Rusia a lansat la finalul zilei de miercuri, 16 aprilie, un atac sângeros asupra orașului Dnipro. Cel puțin trei oameni au murit și 30 au fost răniți, printre care și un bebeluș de nouă luni. Conform publicației ucrainene Focus, rușii au atacat masiv orașul Dnipro cu drone kamikaze Shahed. Bombardamentele au provocat incendii în oraș, iar un magazin deținut de soția primarului din oraș, Boris Filatov, a fost distrus. 

Şeful administraţiei prezidenţiale ucrainene, Andrii Iermak, a anunţat că a sosit joi la Paris împreună cu doi miniştri ucraineni pentru a se întâlni cu „reprezentanţi" europeni şi americani, secretarul de stat american, Marco Rubio, şi emisarul preşedintelui Donald Trump, Steve Witkoff, fiind de asemenea aşteptaţi să participe la discuţii privind Ucraina.

UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski cere să se facă presiune pe "ucigașii ruși". Apelul lui Volodimir Zelenski vine într-un moment în care la Paris, o delegație ucraineană întâlnește responsabili europeni și americani. Pentru Kremlin, “europenii doresc continuarea războiului”, notează RFI.

UPDATE Armata ucraineană a revendicat joi un contraatac reuşit în apropierea oraşului Pokrovsk, punctul fierbinte al frontului din estul Ucrainei, o evoluţie inedită în războiul în care armata rusă păstrează iniţiativa, relatează agenția de știri AFP, citată de Agerpres.

UPDATE „Noul procuror al Washingtonului servește propagandei Kremlinului?” The Washington Post a dezvăluit miercuri că, în perioada 2016 și 2024, Ed Martin, numit recent procuror federal al districtului Washington DC, a avut mai mult de 150 de intervenții pe Russia Today și Sputnik, două surse media finanțate și controlate de guvernul rus: „Analiza arhivelor de televiziune sugerează că a apărut pe Russia Today și Sputnik mai des decât pe orice alt canal în acea perioadă”, a explicat cotidianul american, preluat de sursa citată, potrivit Mediafax.

UPDATE Șeful armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrski, a anunțat joi că, de la începutul anului 2025, armata rusă a pierdut aproape 5.000 de piese de artilerie și peste 900 de tancuri. Pierderile mari în militari și echipamente militare ale armatei ruse au fost provocate în special de dronele kamikaze ucrainene, a spus Sîrski. Totodată, serviciile britanice de informații militare estimează că rușii au pierdut, din ianuarie și până în prezent, în jur de 138.000 de militari, scrie Digi24.

UPDATE Președintele Serbiei a declarat miercuri că nu s-a răzgândit cu privire la participarea sa la parada de Ziua Victoriei organizată la Moscova, luna viitoare, în ciuda presiunii din partea Uniunii Europene, scrie Associated Press. Oficialii europeni l-au avertizat pe Aleksandar Vucic că vizita sa la Moscova pentru comemorarea celui de-al Doilea Război Mondial ar reprezenta o încălcare a criteriilor de aderare la blocul comunitar și ar putea deraia ambițiile declarate ale țării în relație cu UE.

UPDATE Italia va atinge obiectivul de 2% cheltuieli pentru apărare din PIB în acest an, a declarat ministrul economiei Giancarlo Giorgetti la o audiere în Parlament de joi. Proiectul de buget pentru apărare al Italiei din 2024 a fost de 1,49% din PIB, potrivit criteriilor NATO, unul dintre cele mai scăzute în rândul ţărilor Alianţei, şi ţara se află sub presiune din partea SUA pentru a-şi spori cheltuielile de apărare, relatează Reuters, potrivit Agerpres.

UPDATE Ministerul rus de Externe avertizează că Germania ar fi implicată direct în războiul din Ucraina, dacă Kievul folosește rachete Taurus pentru a lovi infrastructura critică din Rusia, relatează vineri Sky News.  Friedrich Merz, viitorul cancelar german, vrea să furnizeze Kievului rachete Taurus, ceea ce predecesorul său Olaf Scholz a refuzat să facă, de teamă că ar putea atrage Berlinul într-un război direct cu Moscova. Taurus este un sistem puternic de rachete de croazieră care poate lovi ținte aflate adânc în interiorul teritoriului rus, ceea ce ar putea schimba jocul pentru forțele ucrainene. Regatul Unit și Franța furnizează deja Ucrainei propriile rachete cu rază lungă de acțiune - Storm Shadows și Scalp, notează Digi24.

UPDATE Într-un război care a dat peste cap echilibrul geopolitic global, unele state mici și izolate au reușit să capitalizeze din haos. Coreea de Nord, deși sub embargouri internaționale severe și cu o economie aflată de ani de zile în colaps latent, a obținut în contextul invaziei ruse în Ucraina venituri de peste 20 de miliarde de dolari, arată o analiză recentă a Institutului Sud-Coreean de Analiză a Apărării (KIDA), citată de Newsweek.

UPDATE Suma totală acordată de ţările europene Ucrainei de la începutul invaziei ruse, în februarie 2022, a atins la 28 februarie 137,9 miliarde de euro, iar cea acordată de către Statele Unite atingea 114,3 miliarde de euro, însă ajutorul militar american era uşor mai important, de 64,6 miliarde de euro, cu un miliard de euro mai mare decât ajutorul militar european, anunţă Kiel Institute, relatează BFMTV.

UPDATE Polonia își va întări în curând desfășurarea militară din Letonia pentru a consolida apărarea statelor de la frontiera estică a NATO. În luna iunie, Varșovia va suplimenta numărul militarilor săi staționați în Letonia de la 190 la 300 de soldați, a spus ministrul polonez al Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, preluat de Bloomberg.

UPDATE Curtea Supremă a Rusiei a anunţat joi că a validat retragerea talibanilor de pe lista Rusiei cu organizaţii teroriste, o măsură simbolică menită să consolideze relaţiile dintre Moscova şi regimul de Kabul care este izolat pe scena internaţională, relatează agenția de știri AFP, citată de Agerpres.

UPDATE Într-un moment în care Statele Unite și Rusia poartă negocieri sensibile pentru încetarea războiului din Ucraina, cazul unei companii care produce de conserve, confiscată de statul rus de la proprietarul său american, a devenit un punct fierbinte pe agenda diplomatică. Moscova plănuiește să utilizeze compania confiscată pentru a hrăni armata rusă, a relatat joi Reuters. Glavprodukt, o companie confiscată de Rusia, în anul 2024, de la omul de afaceri american Leonid Smirnov și plasată sub controlul statului, este singura firmă cu capital american naționalizată până acum de Kremlin. Glavprodukt ar urma să fie folosită pentru a aproviziona armata rusă cu alimente, scrie Mediafax.

UPDATE Steve Witkoff, trimisul special al lui Donald Trump, și Marco Rubio, șeful diplomației SUA, poartă joi discuții cu omologii europeni și cu cei ucraineni, la Paris, despre eforturile de a pune capăt războiului din Ucraina. Înaintea negocierilor, rușii au atacat din nou masiv Ucraina. 5 rachete și 75 de drone au lovit orașe ucrainene. Potrivit imaginilor publicate de la întâlnire, cei mai importanți consilieri de securitate națională ai lui Donald Trump discută cu Emmanuel Bonne, consilierul președintelui francez Emmanuel Macron. Discuțiile de astăzi între oficialii americani și europeni de la Paris vor fi, fără îndoială, pline de neplăceri, scrie SkyNews.

UPDATE Rusia se așteaptă ca Europa și Ucraina să fie motivate să caute o soluționare pașnică, dar deocamdată, Europa este concentrată pe continuarea războiului, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, într-o conversație cu jurnaliştii, relatează agenția rusă de presă TASS.

UPDATE Un sondaj în Elveția arată că oamenii se tem de un atac al Rusiei asupra altor state est-europene în următorii 10 ani, arată un sondaj realizat de Leewas pentru publicațiile trustului Tamedia, informează portalul 20 Minuten. În acest context, ideea unui scut nuclear european câștigă susținere, cu 61% dintre respondenți în favoarea unei astfel de inițiative.

UPDATE Președintele american Donald Trump a prelungit sancțiunile asupra navelor rusești și afiliate Rusiei, potrivit unui document din Registrul Federal al SUA publicat la 15 aprilie și programat pentru publicare la 17 aprilie, scrie Kyiv Independent. „Mențin pentru un an urgența națională în ceea ce privește Federația Rusă și autoritatea de urgență referitoare la reglementarea ancorării și circulației navelor afiliate Rusiei în porturile Statelor Unite”, se arată în document.

UPDATE Șeful Statului Major al Apărării din România, Gheorghiță Vlad, și-a exprimat îngrijorarea crescândă cu privire la o amenințare mai mare din partea Rusiei, afirmând că pericolul actual e mai mare decât în urmă cu doi-trei ani. Vorbind pentru cei de la Pro TV, el a subliniat că cu cât conflictul din Ucraina continuă mai mult cu atât riscurile de securitate pentru România devin mai mari. Vlad a menționat că există o teamă vizibilă că Rusia s-ar putea folosi de un acord de pace pentru a se reînarma și a se pregăti pentru noi conflicte, fiindcă Moscova nu și-a abandonat vreodată ambițiile de a-și recâștiga influența asupra teritoriilor controlate de Uniunea Sovietică.

UPDATE Șeful administrației prezidențiale de la Kiev, Andrii Iermak, ministrul de Externe, Andrii Sîbiga, și ministrul Apărării, Rustem Umerov, au ajuns miercuri, la Paris, pentru o serie de întâlniri bilaterale și multilaterale privind garanțiile de securitate pentru Ucraina. Vizita include și discuții cu oficiali americani aflați în prezent în Franța. „În cadrul vizitei sunt planificate o serie de întâlniri bilaterale și multilaterale cu reprezentanți ai țărilor din coaliția celor dispuși și capabili să garanteze securitatea — inclusiv Franța, Germania și Regatul Unit”, a anunțat Iermak, pe platforma X (fosta Twitter).

UPDATE Mai mulți oficiali occidentali și din Apărare au afirmat că un lider puternic îl poate „trezi” pe Donald Trump, pentru a vedea cu alți ochi războiul Rusiei din Ucraina. El și coaliția sa, formată din zeci de țări, vor să creeze un „coșmar” pentru Putin, construind o pârghie de forță strategică. „Coaliția bunăvoinței” a lui Sir Keir Starmer îl poate aduce pe Donald Trump în concordanță cu aliații occidentali în privința războiului Rusiei, prin creșterea producției comune de muniții și construirea de noi fabrici în Ucraina.Oficialii au spus că coaliția ar trebui să ajute Ucraina să dezvolte cât mai multă pârghie strategică posibilă, în timp ce discuțiile de pace stagnează. Sursele sugerează că acest lucru ar trebui să includă deschiderea de fabrici în Ucraina și creșterea masivă a producției de muniție a țării, potrivit iNews, citat de Ziare.com.

UPDATE Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat joi că confiscarea de către Estonia a unui petrolier care se îndrepta spre Rusia a fost o acțiune provocatoare care prezintă riscuri pentru transportul maritim și securitatea în Marea Baltică, scrie Rador.

UPDATE Publicația media independentă din Rusia, Mediazona, în colaborare cu serviciul rus al BBC, a confirmat identitatea a 101.833 de militari ruși uciși în Ucraina. Cel mai recent raport al Mediazona acoperă perioada 24 februarie 2022 – 7 aprilie 2025. De la ultima actualizare a acestuia, la sfârșitul lunii martie, au fost uciși încă 1.882 de militari ruși. Lista militarilor ruși decedați este compilată din surse verificate, disponibile publicului, inclusiv postări pe rețelele de socializare, rapoarte de știri locale și anunțuri oficiale ale autorităților regionale, scrie The Kyiv Independent, citat de Mediafax.

UPDATE „Trăim o perioadă în care ordinea internațională pe care o știam și pe care ne putem baza trece printr-un proces de schimbare profundă. La nivel global, asistăm la tot mai multe conflicte - militare, diplomatice și comerciale. În regiunea noastră, de trei ani, Rusia duce un război nedrept și brutal împotriva Ucrainei. Cetățenii Republicii Moldova, și cei din țară, și cei care locuiesc peste hotare, simt o mare neliniște legată de schimbările care au loc. Sunt schimbări care afectează nu doar bugetele, ci și sufletele oamenilor. Credința noastră într-o lume dreaptă, bazată pe reguli și pe respect, o lume stabilă și previzibilă este puternic zdruncinată. Din prima zi, poziția noastră a fost una clară - noi suntem de partea păcii, nu a agresiunii, și facem totul ca să păstrăm pacea în Moldova prin diplomație. Putem asigura securitatea țării în continuare demonstrând un comportament corect, previzibil și consecvent, construind parteneriate puternice, de încredere cu vecinii noștri, România și Ucraina, dar și cu celelalte țări care respectă dreptul internațional și hotarele altor state”, a declarat președinta Maia Sandu într-un discurs susținut în Parlamentul de la Chișinău.

UPDATE Ucraina a acuzat miercuri Rusia că a lansat peste 30 de atacuri asupra infrastructurii energetice de la sfârșitul lunii martie, când cele două părți au convenit să suspende loviturile asupra acestor obiective, notează Reuters. „Considerăm că încetarea focului asupra infrastructurii energetice a început pe 25 martie,” a declarat Heorhii Tîhîi, purtător de cuvânt al Ministerului ucrainean de Externe, într-un briefing de presă

UPDATE Unii oficiali ai administrației Trump sunt nemulțumiți de sprijinul continuu al țărilor europene pentru Ucraina, subliniind ruptura tot mai mare dintre Washington și Europa, relatează The Economist, citând surse diplomatice confidențiale. Partenerii europeni ai Kievului au încercat să prezinte un front unit privind Ucraina, promițând asistență suplimentară și pregătind o „forță de reasigurare” de trupe pentru a monitoriza o eventuală încetare a focului, scrie G4media.

UPDATE Rușii declară „fără proprietar” apartamentele ucrainenilor fugiți din Mariupol, apoi le confiscă și le dau cetățenilor cu pașaport rusesc. Oamenii nu își vor mai putea recupera niciodată casele din cauza procesului birocratic, arată un raport BBC. La trei ani de la ocuparea orașului Mariupol, Rusia confiscă în mod sistematic casele ucrainenilor care au fugit din calea războiului. O investigație a jurnaliștilor BBC Verify arată că cel puțin 5.700 de apartamente au fost identificate pentru confiscare, în baza unor documente publicate de administrația impusă de Moscova.

UPDATE Un nou apel telefonic interceptat, publicat de Serviciul de Informații Militare al Ucrainei (HUR), scoate la iveală starea de haos, lipsa de coordonare și colapsul lanțului de comandă din cadrul forțelor de ocupație ruse. În înregistrare, un comandant rus este surprins în timp ce urlă isteric la subordonații săi din cauza întârzierilor în desfășurarea unei operațiuni militare, scrie Spot Media.

UPDATE Trei oameni au murit şi cel puţin 28 au fost răniți, printre care și patru copii, în timpul unui atac al rușilor asupra Dnipro, în estul Ucrainei. Atacul a avut loc în noaptea de miercuri spre joi la Dnipro a anunțat Serviciul de Stat pentru Situații de Urgenţă. Guvernatorul local, Serhii Lîsak, a declarat că un "copil mic" şi "o femeie în vârstă" se numără printre cei uciși, scrie Antena3. Atacul a declanșat mai multe incendii.

UPDATE Sistemele rusești de apărare aeriană au distrus sau interceptat 71 de drone ucrainene deasupra a șase regiuni rusești peste noapte, a declarat joi Ministerul rus al Apărării, conform Reuters. Majoritatea dronelor – 49 – au fost doborâte în regiunea Kursk, altele – în regiunile Oriol, Riazan, Briansk, Vladimir și Tula. Într-o declarație publicată pe Telegram, autoritățile din regiunea rusă Ivanovo, care se află la est de Moscova, au declarat că dronele ucrainene au atacat orașul Șuia, dar că nu au fost provocate victime sau pagube. Este a doua noapte consecutivă în care localitatea, care se află la aproximativ 1.150 km de frontiera ucraineană, a fost atacată, potrivit HotNews.

UPDATE Președintele polonez Andrzej Duda a denunțat Rusia pentru „imperialismul însetat de sânge” și a respins amenințările aduse Poloniei și statelor baltice. „Rusia, care se comportă agresiv față de NATO și își pune în aplicare imperialismul brutal și însetat de sânge, atacă Ucraina de trei ani. Tot ceea ce face NATO este un răspuns la agresiunea Rusiei... NATO nu a atacat niciodată pe nimeni și nu atacă, este o alianță care sprijină exclusiv securitatea”, a adăugat Duda. Directorul Serviciului de Informații Externe (SVR) al Rusiei, Serghei Narîşkin, a amenințat Polonia și statele baltice, susținând că țările vor fi „primele care vor suferi” într-un conflict direct dintre NATO și Federația Rusă. Duda a descris amenințările drept „dezinformare rusă clasică înșelătoare”, scrie Kiev Independent, citat de Spotmedia.

UPDATE „Deputații din Parlamentul de la Chișinău au ținut un minut de reculegere în memoria victimelor atacului mortal de la Sumî. Am fost martorii cum ruskii mir de la Kremlin a produs o nouă crimă odioasă în orașul Sumî. Vieți nevinovate au fost curmate, iar familii întregi au fost lăsate în doliu, într-un nou act de barbarie care sfidează orice urmă de umanitate. Suntem în Joia Patimilor. Am așteptat dragi colegi din opoziție ca măcar în această săptămână a căinței să aud de la voi cum condamnați aceste crime, dar se pare că voi nu le vedeți. Avem și unii politicieni care pretind că sunt pro europeni, mai noi, și tot nu văd aceste crime. Un lucru trebuie să înțelegeți: ruskii mir nu înseamnă pace, nu înseamnă protecție, înseamnă distrugere, moarte, suferință. Vedem cu ochii noștri ce lasă în urmă: orașe în ruine, copii rămași fără părinți, bătrâni uitați sub dărâmături, lacrimi și teamă. Moldova este și va rămâne solidară cu poporul ucrainean. Condoleanțe poporului ucrainean și rudelor îndoliate”, a declarat președintele Parlamentului de la Chișinău, Igor Grosu.

UPDATE Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat recent că „datorită industriei sale de apărare, Ucraina va deveni unul dintre contribuitorii-cheie la securitatea mondială și un jucător foarte puternic pe piața globală a armelor și tehnologiilor de apărare”. Această viziune este susținută de oficiali ucraineni. Industria de apărare ucraineană a reușit să se mențină și să se dezvolte, în ciuda atacurilor rusești, notează NewsWeek.

UPDATE Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat miercuri că ţara sa produce acum 40% din armele folosite pe front, în contextul în care Kievul crește producţia internă de arme pe fondul invaziei ruse care continuă, informează joi dpa, transmite Agerpres.

UPDATE Regatul Unit ar sprijini o eventuală decizie a Germaniei de a trimite rachete Taurus în Ucraina, a raportat miercuri The Telegraph, citat de The Kyiv Independent. Vestea vine în contextul în care viitorul cancelar al Germaniei, Friedrich Merz, a reiterat faptul că ar furniza Ucrainei rachetele de croazieră mult râvnite, dacă mișcarea este coordonată cu partenerii europeni, potrivit Mediafax.

UPDATE Oficialii europeni au renunțat la ideea de a include o interzicere a importurilor de gaze lichefiate rusești în următoarele lor pachete de sancțiuni, din cauza rezistenței anumitor guverne și a incertitudinii cu privire la găsirea de surse alternative de aprovizionare, au declarat mai mulți oficiali europeni pentru Reuters, citate de Agerpres.

UPDATE După o perioadă de dezvoltare ținută complet secretă, Ucraina a făcut publică existența unei noi rachete de croazieră avansate: Bars. Anunțul a fost făcut pe 11 aprilie, în cadrul unei conferințe dedicate industriei de apărare, de către ministrul Industriilor Strategice, Herman Smetanin, a relatat BBC Ucraina.

UPDATE Vladimir Putin s-a întâlnit miercuri cu cetăţeni ruşi eliberaţi din captivitate în Fâşia Gaza după atacurile grupării militante Hamas din octombrie 2023 asupra Israelului şi a declarat că legăturile de lungă durată ale Moscovei cu palestinienii au ajutat la asigurarea libertăţii lor, relatează Reuters.

UPDATE Cehia a devenit complet independentă de livrările de petrol rusești pentru prima dată în istoria sa, au declarat oficiali guvernamentali joi, după finalizarea modernizării capacității conductei TAL care vine din vest, informează Reuters.

UPDATE Vladimir Putin a salutat ambițiile spațiale ale miliardarului american Elon Musk, care vrea să organizeze o misiune pe planeta Marte, şi l-a comparat cu Serghei Koroliov, părintele programului spațial sovietic şi un erou național în Rusia. Aceste laude publice neobișnuite ale liderului de la Kremlin la adresa unui american intervenind în contextul încălzirii relațiilor dintre Washington şi Moscova. „Știți, există o persoană care locuiește în Statele Unite, Musk, şi care, s-ar putea spune, este nebun după (planeta) Marte”, a declarat Putin, în timpul unei discuții cu studenții. „Acesta este genul de persoană care apare rar în rândul populaţiei umane, oameni conduși de o anumită idee. Chiar dacă această idee poate părea improbabilă astăzi, ea devine adesea realitate după un timp (…) Este aşa cum au fost şi ideile lui Koroliov şi ale pionierilor noştri, care au fost realizate la vremea lor, unele dintre planurile pe care le-au întocmit puteau părea incredibile”, a continuat liderul de la Kremlin, scrie Spotmedia.

Rusia continuă să atace Ucraina. Bombardamentele s-au soldat cu mai mulți răniți. Ambasadorul Ungariei, Antal Heizer, a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe de la Kiev, unde autoritățile ucrainene au prezentat un protest oficial. Ucraina se implică în războiul din Orientul Mijlociu. Ucraina a primit 11 cereri din partea unor țări care solicită ajutor în combaterea dronelor iraniene, potrivit președintelui Volodimir Zelenski. O nouă rundă de negocieri trilaterale era planificată pentru această săptămână, însă întâlnirea este amânată la propunerea SUA, mai anunță Zelenski. 

Între timp, președintele american Donald Trump a avut o convorbire telefonică de aproximativ o oră cu liderul rus Vladimir Putin. Discuția a vizat evoluțiile recente ale situației globale, războiul dus de SUA și Israel împotriva Iranului, dar și despre războiul din Ucraina, anunță Kremlinul. Trump a spus că între Putin și Zelenski există o „ură imensă”, apoi a spus că sancțiunile împotriva unor țări ar putea fi ridicate. Reuters și The New York Times susțin că este vorba de ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei. În context, Putin ar putea să fie unul dintre marii câștigători ai războiului din Iran, notează Politico, idee confirmată de președintele Consiliului European, Antonio Costa. Parlamentul Ungariei adoptă o rezoluție împotriva aderării Ucrainei la UE.

UPDATE Ucraina a creat noi unități de luptă în cadrul Gărzii Naționale, inclusiv regimente de drone, de asalt și de apărare antiaeriană. Potrivit ministrului de interne Ihor Klimenko, reorganizarea se bazează pe lecțiile învățate pe câmpul de luptă și pe rolul tot mai important al tehnologiilor moderne în război, notează Digi24.

UPDATE ”Moldova urmează pașii Lituaniei spre Uniunea Europeană. Noi suntem pe același drum, doar că Lituania și-a parcurs drumul pe timp de pace, dar Moldova îl parcurge în umbra războiului”, declara președinta Maia Sandu, aflată într-o vizită oficială de două zile la Vilnius, la invitația omologului lituanian, Gitanas Nauseda. Vizita are loc cu prilejul celei de-a 36-a aniversări a restabilirii Declarației de Independență a Lituaniei, Moldova fiind prima țara care a recunoscut acest act. 

UPDATE Marți, Parlamentul Ungariei a adoptat o rezoluție împotriva aderării Ucrainei la UE, dar și împotriva continuării asistenței europene acordate Kievului, scrie The Kyiv Independent.142 de membri ai parlamentului au votat în favoarea propunerii, 28 au votat împotrivă și 4 s-au abținut. Rezoluția precizează că Ungaria se opune aderării Ucrainei la UE, argumentând că țara se află în război și nu îndeplinește criteriile de aderare.

UPDATE Serviciul finlandez de securitate și informații a declarat că Rusia ar putea redirecționa resursele militare și de informații către alte țări europene odată ce conflictul din Ucraina se va încheia. „Capacitatea serviciilor secrete ruse în Europa a avut de suferit din cauza războiului, iar Rusia se pregătește să restabilească această capacitate. Resursele de informații și influență ale Rusiei, legate în prezent de Ucraina, vor deveni disponibile pentru a fi utilizate în alte părți după război”, a avertizat SUPO într-un comunicat, potrivit France24. SUPO a subliniat faptul că Finlanda va rămâne de interes pentru Rusia ca „țară NATO situată între Marea Baltică și regiunea arctică”, scrie Mediafax.

UPDATE Șeful regiunii Donețk din Ucraina, Denis Pușilin, instalat de Moscova la conducerea părților ocupate, i-a spus președintelui rus Vladimir Putin, într-o întâlnire difuzată marți la televiziunea de stat, că Ucraina mai controlează în prezent doar aproximativ 15-17% din regiune, scrie Reuters. 

UPDATE Doi activiști Greenpeace au țâșnit marţi, pe covorul roşu, în faţa preşedintelui francez Emmanuel Macron, care deschidea Summitul Nuclear de la Boulogne-Billancourt, şi l-au întrebat ”de ce cumpărăm uraniu de la Rusia”, relatează AFP.

UPDATE Rusia este, până acum, singurul câștigător al războiului din Orientul Mijlociu, pe fondul creșterii prețurilor la energie și al diminuării atenției acordate războiului său împotriva Ucrainei, a declarat marți președintele Consiliului European, Antonio Costa. „Până acum există un singur câștigător în acest război – Rusia”, a spus Costa într-un discurs adresat ambasadorilor Uniunii Europene la Bruxelles. „Obține noi resurse pentru a-și finanța războiul împotriva Ucrainei pe măsură ce prețurile la energie cresc. Profită de devierea capacităților militare care altfel ar fi putut fi trimise pentru a sprijini Ucraina. Și beneficiază de atenția redusă asupra frontului ucrainean, în timp ce conflictul din Orientul Mijlociu ajunge în prim-plan.” Costa a subliniat necesitatea ca UE să protejeze ordinea internațională bazată pe reguli, despre care a spus că este acum contestată de Statele Unite, și a cerut tuturor părților din Orientul Mijlociu să revină la masa negocierilor. „Libertatea și drepturile omului nu pot fi obținute prin bombe. Doar dreptul internațional le susține”, a spus el. „Trebuie să evităm o escaladare suplimentară. Un astfel de drum amenință Orientul Mijlociu, Europa și nu numai”, notează Rador.

UPDATE Primul scut anti-drone al Europei include tehnologii ce sunt testate în prezent în Ucraina. Inițiativa poloneză, realizată în colaborare cu Norvegia, va fi finanțată cu bani europeni, iar costul total este estimat la aproximativ 3,5 miliarde de euro.Polonia a decis să investească în cel mai avansat sistem anti-drone din Europa după ce Rusia a încălcat spațiul aerian al NATO în 2025. Inițiativa este realizată de un consorțiu polono-norvegian și a devenit și mai presantă odată cu atacul dronelor iraniene Shahed asupra Ciprului.Cu un cost de aproximativ 3,5 miliarde de euro, scutul anti-dronă dezvoltat de Polonia va fi finanțat prin împrumuturi UE în cadrul noului program Safe al UE. Acest lucru a cauzat însă tensiuni la Varșovia, scrie Financial Times. 

UPDATE Forțele ruse continuă să insiste în încercările de a captura orașele Pokrovsk și Mîrnohrad din regiunea Donețk, dar efectivele Corpului 7 de Intervenție Rapidă al Forțelor de Asalt Aerian ale Ucrainei frânează ofensiva și le provoacă pierderi rușilor. "Forțele de apărare zădărnicesc intențiile inamicului, provocând pierderi semnificative de personal și echipamente", a transmis unitatea ucraineană.

UPDATE Dronele ucrainene au lovit un depozit de drone Shahed pe aeroportul din Donețk, relatează Astra. Atacul a avut loc sâmbătă, iar armata ucraineană a difuzat recent imaginile. Dronele erau depozitate în noul terminal al aeroportului Prokofiev. Mai mulți specialiști veniți din zona economică specială Alabuga din Tatarstan, unde Rusia produce aceste drone, au fost răniți. Patru membri ai brigăzii ruse de drone Grom Kaskad au fost, de asemenea, răniți, relatează Nexta.

UPDATE Forțele ruse au atacat Ucraina cu 137 de drone în timpul nopții. Până la ora locală 8:00, forțele ucrainene de apărare aeriană au distrus și bruiat 122 de drone. 12 drone au lovit în 10 locuri. De asemenea, resturi de drone avariate au căzut în 10 locuri, au comunicat Forțele Aeriene ale Ucrainei.

UPDATE „Am avut o ședință cu echipa noastră de negociere. Este important că, în realitate, comunicăm 24/7 cu partea americană. În prezent, prioritatea partenerilor și întreaga atenție sunt concentrate asupra situației din jurul Iranului, iar din acest motiv întâlnirea care fusese planificată pentru această săptămână, la propunerea părții americane, este amânată. Totuși, Ucraina este pregătită pentru o întâlnire în orice moment, în formatul care poate ajuta și care va fi realist din punctul de vedere al încheierii războiului. Echipa a prezentat informații despre planurile părții ruse, în măsura în care acestea ne sunt cunoscute, în primul rând datorită activității serviciilor noastre de informații. Am însărcinat echipa să comunice încă o dată cu negociatorii americani pentru a confirma, în primul rând, disponibilitatea noastră pentru o cooperare strategică comună în domeniul securității, inclusiv pentru apărarea împotriva dronelor de atac, iar în al doilea rând pentru a reconfirma disponibilitatea noastră de a lucra în mod substanțial pentru încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei”, a scris Volodimir Zelenski pe canalul său de Telegram.

UPDATE „Vedem că rușii încearcă acum să manipuleze situația din Orientul Mijlociu și din regiunea Golfului în favoarea agresiunii lor, precum și să transforme atacurile regimului iranian asupra vecinilor și asupra bazelor americane, de fapt, într-un al doilea front al războiului Rusiei împotriva Ucrainei și, mai larg, împotriva întregului Occident. Acest lucru nu trebuie permis. Răului nu trebuie să i se ofere oportunități de coordonare, însă protejarea vieții trebuie să fie coordonată clar. Tocmai pentru acest lucru lucrăm. Mulțumesc tuturor celor care ajută!”, a scris Volodimir Zelenski pe canalul său de Telegram.

UPDATE Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a convocat luni o întâlnire la Kremlin pentru a discuta despre situația de pe piața mondială a petrolului și gazelor, notează Mediafax. Putin a declarat că războiul dintre SUA şi Israel împotriva Iranului a declanşat o criză energetică globală şi a avertizat că producţia de petrol dependentă de Strâmtoarea Ormuz ar putea înceta curând. Putin a afirmat că Rusia, „al doilea cel mai mare exportator de petrol din lume şi deținătoarea celor mai mari rezerve de gaze naturale”, este gata să colaboreze din nou cu clienții europeni dacă aceștia doresc să revină la o cooperare pe termen lung, scrie NewsWeek.

UPDATE Premierul Estoniei, Kristen Michal, a confirmat luni disponibilitatea țării sale de a discuta propunerea președintelui francez Emmanuel Macron privind extinderea garanțiilor nucleare ale Parisului la nivel european, relatează EFE. În timp ce inițiativa naște dezbateri în regiunea Mării Baltice, România adoptă o poziție de neangajare, reiterând încrederea în umbrela nucleară americană.

UPDATE Importurile europene de armament s-au triplat în intervalul 2021-2025 faţă de perioada precedentă de cinci ani din 2016 până în 2020, arată cel mai recent raport al Institutului Internaţional de Cercetări pentru Pace (SIPRI), citat luni de dpa, conform Agerpres. Conform documentului, livrările de armament la nivel mondial au crescut cu 9,2% faţă de cele două cincinale precedente. SIPRI estimează volumul de arme livrat, nu valoarea acestora, precizează dpa. Cantitățile de armament înregistrează fluctuații semnificative în funcție de comenzile din fiecare an, dar institutul urmăreşte tendințele pe termen lung, comparând una cu alta perioade de cinci ani.

UPDATE Orașul Huleaipole din regiunea sudică Zaporojie e pe cale să cadă în mâinile rușilor, dar forțele ucrainene aflate în zonă susțin că este o pierdere care „face parte din plan”. Pe de altă parte, în primele luni ale acestui an, forțele ucrainene au eliberat peste 400 kmp din teritoriul ocupat de Rusia în sudul țării, zădărnicind eforturile Moscovei de a lansa o ofensivă sudică, a declarat Volodimir Zelenski. Unitățile ucrainene au intrat în ofensivă în regiunile Zaporojie și Dnipropetrovsk, unde avansurile Rusiei s-au oprit, iar Kievul este mai optimist acum decât la sfârșitul anului trecut, notează Știripesurse.

UPDATE Autorităţile ucrainene au raportat că, în noaptea de 9 spre 10 martie, Rusia a atacat oraşul Harkiv. În urma loviturii unei drone, au fost avariate case dintr-un sector rezidențial privat din cartierul Holodnohirsk. Primarul orașului, Ihor Terehov, a informat că rușii au lansat mai multe lovituri asupra aceluiași cartier. Bombardamentele s-au soldat cu patru răniţi. Potrivit șefului Administrației Militare Regionale Harkiv, Oleh Sinehubov, este vorba despre trei femei de 58, 38 și 52 de ani și o fată de 17 ani, cărora medicii le-au acordat îngrijiri la fața locului. De asemenea, Sinehubov a precizat că, în urma atacului, au fost avariate trei case și un automobil, scrie Rador.

UPDATE Luni, în seria sa de interviuri și conferințe de presă despre război, Donald Trump a spus că Statele Unite iau în considerare relaxarea unor sancțiuni petroliere pentru a combate creșterea prețurilor. „Avem sancțiuni asupra unor țări. O să ridicăm acele sancțiuni până se rezolvă situația”, le‑a spus Trump jurnaliștilor. „Apoi, cine știe? Poate nu va mai fi nevoie să le reimpunem – va fi atâta pace”, a adăugat el. În aceeași conferință de presă, Trump a spus că a avut o convorbire „foarte bună” cu președintele rus Vladimir Putin, despre care a afirmat că „vrea să fie de ajutor”. Trump nu a precizat însă ce sancțiuni sau asupra căror țări ar putea fi ridicate, deși SUA au relaxat deja temporar unele sancțiuni pentru a permite Indiei să cumpere petrol rusesc blocat pe mare, scrie Rador.

UPDATE Președintele SUA, Donald Trump, a sugerat că administrația americană ar putea relaxa anumite sancțiuni petroliere impuse Rusiei, ca parte a unor măsuri menite să stabilizeze piețele energetice globale, afectate de războiul din Iran și de perturbările majore ale aprovizionării cu petrol. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă dedicate crizei din Orientul Mijlociu.

UPDATE Preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său american Donald Trump au discutat luni în cadrul unei conversații telefonice "sincere şi constructive" despre războiul din Iran şi cel din Ucraina, a anunţat Kremlinul, notează AFP, potrivit Agerpres. Aceasta a fost prima conversație între cei doi lideri de la ultima lor discuție telefonică din decembrie 2025. Potrivit lui Ușakov, apelul, care a durat aproximativ o oră, a avut loc la inițiativa Washingtonului, pentru a aborda „o serie de chestiuni extrem de importante legate de evoluția actuală a situației internaționale”. În ceea ce priveşte Ucraina, Vladimir Putin i-a oferit omologului său american "o descriere a situaţiei actuale de pe linia de contact, unde trupele ruse avansează cu mare succes", a explicat Uşakov. Putin a "evaluat pozitiv eforturile de mediere întreprinse" de Donald Trump pentru a încerca să găsească o soluție diplomatică la războiul din Ucraina, după mai multe runde de negocieri care până acum nu au reuşit să ducă la încetarea ostilităţilor.

UPDATE Președintele Donald Trump a confirmat convorbirea în cadrul unei conferințe de presă, unde a declarat că a avut o „discuție foarte bună” cu Vladimir Putin. Potrivit liderului de la Casa Albă, una dintre temele importante abordate a fost războiul din Ucraina și mai cu seamă „pacea din Ucraina”. Putin ar fi avansat mai multe propuneri pentru încheierea rapidă a conflictului din Iran. De asemenea, conform Reuters, administrația Trump ia în considerare relaxarea suplimentară a sancțiunilor asupra petrolului rusesc, scrie Gândul.

UPDATE Președintele Donald Trump a discutat luni seară la telefon cu liderul rus Vladimir Putin despre evoluțiile recente ale situației globale, după escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu. Consilierul prezidențial rus Iuri Ușakov, a confirmat pentru TASS, convorbirea dintre cei doi lideri. Potrivit consilierului prezidențial de la Kremlin, dialogul dintre cei doi lideri a fost „unul direct și constructiv”, în linie cu contactele anterioare dintre Washington și Moscova. Discuția dintre Donald Trump și Vladimir Putin ar fi vizat mai multe subiecte importante legate de situația internațională. „În această seară a avut loc un apel telefonic între președinții Rusiei și Statelor Unite. Conversația a fost una de lucru, deschisă și constructivă, așa cum se întâmplă de obicei în dialogul dintre liderii Rusiei și Statelor Unite”, a declarat Ușakov. Potrivit acestuia, apelul a fost inițiat de președintele american. „Donald Trump l-a sunat pe Vladimir Vladimirovici Putin pentru a discuta o serie de subiecte extrem de importante legate de evoluțiile recente ale situației globale”, a adăugat Ușakov. Oficialul rus a precizat că discuția a durat aproximativ o oră și că ambii lideri au convenit asupra necesității menținerii unor contacte regulate. „Președintele SUA a menționat că, așa cum s-a convenit anterior, contactele lor ar trebui să fie regulate”, a spus Ușakov, adăugând că „ambii lideri au spus că sunt pregătiți”.

UPDATE Unsprezece țări au cerut ajutorul Kievului pentru a contracara dronele iraniene Shahed în contextul războiului din Iran și al atacurilor continue ale Teheranului împotriva statelor din Golf, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski. El a explicat că Ucraina este dispusă să ajute, dar numai pe cei care ajută Kievul „să protejeze viețile ucrainenilor și independența Ucrainei”. „Unele solicitări au fost deja satisfăcute prin decizii concrete și sprijin specific”, a declarat Zelenski.

UPDATE Loviturile militare lansate de SUA și Israel împotriva Iranului au declanșat un nou șoc pe piețele energetice, iar efectele se văd deja în economia Rusiei. Creșterea bruscă a prețului petrolului îi oferă Kremlinului o gură de oxigen financiară exact în momentul în care costurile războiului din Ucraina începeau să apese tot mai greu asupra bugetului. Potrivit unei analize publicate de Politico, conflictul din Orientul Mijlociu riscă să transforme Moscova într-unul dintre principalii beneficiari ai escaladării regionale. După bombardarea unor instalații petroliere iraniene de către Israel, prețul petrolului de referință a depășit pragul de 100 de dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din vara lui 2022, când piețele au reacționat la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina. Pentru Kremlin, această evoluție înseamnă venituri suplimentare substanțiale, într-un moment în care economia rusă era supusă unei presiuni tot mai mari din cauza sancțiunilor occidentale și a costurilor războiului, scrie Spotmedia.

UPDATE Sute de tineri croaţi s-au prezentat, luni, 9 martie, la centrele de recrutare, pentru serviciul militar obligatoriu. Croaţia eliminase această obligație în 2008, notează BBC. Croația a devenit, așadar, una dintre cele 10 țări NATO care au reintrodus serviciul militar obligatoriu, alăturându-se Greciei, Turciei, țărilor scandinave și țărilor baltice.

UPDATE La o săptămână după ce Donald Trump a calificat guvernul spaniol drept „groaznic” și a amenințat că va întrerupe relațiile comerciale cu Madridul, liderii Spaniei sunt în continuare furioși pe cancelarul german Friedrich Merz pentru că a rămas tăcut în Biroul Oval în timp ce președintele american își rostea tirada, scrie Politico.

UPDATE Premierul ungar Viktor Orban a declarat că țara sa este interesată de continuitatea existenței Ucrainei, deoarece e important pentru maghiari să existe "întotdeauna ceva" între Ungaria și Rusia. Orban a spus într-un discurs că, atunci când Ungaria era vecină cu Uniunea Sovietică, acest lucru nu era benefic pentru țară. "De aceea, suntem interesați nu de slăbirea Ucrainei, ci de consolidarea ei. Ar trebui să existe întotdeauna ceva – ați putea chiar să o numiți Ucraina – între Rusia și Ungaria. Privim lumea nu din perspectiva ucrainenilor, ci din perspectiva maghiarilor, iar securitatea maghiarilor poate fi garantată cu mai mult succes, dacă nu suntem vecini cu Rusia", a remarcat el. El a adăugat că acesta este motivul pentru care "Ucraina se poate baza întotdeauna pe sprijinul Ungariei". "Singura întrebare este cum vedem locul Ucrainei în această Europă. Nu vrem să-i lăsăm să intre în UE. Ei se comportă deja ca și cum ar fi membri. Cer, amenință și șantajează, chiar dacă nu sunt membri", a spus Orban. El a adăugat că Ungaria "nu vrea să vadă astfel de oameni, o astfel de țară în Uniune", ci va căuta un acord strategic între UE și Ucraina care să determine viitorul Ucrainei "într-un mod benefic pentru Europa și pentru noi, maghiarii", notează Spotmedia.

UPDATE Tensiunile diplomatice dintre Kiev și Budapesta cresc după reținerea convoiului ucrainean care transporta numerar și aur din Austria spre Ucraina, relatează Mediafax. Ambasadorul Ungariei în Ucraina, Antal Heizer, a fost convocat luni, la Ministerul Afacerilor Externe de la Kiev, unde autoritățile ucrainene au prezentat un protest oficial.

UPDATE Suedia își intensifică pregătirile pentru posibile crize sau conflicte și își îndeamnă cetățenii să facă stocuri de produse esențiale, inclusiv combustibil, alimente și generatoare electrice, scrie Novinite. Guvernul a alocat 1,4 miliarde de coroane suedeze autorităților locale pentru consolidarea apărării civile și a rezilienței la nivel local, a anunțat luni ministrul Apărării Civile, Carl-Oskar Bohlin. Cinci milioane de exemplare ale ghidului suedez de 32 de pagini, intitulat „În caz de criză sau război” (If Crisis or War Comes), au fost distribuite în locuințele din întreaga țară. Publicația oferea îndrumări detaliate privind stocarea produselor esențiale și localizarea adăposturilor sigure în cazul în care ar izbucni un război.