni în ultimele luni, trimițând invitații false la evenimente de degustare de vinuri, pretinzând a fi un minister european de externe, potrivit Politico.

UPDATE „Rușilor li s-a oferit și nu s-a blocat nimic. Adică, atunci când vorbim despre pace prin forță, se pare că pacea prin forță funcționează într-o singură direcție și numai în a noastră. Și cred că este o abordare nedreaptă. Și astfel, la întrebarea dumneavoastră de ce nu funcționează oprirea focului, da, de aceea nu funcționează. Putin nu a vrut niciodată să pună capăt războaielor. Putin nu a vrut independența noastră. Putin a vrut să ne distrugă pe toți, suveranitatea noastră, poporul nostru", a spus Volodimir Zelenski, potrivit Realitatea.

UPDATE Un expert militar, Randy Noorman a spus pentru Institutul Războiului Modern din West Point de ce Rusia nu poate câștiga războiul din Ucraina în prezent. Motivul real din interiorul armatei ruse este simplu: regimentele și brigăzile de tancuri ale Rusiei, vehiculele de luptă pe șenile, obuzierele mobile și o mulțime de camioane de aprovizionare pur și simplu nu mai există. Pentru a câștiga, după orice definiție rațională a termenului „câștigă”, Rusia trebuie să cucerească mai mult din Ucraina decât cele 20% din țara pe care o ocupă în prezent. Dar nici acest obiectiv nu pare la îndemână Rusiei, după pierderile suferite, potrivit Newsweek. 

UPDATE Karoline Leavitt, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, a declarat marți seara că SUA „oferă Rusiei, drept stimulent pentru a pune capăt războiului, posibilitatea încheierii unor parteneriate economice, dar trebuie să vedem mai întâi o încetare a focului, iar președintele și trimisul prezidențial, Witkoff, le-au spus foarte clar rușilor acest lucru”. Nu este clar dacă Leavitt s-a referit la un acord comercial (Rusia nu s-a regăsit pe lista țărilor cărora Trump le-a impus tarife), sau la parteneriate economice care implică investiții, schimburi de tehnologie și, în general, pași mult mai mari decât un acord comercial, scrie Biziday.

UPDATE Armata ucraineană a dejucat un atac de proporții al trupelor ruse, care au încercat să străpungă liniile de apărare cu motociclete și coloane mecanizate. Imaginile publicate de Brigada Prezidențială arată amploarea dezastrului suferit de ruși. Forțele ucrainene au distrus peste 40 de vehicule, inclusiv motociclete, blindate și tancuri rusești, într-un asalt eșuat lansat de armata rusă în ultimele 24 de ore, a anunțat Brigada Prezidențială Separată a Ucrainei, numită după Hetman Bohdan Hmelnițki, notează NewsWeek.

UPDATE Joe Biden a lansat marți un atac de amploare împotriva succesorului său, Donald Trump, marcând astfel primul său discurs public de la plecarea din Casa Albă, pe 20 ianuarie, relatează AFP. „Uitați-vă ce s-a întâmplat: nu au trecut încă 100 de zile, iar această nouă administrație a făcut atât de multe pagube și atât de multe distrugeri. Totul s-a întâmplat atât de repede, este uluitor”, a spus Biden, potrivit publicației Le Figaro. Biden a mai spus că, în loc să consolideze sistemul de protecție socială, administrația Trump vizează reduceri de taxe pentru cei bogați, accentuând inechitatea economică.

UPDATE Şeful serviciului rus de informaţii externe (SVR), Serghei Narîşkin, a reiterat condiţiile Rusiei pentru a pune capăt războiului în Ucraina, relatează dpa. Potrivit acestuia, un acord de pace trebuie să includă „recunoașterea granițelor teritoriale actuale ale Federaţiei Ruse”, referindu-se la regiunile ucrainene anexate de ruși după invazia lansată în februarie 2022, scrie Digi24.

UPDATE Unul dintre cei mai direcți generali ai Rusiei, demis și reținut după un atac strident asupra Ministerului Apărării în urmă cu doi ani, revine pe front, potrivit avocatului său. Dar, potrivit presei de stat ruse, i s-a înmânat un potir otrăvit: comanda de primă linie a unui batalion notoriu de foști prizonieri care a suferit pierderi masive în Ucraina. În urmă cu doi ani, generalul-maior Ivan Popov a fost comandantul decorat al Armatei a 58-a Combinată din sudul Ucrainei, primind laude pentru conducerea sa. Apoi a făcut o greșeală – le-a trimis o notă vocală colegilor care critica conducerea Ministerului Apărării și le-a spus că ar fi concediat dacă s-ar plânge. „Forțele armate ale Ucrainei nu au putut sparge armata noastră de pe front, (dar) comandantul nostru superior ne-a lovit din spate, decapitând armata în cel mai dificil și încordat moment”, a spus Popov în mesajul transmis în iulie 2023, potrivit CNN.

UPDATE Un miliardar rus având legături cu președintele Vladimir Putin exercită în continuare o influență imensă asupra unuia dintre cele mai prestigioase sporturi din lume, după s-a suspendat de două ori din conducerea federației de specialitate, semnalează POLITICO. Este vorba despre Alisher Usmanov, un magnat al mineritului și telecomunicațiilor, care se află deja sub efectul sancțiunilor Uniunii Europene și Statelor Unite. Usmanov, în vârstă de 71 de ani, a condus Federația Internațională de Scrimă, FIE, timp de mai bine de un deceniu.

UPDATE Statele Unite au refuzat să sprijine o declarație comună a Grupului celor mai puternice state industrializate (G7) care să denunțe atacul mortal al Rusiei asupra orașului Sumî, invocând necesitatea de a nu perturba eforturile de pace. Potrivit surselor citate de Bloomberg, decizia Washingtonului a blocat adoptarea unui text unitar al aliaților occidentali, notează Ziare.com.

UPDATE Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a răspuns marţi unor declarații făcute de trimisul special al lui Donald Trump, Steve Witkoff, care a vorbit despre „cele cinci teritorii” în jurul cărora gravitează cheia unui acord de pace cu Rusia. „În ceea ce privește teritoriul, Ucraina este un stat suveran, iar toate teritoriile aparțin statului unitar Ucraina. Prin urmare, din nou, numai poporul Ucrainei poate vorbi despre teritoriile statului nostru. Şi știți că, pentru noi, acestea sunt linii roșii – a recunoaște orice teritoriu ocupat temporar ca nefiind ucrainean, ci rusesc. Prin urmare, din nou, reprezentanții în cauză discută despre probleme care nu sunt de competenţa lor”, a punctat marţi Volodimir Zelenski în timpul unei conferinţe de presă cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, la Odesa, relatează agenția Interfax-Ucraina.

UPDATE Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat că Kievul are o ”nevoie acută” de sisteme de apărare antiaeriană în cursul unei primiri la Odesa a secretarului general al NATO Mark Rutte, după o serie de atacuri ruseşti extrem de sângeroase, relatează agenția de știri AFP, citată de News.ro.

UPDATE Statele Unite au anunţat marţi că ridică sancţiunile împotriva unui apropiat al premierului ungar Viktor Orban, semn al relaţiilor strânse dintre Ungaria şi administrația Trump, potrivit unui comunicat al Departamentului de Stat, notează AFP.

UPDATE Reprezentanți ai Ucrainei, Regatului Unit, Franței și Turciei au discutat despre securitatea în Marea Neagră, potrivit unui anunț făcut de liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski. Reuniunea găzduită de Turcia a fost una „militară, despre securitatea în Marea Neagră în primul rând, despre o coaliție de voluntari, despre pașii corespunzători”, a declarat președintele ucrainean la Odesa, unde l-a însoțit pe secretarul general al NATO, Mark Rutte. Dialogul va continua și miercuri, dar deja „au avut loc destul de multe astfel de întâlniri, în diferite formate”, a mai spus Zelenski.

UPDATE Eforturile președintelui american Donald Trump pentru încetarea generală a focului în Ucraina nu sunt ușoare, a declarat ieri secretarul general al NATO, Mark Rutte. El a catalogat drept groaznice atacurile ruse sistematice asupra civililor ucraineni, după ce acum trei zile armata rusă a ucis 35 de civili, între care și copii, în orașul Sumî. Aflat într-o vizită surpriză la Odesa. Mark Rutte a precizat că NATO va continua să sprijine Kievul și că trebuie pregătit rapid și eficient un contingent militar occidental în Ucraina. Tot ieri, secretarul general al NATO a mers la Chișinău, unde a discutat cu președinta Maia Sandu despre cooperarea dintre Republica Moldova și Alianță, în baza noului Program individual al Parteneriatului pentru Pace, adoptat la începutul anului de Guvernul de la Chișinău, notează Rador.

UPDATE Ministrul polonez al afacerilor digitale a denunţat marţi seară intensificarea atacurilor cibernetice ruseşti împotriva Poloniei cu o lună înainte de alegerile prezidenţiale din această ţară care se învecinează cu Rusia şi Ucraina, relatează AFP, potrivit Agerpres.

UPDATE Patru jurnaliști ruși, acuzați de colaborare cu organizația disidentului Alexei Navalnîi, mort într-o închisoare din Siberia, au fost condamnați la câte cinci ani și șase luni de închisoare. Un tribunal din Moscova a pronunțat condamnările în acest caz, cei patru fiind acuzați de colaborare cu o organizație pe care Kremlinul o consideră extremistă. Aleksei Navalnîi a murit într-o închisoare din Siberia, în 2024. Noile condamnări reprezintă un nou exemplu de represiune care îi vizează pe cei care îndrăznesc să-l critice pe Vladimir Putin, relatează AFP.

UPDATE Şeful Administraţiei Militare Regionale Zaporijjia, Ivan Fedorov, a raportat că, în ultimele 24 de ore, armata rusă a lansat 513 lovituri asupra a 13 așezări din regiune. Într-un mesaj transmis miercuri dimineaţă, Fedorov a precizat că ruşii au lansat şase atacuri aeriene. De asemenea, ocupanţii ruşi au bombardat regiunea Odesa, folosind 382 de drone, precum şi lansatoare de rachete şi artileria. Autorităţile din regiunea Zaporijjia au înregistrat 19 sesizări referitoare la pagube produse ca urmare a acestor atacuri, scrie Rador.

UPDATE Cercetători finlandezi dezvoltă un program informatic menit să contracareze bruiajul sistemelor de poziţionare prin satelit, un fenomen care este în creştere în ţară din 2022, a declarat marţi pentru AFP şeful proiectului, transmite Agerpres.

UPDATE Un tribunal rus a condamnat marți o femeie din Sankt Petersburg la mai mult de cinci ani de închisoare pentru că a criticat armata rusă pe rețelele de socializare, după un presupus denunț venit din partea vecinului ei, informează AFP, scrie HotNews.

UPDATE Forțele Kievului au atacat și lovit baza militară a Brigăzii 448 de rachete din Rusia, unitatea care a efectuat sângerosul bombardament asupra orașului Sumî din nord-estul Ucrainei pe 13 aprilie, a anunțat marți Statul Major General al armatei ucrainene, potrivit The Kyiv Independent și Ukrainska Pravda. Atacul cu rachete rusești, lansat în Duminica Floriilor, a ucis 35 de oameni și a rănit alți 119, inclusiv 15 copii, conform unui bilanț oferit de autoritățile ucrainene. Acesta a fost unul dintre cele mai sângeroase atacuri asupra orașului Sumî de la începutul războiului.

UPDATE Un cetățean chinez care a spus că a fost păcălit să lupte pentru armata Rusiei a declarat luni reporterilor că a fost păzit atât de atent încât nu a putut merge singur la baie.

UPDATE Guvernul Statelor Unite intenţionează să închidă aproape 30 de ambasade şi consulate, inclusiv în Europa, în ţări precum Malta şi Franţa, potrivit unor documente interne ale Departamentului de Stat văzute de CNN, informează miercuri EFE, potrivit NYT.

UPDATE Mai multe state membre ale Uniunii Europene analizează modalități de a ocoli veto-ul impus de premierul ungar Viktor Orban asupra sancțiunilor UE împotriva Rusiei. Planul aflat în discuție vizează transpunerea sancțiunilor europene direct în legislațiile naționale ale unor state membre, pentru a evita blocajul cauzat de lipsa consensului la nivelul UE, scrie POLITICO.

UPDATE Bulgaria renunță la un acord de vânzare a două dintre reactoarele sale nucleare de fabricație rusă pe care Ucraina le dorea pentru extinderea centralei nucleare de la Hmelnîțki, scrie Forbes Bulgaria, scrie Kyiv Independent.

UPDATE Premierul slovac Robert Fico a anunțat că va participa la parada militară de Ziua Victoriei, de la Moscova, de pe 9 mai, în ciuda avertismentului transmis de șefa diplomației europene, Kaja Kallas, care i-a îndemnat pe liderii europeni să nu facă acest lucru, scrie The Kyiv Independent.

UPDATE Unitățile de apărare ruse au distrus 26 de drone ucrainene peste noapte, a anunțat miercuri Ministerul rus al Apărării, conform Reuters. Nouă dintre drone au fost distruse deasupra regiunii sudice Voronej și opt deasupra regiunii de frontieră Belgorod, iar restul au fost doborâte deasupra regiunilor Kursk, Lipețk și Moscova, precum și deasupra Peninsulei Crimeea, a declarat ministerul într-o postare pe Telegram.

UPDATE Atacul „masiv” cu drone al Rusiei asupra oraşului port Odesa de la Marea Neagră a avariat clădiri rezidențiale, depozite şi infrastructură civilă, au declarat oficialii ucraineni din regiune miercuri dimineață. Reuters nu a putut verifica independent rapoartele. Rusia nu a făcut niciun comentariu imediat. Ambele părți neagă că ar fi vizat civili în războiul pe care Rusia l-a început cu invazia la scară largă a Ucrainei acum mai bine de trei ani. La sfârșitul lunii martie, Statele Unite au declarat că au ajuns la acorduri separate cu Ucraina și Rusia pentru a-și întrerupe atacurile deasupra Mării Negre și împotriva obiectivelor energetice ale celeilalte părți.

UPDATE Un atac masiv cu drone al Rusiei asupra orașului port Odesa de la Marea Neagră a avariat clădiri rezidențiale, depozite şi infrastructură civilă, au declarat oficialii ucraineni din regiune miercuri dimineață. Într-o postare pe Telegram, Serviciul de urgenţă al Ucrainei a declarat că trei persoane au fost rănite şi că mai multe incendii au izbucnit în oraş ca urmare a atacului, notează Antena3. ”Inamicul a atacat din nou Odesa cu un atac masiv cu drone”, a anunțat Oleh Kiper, guvernatorul regiunii extinse Odesa, al cărei centru administrativ este oraşul Odesa, într-o postare pe aplicația de mesagerie Telegram. Primarul orașului Odesa, Ghenadîi Truhanov, a postat fotografii ale unei clădiri rezidențiale, ale altor clădiri aproape distruse şi ale unui câine care se uită din spatele unei grămezi de lemne.

Rusia continuă să atace Ucraina. Bombardamentele s-au soldat cu mai mulți răniți. Ambasadorul Ungariei, Antal Heizer, a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe de la Kiev, unde autoritățile ucrainene au prezentat un protest oficial. Ucraina se implică în războiul din Orientul Mijlociu. Ucraina a primit 11 cereri din partea unor țări care solicită ajutor în combaterea dronelor iraniene, potrivit președintelui Volodimir Zelenski. O nouă rundă de negocieri trilaterale era planificată pentru această săptămână, însă întâlnirea este amânată la propunerea SUA, mai anunță Zelenski. 

Între timp, președintele american Donald Trump a avut o convorbire telefonică de aproximativ o oră cu liderul rus Vladimir Putin. Discuția a vizat evoluțiile recente ale situației globale, războiul dus de SUA și Israel împotriva Iranului, dar și despre războiul din Ucraina, anunță Kremlinul. Trump a spus că între Putin și Zelenski există o „ură imensă”, apoi a spus că sancțiunile împotriva unor țări ar putea fi ridicate. Reuters și The New York Times susțin că este vorba de ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei. În context, Putin ar putea să fie unul dintre marii câștigători ai războiului din Iran, notează Politico, idee confirmată de președintele Consiliului European, Antonio Costa. Parlamentul Ungariei adoptă o rezoluție împotriva aderării Ucrainei la UE.

UPDATE Ucraina a creat noi unități de luptă în cadrul Gărzii Naționale, inclusiv regimente de drone, de asalt și de apărare antiaeriană. Potrivit ministrului de interne Ihor Klimenko, reorganizarea se bazează pe lecțiile învățate pe câmpul de luptă și pe rolul tot mai important al tehnologiilor moderne în război, notează Digi24.

UPDATE ”Moldova urmează pașii Lituaniei spre Uniunea Europeană. Noi suntem pe același drum, doar că Lituania și-a parcurs drumul pe timp de pace, dar Moldova îl parcurge în umbra războiului”, declara președinta Maia Sandu, aflată într-o vizită oficială de două zile la Vilnius, la invitația omologului lituanian, Gitanas Nauseda. Vizita are loc cu prilejul celei de-a 36-a aniversări a restabilirii Declarației de Independență a Lituaniei, Moldova fiind prima țara care a recunoscut acest act. 

UPDATE Marți, Parlamentul Ungariei a adoptat o rezoluție împotriva aderării Ucrainei la UE, dar și împotriva continuării asistenței europene acordate Kievului, scrie The Kyiv Independent.142 de membri ai parlamentului au votat în favoarea propunerii, 28 au votat împotrivă și 4 s-au abținut. Rezoluția precizează că Ungaria se opune aderării Ucrainei la UE, argumentând că țara se află în război și nu îndeplinește criteriile de aderare.

UPDATE Serviciul finlandez de securitate și informații a declarat că Rusia ar putea redirecționa resursele militare și de informații către alte țări europene odată ce conflictul din Ucraina se va încheia. „Capacitatea serviciilor secrete ruse în Europa a avut de suferit din cauza războiului, iar Rusia se pregătește să restabilească această capacitate. Resursele de informații și influență ale Rusiei, legate în prezent de Ucraina, vor deveni disponibile pentru a fi utilizate în alte părți după război”, a avertizat SUPO într-un comunicat, potrivit France24. SUPO a subliniat faptul că Finlanda va rămâne de interes pentru Rusia ca „țară NATO situată între Marea Baltică și regiunea arctică”, scrie Mediafax.

UPDATE Șeful regiunii Donețk din Ucraina, Denis Pușilin, instalat de Moscova la conducerea părților ocupate, i-a spus președintelui rus Vladimir Putin, într-o întâlnire difuzată marți la televiziunea de stat, că Ucraina mai controlează în prezent doar aproximativ 15-17% din regiune, scrie Reuters. 

UPDATE Doi activiști Greenpeace au țâșnit marţi, pe covorul roşu, în faţa preşedintelui francez Emmanuel Macron, care deschidea Summitul Nuclear de la Boulogne-Billancourt, şi l-au întrebat ”de ce cumpărăm uraniu de la Rusia”, relatează AFP.

UPDATE Rusia este, până acum, singurul câștigător al războiului din Orientul Mijlociu, pe fondul creșterii prețurilor la energie și al diminuării atenției acordate războiului său împotriva Ucrainei, a declarat marți președintele Consiliului European, Antonio Costa. „Până acum există un singur câștigător în acest război – Rusia”, a spus Costa într-un discurs adresat ambasadorilor Uniunii Europene la Bruxelles. „Obține noi resurse pentru a-și finanța războiul împotriva Ucrainei pe măsură ce prețurile la energie cresc. Profită de devierea capacităților militare care altfel ar fi putut fi trimise pentru a sprijini Ucraina. Și beneficiază de atenția redusă asupra frontului ucrainean, în timp ce conflictul din Orientul Mijlociu ajunge în prim-plan.” Costa a subliniat necesitatea ca UE să protejeze ordinea internațională bazată pe reguli, despre care a spus că este acum contestată de Statele Unite, și a cerut tuturor părților din Orientul Mijlociu să revină la masa negocierilor. „Libertatea și drepturile omului nu pot fi obținute prin bombe. Doar dreptul internațional le susține”, a spus el. „Trebuie să evităm o escaladare suplimentară. Un astfel de drum amenință Orientul Mijlociu, Europa și nu numai”, notează Rador.

UPDATE Primul scut anti-drone al Europei include tehnologii ce sunt testate în prezent în Ucraina. Inițiativa poloneză, realizată în colaborare cu Norvegia, va fi finanțată cu bani europeni, iar costul total este estimat la aproximativ 3,5 miliarde de euro.Polonia a decis să investească în cel mai avansat sistem anti-drone din Europa după ce Rusia a încălcat spațiul aerian al NATO în 2025. Inițiativa este realizată de un consorțiu polono-norvegian și a devenit și mai presantă odată cu atacul dronelor iraniene Shahed asupra Ciprului.Cu un cost de aproximativ 3,5 miliarde de euro, scutul anti-dronă dezvoltat de Polonia va fi finanțat prin împrumuturi UE în cadrul noului program Safe al UE. Acest lucru a cauzat însă tensiuni la Varșovia, scrie Financial Times. 

UPDATE Forțele ruse continuă să insiste în încercările de a captura orașele Pokrovsk și Mîrnohrad din regiunea Donețk, dar efectivele Corpului 7 de Intervenție Rapidă al Forțelor de Asalt Aerian ale Ucrainei frânează ofensiva și le provoacă pierderi rușilor. "Forțele de apărare zădărnicesc intențiile inamicului, provocând pierderi semnificative de personal și echipamente", a transmis unitatea ucraineană.

UPDATE Dronele ucrainene au lovit un depozit de drone Shahed pe aeroportul din Donețk, relatează Astra. Atacul a avut loc sâmbătă, iar armata ucraineană a difuzat recent imaginile. Dronele erau depozitate în noul terminal al aeroportului Prokofiev. Mai mulți specialiști veniți din zona economică specială Alabuga din Tatarstan, unde Rusia produce aceste drone, au fost răniți. Patru membri ai brigăzii ruse de drone Grom Kaskad au fost, de asemenea, răniți, relatează Nexta.

UPDATE Forțele ruse au atacat Ucraina cu 137 de drone în timpul nopții. Până la ora locală 8:00, forțele ucrainene de apărare aeriană au distrus și bruiat 122 de drone. 12 drone au lovit în 10 locuri. De asemenea, resturi de drone avariate au căzut în 10 locuri, au comunicat Forțele Aeriene ale Ucrainei.

UPDATE „Am avut o ședință cu echipa noastră de negociere. Este important că, în realitate, comunicăm 24/7 cu partea americană. În prezent, prioritatea partenerilor și întreaga atenție sunt concentrate asupra situației din jurul Iranului, iar din acest motiv întâlnirea care fusese planificată pentru această săptămână, la propunerea părții americane, este amânată. Totuși, Ucraina este pregătită pentru o întâlnire în orice moment, în formatul care poate ajuta și care va fi realist din punctul de vedere al încheierii războiului. Echipa a prezentat informații despre planurile părții ruse, în măsura în care acestea ne sunt cunoscute, în primul rând datorită activității serviciilor noastre de informații. Am însărcinat echipa să comunice încă o dată cu negociatorii americani pentru a confirma, în primul rând, disponibilitatea noastră pentru o cooperare strategică comună în domeniul securității, inclusiv pentru apărarea împotriva dronelor de atac, iar în al doilea rând pentru a reconfirma disponibilitatea noastră de a lucra în mod substanțial pentru încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei”, a scris Volodimir Zelenski pe canalul său de Telegram.

UPDATE „Vedem că rușii încearcă acum să manipuleze situația din Orientul Mijlociu și din regiunea Golfului în favoarea agresiunii lor, precum și să transforme atacurile regimului iranian asupra vecinilor și asupra bazelor americane, de fapt, într-un al doilea front al războiului Rusiei împotriva Ucrainei și, mai larg, împotriva întregului Occident. Acest lucru nu trebuie permis. Răului nu trebuie să i se ofere oportunități de coordonare, însă protejarea vieții trebuie să fie coordonată clar. Tocmai pentru acest lucru lucrăm. Mulțumesc tuturor celor care ajută!”, a scris Volodimir Zelenski pe canalul său de Telegram.

UPDATE Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a convocat luni o întâlnire la Kremlin pentru a discuta despre situația de pe piața mondială a petrolului și gazelor, notează Mediafax. Putin a declarat că războiul dintre SUA şi Israel împotriva Iranului a declanşat o criză energetică globală şi a avertizat că producţia de petrol dependentă de Strâmtoarea Ormuz ar putea înceta curând. Putin a afirmat că Rusia, „al doilea cel mai mare exportator de petrol din lume şi deținătoarea celor mai mari rezerve de gaze naturale”, este gata să colaboreze din nou cu clienții europeni dacă aceștia doresc să revină la o cooperare pe termen lung, scrie NewsWeek.

UPDATE Premierul Estoniei, Kristen Michal, a confirmat luni disponibilitatea țării sale de a discuta propunerea președintelui francez Emmanuel Macron privind extinderea garanțiilor nucleare ale Parisului la nivel european, relatează EFE. În timp ce inițiativa naște dezbateri în regiunea Mării Baltice, România adoptă o poziție de neangajare, reiterând încrederea în umbrela nucleară americană.

UPDATE Importurile europene de armament s-au triplat în intervalul 2021-2025 faţă de perioada precedentă de cinci ani din 2016 până în 2020, arată cel mai recent raport al Institutului Internaţional de Cercetări pentru Pace (SIPRI), citat luni de dpa, conform Agerpres. Conform documentului, livrările de armament la nivel mondial au crescut cu 9,2% faţă de cele două cincinale precedente. SIPRI estimează volumul de arme livrat, nu valoarea acestora, precizează dpa. Cantitățile de armament înregistrează fluctuații semnificative în funcție de comenzile din fiecare an, dar institutul urmăreşte tendințele pe termen lung, comparând una cu alta perioade de cinci ani.

UPDATE Orașul Huleaipole din regiunea sudică Zaporojie e pe cale să cadă în mâinile rușilor, dar forțele ucrainene aflate în zonă susțin că este o pierdere care „face parte din plan”. Pe de altă parte, în primele luni ale acestui an, forțele ucrainene au eliberat peste 400 kmp din teritoriul ocupat de Rusia în sudul țării, zădărnicind eforturile Moscovei de a lansa o ofensivă sudică, a declarat Volodimir Zelenski. Unitățile ucrainene au intrat în ofensivă în regiunile Zaporojie și Dnipropetrovsk, unde avansurile Rusiei s-au oprit, iar Kievul este mai optimist acum decât la sfârșitul anului trecut, notează Știripesurse.

UPDATE Autorităţile ucrainene au raportat că, în noaptea de 9 spre 10 martie, Rusia a atacat oraşul Harkiv. În urma loviturii unei drone, au fost avariate case dintr-un sector rezidențial privat din cartierul Holodnohirsk. Primarul orașului, Ihor Terehov, a informat că rușii au lansat mai multe lovituri asupra aceluiași cartier. Bombardamentele s-au soldat cu patru răniţi. Potrivit șefului Administrației Militare Regionale Harkiv, Oleh Sinehubov, este vorba despre trei femei de 58, 38 și 52 de ani și o fată de 17 ani, cărora medicii le-au acordat îngrijiri la fața locului. De asemenea, Sinehubov a precizat că, în urma atacului, au fost avariate trei case și un automobil, scrie Rador.

UPDATE Luni, în seria sa de interviuri și conferințe de presă despre război, Donald Trump a spus că Statele Unite iau în considerare relaxarea unor sancțiuni petroliere pentru a combate creșterea prețurilor. „Avem sancțiuni asupra unor țări. O să ridicăm acele sancțiuni până se rezolvă situația”, le‑a spus Trump jurnaliștilor. „Apoi, cine știe? Poate nu va mai fi nevoie să le reimpunem – va fi atâta pace”, a adăugat el. În aceeași conferință de presă, Trump a spus că a avut o convorbire „foarte bună” cu președintele rus Vladimir Putin, despre care a afirmat că „vrea să fie de ajutor”. Trump nu a precizat însă ce sancțiuni sau asupra căror țări ar putea fi ridicate, deși SUA au relaxat deja temporar unele sancțiuni pentru a permite Indiei să cumpere petrol rusesc blocat pe mare, scrie Rador.

UPDATE Președintele SUA, Donald Trump, a sugerat că administrația americană ar putea relaxa anumite sancțiuni petroliere impuse Rusiei, ca parte a unor măsuri menite să stabilizeze piețele energetice globale, afectate de războiul din Iran și de perturbările majore ale aprovizionării cu petrol. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă dedicate crizei din Orientul Mijlociu.

UPDATE Preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său american Donald Trump au discutat luni în cadrul unei conversații telefonice "sincere şi constructive" despre războiul din Iran şi cel din Ucraina, a anunţat Kremlinul, notează AFP, potrivit Agerpres. Aceasta a fost prima conversație între cei doi lideri de la ultima lor discuție telefonică din decembrie 2025. Potrivit lui Ușakov, apelul, care a durat aproximativ o oră, a avut loc la inițiativa Washingtonului, pentru a aborda „o serie de chestiuni extrem de importante legate de evoluția actuală a situației internaționale”. În ceea ce priveşte Ucraina, Vladimir Putin i-a oferit omologului său american "o descriere a situaţiei actuale de pe linia de contact, unde trupele ruse avansează cu mare succes", a explicat Uşakov. Putin a "evaluat pozitiv eforturile de mediere întreprinse" de Donald Trump pentru a încerca să găsească o soluție diplomatică la războiul din Ucraina, după mai multe runde de negocieri care până acum nu au reuşit să ducă la încetarea ostilităţilor.

UPDATE Președintele Donald Trump a confirmat convorbirea în cadrul unei conferințe de presă, unde a declarat că a avut o „discuție foarte bună” cu Vladimir Putin. Potrivit liderului de la Casa Albă, una dintre temele importante abordate a fost războiul din Ucraina și mai cu seamă „pacea din Ucraina”. Putin ar fi avansat mai multe propuneri pentru încheierea rapidă a conflictului din Iran. De asemenea, conform Reuters, administrația Trump ia în considerare relaxarea suplimentară a sancțiunilor asupra petrolului rusesc, scrie Gândul.

UPDATE Președintele Donald Trump a discutat luni seară la telefon cu liderul rus Vladimir Putin despre evoluțiile recente ale situației globale, după escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu. Consilierul prezidențial rus Iuri Ușakov, a confirmat pentru TASS, convorbirea dintre cei doi lideri. Potrivit consilierului prezidențial de la Kremlin, dialogul dintre cei doi lideri a fost „unul direct și constructiv”, în linie cu contactele anterioare dintre Washington și Moscova. Discuția dintre Donald Trump și Vladimir Putin ar fi vizat mai multe subiecte importante legate de situația internațională. „În această seară a avut loc un apel telefonic între președinții Rusiei și Statelor Unite. Conversația a fost una de lucru, deschisă și constructivă, așa cum se întâmplă de obicei în dialogul dintre liderii Rusiei și Statelor Unite”, a declarat Ușakov. Potrivit acestuia, apelul a fost inițiat de președintele american. „Donald Trump l-a sunat pe Vladimir Vladimirovici Putin pentru a discuta o serie de subiecte extrem de importante legate de evoluțiile recente ale situației globale”, a adăugat Ușakov. Oficialul rus a precizat că discuția a durat aproximativ o oră și că ambii lideri au convenit asupra necesității menținerii unor contacte regulate. „Președintele SUA a menționat că, așa cum s-a convenit anterior, contactele lor ar trebui să fie regulate”, a spus Ușakov, adăugând că „ambii lideri au spus că sunt pregătiți”.

UPDATE Unsprezece țări au cerut ajutorul Kievului pentru a contracara dronele iraniene Shahed în contextul războiului din Iran și al atacurilor continue ale Teheranului împotriva statelor din Golf, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski. El a explicat că Ucraina este dispusă să ajute, dar numai pe cei care ajută Kievul „să protejeze viețile ucrainenilor și independența Ucrainei”. „Unele solicitări au fost deja satisfăcute prin decizii concrete și sprijin specific”, a declarat Zelenski.

UPDATE Loviturile militare lansate de SUA și Israel împotriva Iranului au declanșat un nou șoc pe piețele energetice, iar efectele se văd deja în economia Rusiei. Creșterea bruscă a prețului petrolului îi oferă Kremlinului o gură de oxigen financiară exact în momentul în care costurile războiului din Ucraina începeau să apese tot mai greu asupra bugetului. Potrivit unei analize publicate de Politico, conflictul din Orientul Mijlociu riscă să transforme Moscova într-unul dintre principalii beneficiari ai escaladării regionale. După bombardarea unor instalații petroliere iraniene de către Israel, prețul petrolului de referință a depășit pragul de 100 de dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din vara lui 2022, când piețele au reacționat la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina. Pentru Kremlin, această evoluție înseamnă venituri suplimentare substanțiale, într-un moment în care economia rusă era supusă unei presiuni tot mai mari din cauza sancțiunilor occidentale și a costurilor războiului, scrie Spotmedia.

UPDATE Sute de tineri croaţi s-au prezentat, luni, 9 martie, la centrele de recrutare, pentru serviciul militar obligatoriu. Croaţia eliminase această obligație în 2008, notează BBC. Croația a devenit, așadar, una dintre cele 10 țări NATO care au reintrodus serviciul militar obligatoriu, alăturându-se Greciei, Turciei, țărilor scandinave și țărilor baltice.

UPDATE La o săptămână după ce Donald Trump a calificat guvernul spaniol drept „groaznic” și a amenințat că va întrerupe relațiile comerciale cu Madridul, liderii Spaniei sunt în continuare furioși pe cancelarul german Friedrich Merz pentru că a rămas tăcut în Biroul Oval în timp ce președintele american își rostea tirada, scrie Politico.

UPDATE Premierul ungar Viktor Orban a declarat că țara sa este interesată de continuitatea existenței Ucrainei, deoarece e important pentru maghiari să existe "întotdeauna ceva" între Ungaria și Rusia. Orban a spus într-un discurs că, atunci când Ungaria era vecină cu Uniunea Sovietică, acest lucru nu era benefic pentru țară. "De aceea, suntem interesați nu de slăbirea Ucrainei, ci de consolidarea ei. Ar trebui să existe întotdeauna ceva – ați putea chiar să o numiți Ucraina – între Rusia și Ungaria. Privim lumea nu din perspectiva ucrainenilor, ci din perspectiva maghiarilor, iar securitatea maghiarilor poate fi garantată cu mai mult succes, dacă nu suntem vecini cu Rusia", a remarcat el. El a adăugat că acesta este motivul pentru care "Ucraina se poate baza întotdeauna pe sprijinul Ungariei". "Singura întrebare este cum vedem locul Ucrainei în această Europă. Nu vrem să-i lăsăm să intre în UE. Ei se comportă deja ca și cum ar fi membri. Cer, amenință și șantajează, chiar dacă nu sunt membri", a spus Orban. El a adăugat că Ungaria "nu vrea să vadă astfel de oameni, o astfel de țară în Uniune", ci va căuta un acord strategic între UE și Ucraina care să determine viitorul Ucrainei "într-un mod benefic pentru Europa și pentru noi, maghiarii", notează Spotmedia.

UPDATE Tensiunile diplomatice dintre Kiev și Budapesta cresc după reținerea convoiului ucrainean care transporta numerar și aur din Austria spre Ucraina, relatează Mediafax. Ambasadorul Ungariei în Ucraina, Antal Heizer, a fost convocat luni, la Ministerul Afacerilor Externe de la Kiev, unde autoritățile ucrainene au prezentat un protest oficial.

UPDATE Suedia își intensifică pregătirile pentru posibile crize sau conflicte și își îndeamnă cetățenii să facă stocuri de produse esențiale, inclusiv combustibil, alimente și generatoare electrice, scrie Novinite. Guvernul a alocat 1,4 miliarde de coroane suedeze autorităților locale pentru consolidarea apărării civile și a rezilienței la nivel local, a anunțat luni ministrul Apărării Civile, Carl-Oskar Bohlin. Cinci milioane de exemplare ale ghidului suedez de 32 de pagini, intitulat „În caz de criză sau război” (If Crisis or War Comes), au fost distribuite în locuințele din întreaga țară. Publicația oferea îndrumări detaliate privind stocarea produselor esențiale și localizarea adăposturilor sigure în cazul în care ar izbucni un război.