Rusia a lansat la finalul zilei de miercuri, 16 aprilie, un atac sângeros asupra orașului Dnipro. Cel puțin trei oameni au murit și 30 au fost răniți, printre care și un bebeluș de nouă luni. Conform publicației ucrainene Focus, rușii au atacat masiv orașul Dnipro cu drone kamikaze Shahed. Bombardamentele au provocat incendii în oraș, iar un magazin deținut de soția primarului din oraș, Boris Filatov, a fost distrus. 

Şeful administraţiei prezidenţiale ucrainene, Andrii Iermak, a anunţat că a sosit joi la Paris împreună cu doi miniştri ucraineni pentru a se întâlni cu „reprezentanţi" europeni şi americani, secretarul de stat american, Marco Rubio, şi emisarul preşedintelui Donald Trump, Steve Witkoff, fiind de asemenea aşteptaţi să participe la discuţii privind Ucraina.

UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski cere să se facă presiune pe "ucigașii ruși". Apelul lui Volodimir Zelenski vine într-un moment în care la Paris, o delegație ucraineană întâlnește responsabili europeni și americani. Pentru Kremlin, “europenii doresc continuarea războiului”, notează RFI.

UPDATE Armata ucraineană a revendicat joi un contraatac reuşit în apropierea oraşului Pokrovsk, punctul fierbinte al frontului din estul Ucrainei, o evoluţie inedită în războiul în care armata rusă păstrează iniţiativa, relatează agenția de știri AFP, citată de Agerpres.

UPDATE „Noul procuror al Washingtonului servește propagandei Kremlinului?” The Washington Post a dezvăluit miercuri că, în perioada 2016 și 2024, Ed Martin, numit recent procuror federal al districtului Washington DC, a avut mai mult de 150 de intervenții pe Russia Today și Sputnik, două surse media finanțate și controlate de guvernul rus: „Analiza arhivelor de televiziune sugerează că a apărut pe Russia Today și Sputnik mai des decât pe orice alt canal în acea perioadă”, a explicat cotidianul american, preluat de sursa citată, potrivit Mediafax.

UPDATE Șeful armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrski, a anunțat joi că, de la începutul anului 2025, armata rusă a pierdut aproape 5.000 de piese de artilerie și peste 900 de tancuri. Pierderile mari în militari și echipamente militare ale armatei ruse au fost provocate în special de dronele kamikaze ucrainene, a spus Sîrski. Totodată, serviciile britanice de informații militare estimează că rușii au pierdut, din ianuarie și până în prezent, în jur de 138.000 de militari, scrie Digi24.

UPDATE Președintele Serbiei a declarat miercuri că nu s-a răzgândit cu privire la participarea sa la parada de Ziua Victoriei organizată la Moscova, luna viitoare, în ciuda presiunii din partea Uniunii Europene, scrie Associated Press. Oficialii europeni l-au avertizat pe Aleksandar Vucic că vizita sa la Moscova pentru comemorarea celui de-al Doilea Război Mondial ar reprezenta o încălcare a criteriilor de aderare la blocul comunitar și ar putea deraia ambițiile declarate ale țării în relație cu UE.

UPDATE Italia va atinge obiectivul de 2% cheltuieli pentru apărare din PIB în acest an, a declarat ministrul economiei Giancarlo Giorgetti la o audiere în Parlament de joi. Proiectul de buget pentru apărare al Italiei din 2024 a fost de 1,49% din PIB, potrivit criteriilor NATO, unul dintre cele mai scăzute în rândul ţărilor Alianţei, şi ţara se află sub presiune din partea SUA pentru a-şi spori cheltuielile de apărare, relatează Reuters, potrivit Agerpres.

UPDATE Ministerul rus de Externe avertizează că Germania ar fi implicată direct în războiul din Ucraina, dacă Kievul folosește rachete Taurus pentru a lovi infrastructura critică din Rusia, relatează vineri Sky News.  Friedrich Merz, viitorul cancelar german, vrea să furnizeze Kievului rachete Taurus, ceea ce predecesorul său Olaf Scholz a refuzat să facă, de teamă că ar putea atrage Berlinul într-un război direct cu Moscova. Taurus este un sistem puternic de rachete de croazieră care poate lovi ținte aflate adânc în interiorul teritoriului rus, ceea ce ar putea schimba jocul pentru forțele ucrainene. Regatul Unit și Franța furnizează deja Ucrainei propriile rachete cu rază lungă de acțiune - Storm Shadows și Scalp, notează Digi24.

UPDATE Într-un război care a dat peste cap echilibrul geopolitic global, unele state mici și izolate au reușit să capitalizeze din haos. Coreea de Nord, deși sub embargouri internaționale severe și cu o economie aflată de ani de zile în colaps latent, a obținut în contextul invaziei ruse în Ucraina venituri de peste 20 de miliarde de dolari, arată o analiză recentă a Institutului Sud-Coreean de Analiză a Apărării (KIDA), citată de Newsweek.

UPDATE Suma totală acordată de ţările europene Ucrainei de la începutul invaziei ruse, în februarie 2022, a atins la 28 februarie 137,9 miliarde de euro, iar cea acordată de către Statele Unite atingea 114,3 miliarde de euro, însă ajutorul militar american era uşor mai important, de 64,6 miliarde de euro, cu un miliard de euro mai mare decât ajutorul militar european, anunţă Kiel Institute, relatează BFMTV.

UPDATE Polonia își va întări în curând desfășurarea militară din Letonia pentru a consolida apărarea statelor de la frontiera estică a NATO. În luna iunie, Varșovia va suplimenta numărul militarilor săi staționați în Letonia de la 190 la 300 de soldați, a spus ministrul polonez al Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, preluat de Bloomberg.

UPDATE Curtea Supremă a Rusiei a anunţat joi că a validat retragerea talibanilor de pe lista Rusiei cu organizaţii teroriste, o măsură simbolică menită să consolideze relaţiile dintre Moscova şi regimul de Kabul care este izolat pe scena internaţională, relatează agenția de știri AFP, citată de Agerpres.

UPDATE Într-un moment în care Statele Unite și Rusia poartă negocieri sensibile pentru încetarea războiului din Ucraina, cazul unei companii care produce de conserve, confiscată de statul rus de la proprietarul său american, a devenit un punct fierbinte pe agenda diplomatică. Moscova plănuiește să utilizeze compania confiscată pentru a hrăni armata rusă, a relatat joi Reuters. Glavprodukt, o companie confiscată de Rusia, în anul 2024, de la omul de afaceri american Leonid Smirnov și plasată sub controlul statului, este singura firmă cu capital american naționalizată până acum de Kremlin. Glavprodukt ar urma să fie folosită pentru a aproviziona armata rusă cu alimente, scrie Mediafax.

UPDATE Steve Witkoff, trimisul special al lui Donald Trump, și Marco Rubio, șeful diplomației SUA, poartă joi discuții cu omologii europeni și cu cei ucraineni, la Paris, despre eforturile de a pune capăt războiului din Ucraina. Înaintea negocierilor, rușii au atacat din nou masiv Ucraina. 5 rachete și 75 de drone au lovit orașe ucrainene. Potrivit imaginilor publicate de la întâlnire, cei mai importanți consilieri de securitate națională ai lui Donald Trump discută cu Emmanuel Bonne, consilierul președintelui francez Emmanuel Macron. Discuțiile de astăzi între oficialii americani și europeni de la Paris vor fi, fără îndoială, pline de neplăceri, scrie SkyNews.

UPDATE Rusia se așteaptă ca Europa și Ucraina să fie motivate să caute o soluționare pașnică, dar deocamdată, Europa este concentrată pe continuarea războiului, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, într-o conversație cu jurnaliştii, relatează agenția rusă de presă TASS.

UPDATE Un sondaj în Elveția arată că oamenii se tem de un atac al Rusiei asupra altor state est-europene în următorii 10 ani, arată un sondaj realizat de Leewas pentru publicațiile trustului Tamedia, informează portalul 20 Minuten. În acest context, ideea unui scut nuclear european câștigă susținere, cu 61% dintre respondenți în favoarea unei astfel de inițiative.

UPDATE Președintele american Donald Trump a prelungit sancțiunile asupra navelor rusești și afiliate Rusiei, potrivit unui document din Registrul Federal al SUA publicat la 15 aprilie și programat pentru publicare la 17 aprilie, scrie Kyiv Independent. „Mențin pentru un an urgența națională în ceea ce privește Federația Rusă și autoritatea de urgență referitoare la reglementarea ancorării și circulației navelor afiliate Rusiei în porturile Statelor Unite”, se arată în document.

UPDATE Șeful Statului Major al Apărării din România, Gheorghiță Vlad, și-a exprimat îngrijorarea crescândă cu privire la o amenințare mai mare din partea Rusiei, afirmând că pericolul actual e mai mare decât în urmă cu doi-trei ani. Vorbind pentru cei de la Pro TV, el a subliniat că cu cât conflictul din Ucraina continuă mai mult cu atât riscurile de securitate pentru România devin mai mari. Vlad a menționat că există o teamă vizibilă că Rusia s-ar putea folosi de un acord de pace pentru a se reînarma și a se pregăti pentru noi conflicte, fiindcă Moscova nu și-a abandonat vreodată ambițiile de a-și recâștiga influența asupra teritoriilor controlate de Uniunea Sovietică.

UPDATE Șeful administrației prezidențiale de la Kiev, Andrii Iermak, ministrul de Externe, Andrii Sîbiga, și ministrul Apărării, Rustem Umerov, au ajuns miercuri, la Paris, pentru o serie de întâlniri bilaterale și multilaterale privind garanțiile de securitate pentru Ucraina. Vizita include și discuții cu oficiali americani aflați în prezent în Franța. „În cadrul vizitei sunt planificate o serie de întâlniri bilaterale și multilaterale cu reprezentanți ai țărilor din coaliția celor dispuși și capabili să garanteze securitatea — inclusiv Franța, Germania și Regatul Unit”, a anunțat Iermak, pe platforma X (fosta Twitter).

UPDATE Mai mulți oficiali occidentali și din Apărare au afirmat că un lider puternic îl poate „trezi” pe Donald Trump, pentru a vedea cu alți ochi războiul Rusiei din Ucraina. El și coaliția sa, formată din zeci de țări, vor să creeze un „coșmar” pentru Putin, construind o pârghie de forță strategică. „Coaliția bunăvoinței” a lui Sir Keir Starmer îl poate aduce pe Donald Trump în concordanță cu aliații occidentali în privința războiului Rusiei, prin creșterea producției comune de muniții și construirea de noi fabrici în Ucraina.Oficialii au spus că coaliția ar trebui să ajute Ucraina să dezvolte cât mai multă pârghie strategică posibilă, în timp ce discuțiile de pace stagnează. Sursele sugerează că acest lucru ar trebui să includă deschiderea de fabrici în Ucraina și creșterea masivă a producției de muniție a țării, potrivit iNews, citat de Ziare.com.

UPDATE Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat joi că confiscarea de către Estonia a unui petrolier care se îndrepta spre Rusia a fost o acțiune provocatoare care prezintă riscuri pentru transportul maritim și securitatea în Marea Baltică, scrie Rador.

UPDATE Publicația media independentă din Rusia, Mediazona, în colaborare cu serviciul rus al BBC, a confirmat identitatea a 101.833 de militari ruși uciși în Ucraina. Cel mai recent raport al Mediazona acoperă perioada 24 februarie 2022 – 7 aprilie 2025. De la ultima actualizare a acestuia, la sfârșitul lunii martie, au fost uciși încă 1.882 de militari ruși. Lista militarilor ruși decedați este compilată din surse verificate, disponibile publicului, inclusiv postări pe rețelele de socializare, rapoarte de știri locale și anunțuri oficiale ale autorităților regionale, scrie The Kyiv Independent, citat de Mediafax.

UPDATE „Trăim o perioadă în care ordinea internațională pe care o știam și pe care ne putem baza trece printr-un proces de schimbare profundă. La nivel global, asistăm la tot mai multe conflicte - militare, diplomatice și comerciale. În regiunea noastră, de trei ani, Rusia duce un război nedrept și brutal împotriva Ucrainei. Cetățenii Republicii Moldova, și cei din țară, și cei care locuiesc peste hotare, simt o mare neliniște legată de schimbările care au loc. Sunt schimbări care afectează nu doar bugetele, ci și sufletele oamenilor. Credința noastră într-o lume dreaptă, bazată pe reguli și pe respect, o lume stabilă și previzibilă este puternic zdruncinată. Din prima zi, poziția noastră a fost una clară - noi suntem de partea păcii, nu a agresiunii, și facem totul ca să păstrăm pacea în Moldova prin diplomație. Putem asigura securitatea țării în continuare demonstrând un comportament corect, previzibil și consecvent, construind parteneriate puternice, de încredere cu vecinii noștri, România și Ucraina, dar și cu celelalte țări care respectă dreptul internațional și hotarele altor state”, a declarat președinta Maia Sandu într-un discurs susținut în Parlamentul de la Chișinău.

UPDATE Ucraina a acuzat miercuri Rusia că a lansat peste 30 de atacuri asupra infrastructurii energetice de la sfârșitul lunii martie, când cele două părți au convenit să suspende loviturile asupra acestor obiective, notează Reuters. „Considerăm că încetarea focului asupra infrastructurii energetice a început pe 25 martie,” a declarat Heorhii Tîhîi, purtător de cuvânt al Ministerului ucrainean de Externe, într-un briefing de presă

UPDATE Unii oficiali ai administrației Trump sunt nemulțumiți de sprijinul continuu al țărilor europene pentru Ucraina, subliniind ruptura tot mai mare dintre Washington și Europa, relatează The Economist, citând surse diplomatice confidențiale. Partenerii europeni ai Kievului au încercat să prezinte un front unit privind Ucraina, promițând asistență suplimentară și pregătind o „forță de reasigurare” de trupe pentru a monitoriza o eventuală încetare a focului, scrie G4media.

UPDATE Rușii declară „fără proprietar” apartamentele ucrainenilor fugiți din Mariupol, apoi le confiscă și le dau cetățenilor cu pașaport rusesc. Oamenii nu își vor mai putea recupera niciodată casele din cauza procesului birocratic, arată un raport BBC. La trei ani de la ocuparea orașului Mariupol, Rusia confiscă în mod sistematic casele ucrainenilor care au fugit din calea războiului. O investigație a jurnaliștilor BBC Verify arată că cel puțin 5.700 de apartamente au fost identificate pentru confiscare, în baza unor documente publicate de administrația impusă de Moscova.

UPDATE Un nou apel telefonic interceptat, publicat de Serviciul de Informații Militare al Ucrainei (HUR), scoate la iveală starea de haos, lipsa de coordonare și colapsul lanțului de comandă din cadrul forțelor de ocupație ruse. În înregistrare, un comandant rus este surprins în timp ce urlă isteric la subordonații săi din cauza întârzierilor în desfășurarea unei operațiuni militare, scrie Spot Media.

UPDATE Trei oameni au murit şi cel puţin 28 au fost răniți, printre care și patru copii, în timpul unui atac al rușilor asupra Dnipro, în estul Ucrainei. Atacul a avut loc în noaptea de miercuri spre joi la Dnipro a anunțat Serviciul de Stat pentru Situații de Urgenţă. Guvernatorul local, Serhii Lîsak, a declarat că un "copil mic" şi "o femeie în vârstă" se numără printre cei uciși, scrie Antena3. Atacul a declanșat mai multe incendii.

UPDATE Sistemele rusești de apărare aeriană au distrus sau interceptat 71 de drone ucrainene deasupra a șase regiuni rusești peste noapte, a declarat joi Ministerul rus al Apărării, conform Reuters. Majoritatea dronelor – 49 – au fost doborâte în regiunea Kursk, altele – în regiunile Oriol, Riazan, Briansk, Vladimir și Tula. Într-o declarație publicată pe Telegram, autoritățile din regiunea rusă Ivanovo, care se află la est de Moscova, au declarat că dronele ucrainene au atacat orașul Șuia, dar că nu au fost provocate victime sau pagube. Este a doua noapte consecutivă în care localitatea, care se află la aproximativ 1.150 km de frontiera ucraineană, a fost atacată, potrivit HotNews.

UPDATE Președintele polonez Andrzej Duda a denunțat Rusia pentru „imperialismul însetat de sânge” și a respins amenințările aduse Poloniei și statelor baltice. „Rusia, care se comportă agresiv față de NATO și își pune în aplicare imperialismul brutal și însetat de sânge, atacă Ucraina de trei ani. Tot ceea ce face NATO este un răspuns la agresiunea Rusiei... NATO nu a atacat niciodată pe nimeni și nu atacă, este o alianță care sprijină exclusiv securitatea”, a adăugat Duda. Directorul Serviciului de Informații Externe (SVR) al Rusiei, Serghei Narîşkin, a amenințat Polonia și statele baltice, susținând că țările vor fi „primele care vor suferi” într-un conflict direct dintre NATO și Federația Rusă. Duda a descris amenințările drept „dezinformare rusă clasică înșelătoare”, scrie Kiev Independent, citat de Spotmedia.

UPDATE „Deputații din Parlamentul de la Chișinău au ținut un minut de reculegere în memoria victimelor atacului mortal de la Sumî. Am fost martorii cum ruskii mir de la Kremlin a produs o nouă crimă odioasă în orașul Sumî. Vieți nevinovate au fost curmate, iar familii întregi au fost lăsate în doliu, într-un nou act de barbarie care sfidează orice urmă de umanitate. Suntem în Joia Patimilor. Am așteptat dragi colegi din opoziție ca măcar în această săptămână a căinței să aud de la voi cum condamnați aceste crime, dar se pare că voi nu le vedeți. Avem și unii politicieni care pretind că sunt pro europeni, mai noi, și tot nu văd aceste crime. Un lucru trebuie să înțelegeți: ruskii mir nu înseamnă pace, nu înseamnă protecție, înseamnă distrugere, moarte, suferință. Vedem cu ochii noștri ce lasă în urmă: orașe în ruine, copii rămași fără părinți, bătrâni uitați sub dărâmături, lacrimi și teamă. Moldova este și va rămâne solidară cu poporul ucrainean. Condoleanțe poporului ucrainean și rudelor îndoliate”, a declarat președintele Parlamentului de la Chișinău, Igor Grosu.

UPDATE Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat recent că „datorită industriei sale de apărare, Ucraina va deveni unul dintre contribuitorii-cheie la securitatea mondială și un jucător foarte puternic pe piața globală a armelor și tehnologiilor de apărare”. Această viziune este susținută de oficiali ucraineni. Industria de apărare ucraineană a reușit să se mențină și să se dezvolte, în ciuda atacurilor rusești, notează NewsWeek.

UPDATE Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat miercuri că ţara sa produce acum 40% din armele folosite pe front, în contextul în care Kievul crește producţia internă de arme pe fondul invaziei ruse care continuă, informează joi dpa, transmite Agerpres.

UPDATE Regatul Unit ar sprijini o eventuală decizie a Germaniei de a trimite rachete Taurus în Ucraina, a raportat miercuri The Telegraph, citat de The Kyiv Independent. Vestea vine în contextul în care viitorul cancelar al Germaniei, Friedrich Merz, a reiterat faptul că ar furniza Ucrainei rachetele de croazieră mult râvnite, dacă mișcarea este coordonată cu partenerii europeni, potrivit Mediafax.

UPDATE Oficialii europeni au renunțat la ideea de a include o interzicere a importurilor de gaze lichefiate rusești în următoarele lor pachete de sancțiuni, din cauza rezistenței anumitor guverne și a incertitudinii cu privire la găsirea de surse alternative de aprovizionare, au declarat mai mulți oficiali europeni pentru Reuters, citate de Agerpres.

UPDATE După o perioadă de dezvoltare ținută complet secretă, Ucraina a făcut publică existența unei noi rachete de croazieră avansate: Bars. Anunțul a fost făcut pe 11 aprilie, în cadrul unei conferințe dedicate industriei de apărare, de către ministrul Industriilor Strategice, Herman Smetanin, a relatat BBC Ucraina.

UPDATE Vladimir Putin s-a întâlnit miercuri cu cetăţeni ruşi eliberaţi din captivitate în Fâşia Gaza după atacurile grupării militante Hamas din octombrie 2023 asupra Israelului şi a declarat că legăturile de lungă durată ale Moscovei cu palestinienii au ajutat la asigurarea libertăţii lor, relatează Reuters.

UPDATE Cehia a devenit complet independentă de livrările de petrol rusești pentru prima dată în istoria sa, au declarat oficiali guvernamentali joi, după finalizarea modernizării capacității conductei TAL care vine din vest, informează Reuters.

UPDATE Vladimir Putin a salutat ambițiile spațiale ale miliardarului american Elon Musk, care vrea să organizeze o misiune pe planeta Marte, şi l-a comparat cu Serghei Koroliov, părintele programului spațial sovietic şi un erou național în Rusia. Aceste laude publice neobișnuite ale liderului de la Kremlin la adresa unui american intervenind în contextul încălzirii relațiilor dintre Washington şi Moscova. „Știți, există o persoană care locuiește în Statele Unite, Musk, şi care, s-ar putea spune, este nebun după (planeta) Marte”, a declarat Putin, în timpul unei discuții cu studenții. „Acesta este genul de persoană care apare rar în rândul populaţiei umane, oameni conduși de o anumită idee. Chiar dacă această idee poate părea improbabilă astăzi, ea devine adesea realitate după un timp (…) Este aşa cum au fost şi ideile lui Koroliov şi ale pionierilor noştri, care au fost realizate la vremea lor, unele dintre planurile pe care le-au întocmit puteau părea incredibile”, a continuat liderul de la Kremlin, scrie Spotmedia.

Rusia a atacat Kievul și alte regiuni ale Ucrainei cu rachete și drone sâmbătă dimineață, înaintea a ceea ce președintele Volodimir Zelenski a numit o întâlnire crucială cu președintele american Donald Trump, care va avea loc duminică la Mar-a-Lago, în Florida, pentru a ajunge la un acord care să pună capăt unui război care durează de aproape patru ani, scrie Reuters. Trump a declarat că este optimist în ceea ce privește posibilitatea de a ajunge la un acord final de pace în timpul vizitei lui Zelenski.

Pe front, ruşii sunt într-o situaţie disperată în oraşul Kupiansk: au rămas doar câţiva, se predau şi nu au nicio linie de aprovizionare. Şi la Kiev avem un episod palpitant. Serviciul de Securitate al Ucrainei a dejucat un asasinat împotriva unui ofițer al spionajului militar și a reținut un agent FSB, în timp ce încerca să comită crima.

UPDATE Primarul capitalei ucrainene a raportat victime, în urma bombardamentelor ruseşti de la Kiev. Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a declarat că opt răniți s-au înregistrat la Kiev. Primarul orașului Kiev a actualizat numărul victimelor bombardamentelor rusești: acum sunt opt, dintre care cinci au fost spitalizaţi, a anunţat el. Iniţial, Kliciko a raportat cinci victime, scrie Rador.

UPDATE Serviciile de informații ale Rusiei ar apela la tehnici psihologice și neurolingvistice moștenite din epoca KGB pentru a exercita influență asupra unor lideri politici din Occident, afirmă Mikola Malomuj, general ucrainean și fost director al Serviciului de Informații Externe al Ucrainei. Într-o declarație pentru postul Kyiv24, Malomuj susține că aceste instrumente sunt încă funcționale tocmai pentru că nu urmăresc efecte rapide sau punctuale, ci vizează influențarea graduală, pe termen lung, a modului de gândire și de decizie al unor persoane aflate în poziții-cheie. Potrivit fostului oficial, echipa președintelui rus Vladimir Putin ar aplica în mod deliberat astfel de tehnici, inclusiv în interacțiunile cu fostul președinte american Donald Trump, scrie Știripesurse.

UPDATE Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, spune că ar accepta un referendum asupra planului lui Trump pentru oprirea războiului, dacă Rusia este de acord cu o încetare a focului de cel puțin 60 de zile, scrie Spotmedia.

UPDATE Salariul anual declarat al lui Putin este de aproximativ 140.000 de dolari, iar activele sale personale listate includ un apartament de 75 de metri pătrați, un mic teren și trei vehicule. Însă, averea lui Putin este una colosală, conform spuselor omului de afaceri Bill Browder, cândva cel mai mare investitor străin de portofoliu din Rusia: aproximativ 200 de miliarde de dolari, o valoare mai mică decât bogăția lui Elon Musk, notează Ziare.com.

UPDATE Președintele american Donald Trump a vorbit despre întâlnirea pe care va urma să o aibă duminică în Florida cu omologul ucrainean Volodimir Zelenski. Totodată, Trump a spus că se așteaptă să aibă o întrevedere cu dictatorul rus Vladimir Putin „curând”. „Nu are nimic până nu aprob eu”, a spus Trump pentru POLITICO despre propunerea de pace prezentată de Zelenski. „Deci să vedem ce are.” Comentariile președintelui subliniază în ce măsură soarta Ucrainei depinde de capacitatea de a-l convinge pe Trump că face suficiente concesii. Cei doi lideri urmează să se vadă duminică, la Mar-a-Lago, în Florida. Trump crede că va avea o întâlnire „productivă” cu Zelenski duminică. Totodată, președintele american a vorbit și despre o viitoare discuție cu Putin, scrie Cotidianul. „Cred că va merge bine cu Zelenski. Cred că va merge bine și cu Putin.” Trump se așteaptă să vorbească într-un fel sau altul cu Putin „curând, cât de mult vreau”. Trump a mai menționat faptul că Rusia este într-o situație complicată în prezent. „Economia lor este într-o stare rea, foarte rea.”

UPDATE Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat vineri pentru Axios că speră să ajungă la un acord de principiu cu președintele Trump privind încheierea războiului, atunci când cei doi se vor întâlni duminică.

UPDATE Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va participa sâmbătă la o convorbire cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, președintele american Donald Trump și alți lideri europeni, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei pentru Reuters.

UPDATE „Volodimir Zelenski şi Mark Rutte au discutat despre eforturile comune pentru garantarea securităţii şi despre dezvoltarea unor poziţii europene coordonate, care să sprijine nu doar Ucraina, ci întreaga Europă”, a transmis Preşedinşia de la Kiev, conform News.ro.

UPDATE Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a avut, înaintea întâlnirii cu preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, şase convorbiri telefonice separate: cu preşedintele Finlandei, Alexander Stubb, prim-ministrul Estoniei, Kristen Michal, prim-ministrul Canadei, Mark Carney, prim-ministrul Danemarcei, Mette Frederiksen, cancelarul federal al Germaniei, Friedrich Merz, şi secretarul general al NATO, Mark Rutte, pentru a-i informa în legătură cu eforturile diplomatice şi cu cele mai recente detalii ale discuţiilor cu partea americană, anunţă Administraţia Prezidenţială de la Kiev. De asemenea, le-a mulţumit pentru sprijinul acordat Ucrainei, scrie Digi24.

UPDATE Rusia, a cărei economie este tot mai afectată de costurile războiului din Ucraina și de sancțiunile internaționale, va apela la economiile contribuabililor începând cu 2026 pentru a susține campania militară, arată o analiză realizată de EFE. În același timp, industrii-cheie se află în dificultate, iar piața internă este dominată tot mai mult de companii chineze. 

UPDATE „Cunoscută sub numele de Teoria Haosului, aceasta postulează că «lumea veche» a dispărut definitiv, domnește haosul imposibil de gestionat și că fiecare țară este pentru sine – că moralitatea a dispărut, puterea militară este prezentă, iar războiul este noua normalitate”, arată Anton Barbashin – directorul editorial al Riddle Russia – într-un interviu acordat site-ului independent Meduza.

UPDATE La inițiativa președintelui american, negocierile dintre delegațiile din Statele Unite, Ucraina și Rusia s-au intensificat în ultima vreme, în speranța încheierii războiului, care durează de 3 ani și 10 luni. Dar acum Putin vrea să pună mâna definitiv pe un obiectiv major al Ucrainei: centrala nucleară de la Zaporojie. Dictatorul șantajează SUA și pe Trump pentru a gestiona în comun centrala doar cu America, fără Ucraina, scrie Ziare.com.

UPDATE Pentru Steve Witkoff și Jared Kushner, trimișii miliardari ai președintelui Trump care lucrează la un acord pentru a pune capăt războiului din Ucraina, Rusia este o țară cu vaste resurse naturale și bogate oportunități de afaceri, potrivit The Wall Street Journal.Primirea ei înapoi în economia mondială va aduce bani investitorilor americani și va stabiliza relațiile Moscovei cu Ucraina și Europa, conform comentariilor lor publice și ale unor persoane familiarizate cu gândirea lor. Ei nu sunt primii oameni de afaceri americani care consideră Rusia o țară a generozității - și nici primii care pledează pentru pace prin profituri. Dar mulți veterani ai economiei sale volatile sunt sceptici că țara va recompensa generos capitalul american sau că mulți investitori americani se vor înghesui la regimul lui Vladimir Putin, imediat ce Washingtonul ridică sancțiunile. 

UPDATE Rusia ar putea recurge la o escaladare hibridă pe flancul estic al NATO încă din 2026, avertizează expertul în securitate Taras Jovtenko, potrivit Channel 24. Conform evaluării sale, Moscova nu pregătește o invazie clasică. Operațiunea ar putea părea un atac cu forțe relativ limitate, fără să semene formal cu un război la scară largă, însă efectele asupra Alianței vor fi majore, generând tensiune și incertitudine strategică, scrie Ziare.com. În 2025, șeful Serviciului de Informații Externe al Rusiei, Serghei Narîșkin, declara că Polonia și statele baltice ar fi primele afectate în cazul unui conflict între Moscova și NATO.

UPDATE Rusia ar fi făcut o mutare strategică în Belarus. Moscova ar amplasa noi rachete balistice hipersonice cu capacitate nucleară într-o fostă bază aeriană din estul Belarusului, au descoperit doi cercetători americani studiind imagini din satelit, potrivit Reuters.

UPDATE Kliciko a anunțat patru răniți în urma atacului asupra capitalei ucrainene, dintre care trei au fost spitalizate și una a fost tratată ambulatoriu.„Incendiu în districtul Holosiivskyi. Rapoartele preliminare indică faptul că o benzinărie este în flăcări. În Obolonskyi, resturi au căzut peste o cooperativă de cabane de vară. Resturi au căzut și pe o zonă deschisă din districtul Desnyanskii. Toate serviciile sunt la fața locului”, a scris primarul Kievului, scrie Ziare.com.

UPDATE Primarul orașului Kiev, Vitali Kliciko, a relatat pe Telegram că s-au produs explozii în capitala Ucrainei, iar forțele de apărare aeriană intervin. El le-a recomandat locuitorilor oraşului Kiev să rămână în adăposturi. Un corespondent al AFP aflat în oraș a confirmat, de asemenea, exploziile produse la Kiev. 

UPDATE Forțele Aeriene Ucrainene au raportat că au detectat o serie de ținte care zburau spre mai multe orașe ucrainene, inclusiv ‘ținte de mare viteză, care se îndreptau spre Kiev’. Începând cu ora 01:50 AM, alerte de raid aerian erau în vigoare pe întreg teritoriul Ucrainei, scrie Rador.

UPDATE Mai multe serii de explozii puternice au fost auzite la Kiev în noaptea de vineri spre sâmbătă, a relatat o jurnalistă a agenţiei France Presse (AFP), autorităţile indicând că Ucraina este ameninţată de rachete ruseşti.

UPDATE Întregul teritoriu ucrainean a fost sub alertă de raid aerian noapta trecută, la scurt timp după ora locală 02:00 (00:00 GMT), potrivit unei hărţi publicate de autorităţi. Rusia a lansat mai multe rachete hipersonice Kinjal, rachete balistice Iskander și un grup de rachete de croazieră Kalibr asupra capitalei, a relatat The Kyiv Independent.

UPDATE Banca Centrală a Rusiei a anunţat vineri, 26 decembrie, că va înjumătăţi intervenţiile sale pe piaţa valutară începând cu noul an, o decizie anticipată care va retrage o parte din sprijinul acordat rublei în 2026, economiştii aşteptându-se la o slăbire a monedei, notează Ziare.com.

UPDATE Autoritățile sanitare din Rusia au semnalar un val accentuat de îmbolnăviri cu febră hemoragică cu sindrom renal (FHSR), cunoscută popular drept „febra șoarecilor”. Potrivit datelor oficiale, citate de publicația Izvestia, peste 3.300 de persoane au fost infectate între ianuarie și octombrie 2025, cu 50% mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut, scrie publicația independentă rusă The Moscow Times. Cu o problemă aseămătoare s-au confruntat și trupele Moscovei, în tranșeele din Ucraina, în luna septembrie. O unitate de forțe speciale a fost afectată de o epidemie de febră hemoragică mortală, potrivit The Telegraph.

UPDATE Rusia aproape şi-a dublat exporturile de gaze petroliere lichefiate (GPL) către fostele republici sovietice din Asia Centrală şi către Afganistan în perioada ianuarie–noiembrie, ajungând la 1,016 milioane de tone metrice, au declarat vineri pentru Reuters surse din industrie.

UPDATE Coreea de Nord și Rusia au împărțit „sângele, viața și moartea” în războiul din Ucraina, a transmis liderul nord-coreean Kim Jong Un în mesajul de Anul Nou transmis președintelui rus Vladimir Putin. Relațiile dintre cele două țări s-au apropiat semnificativ de la începutul invaziei din Ucraina, scrie Adevărul.

UPDATE Ministerul rus al Apărării a anunțat că sistemele sale antiaeriene au interceptat și distrus, pe parcursul nopții, 141 de drone lansate de forțele ucrainene asupra teritoriului Federației Ruse. La rândul său, armata ucraineană susține că a reușit să neutralizeze 106 drone de atac trimise de Rusia, majoritatea vizând infrastructura și obiective din apropierea frontului.

UPDATE În contextul acestor atacuri, locuitorii din nordul județului Tulcea au primit, în noaptea de Crăciun, un mesaj RO-Alert, după ce sistemele de supraveghere ale Ministerului Apărării Naționale au identificat grupuri de drone rusești îndreptate spre porturile ucrainene de pe Dunăre. Ca măsură de precauție, Forțele Aeriene Române au decolat două avioane de luptă F-16 pentru monitorizarea situației aeriene.

UPDATE Autoritățile din Republica Moldova au fost și ele puse în alertă după ce radarele ucrainene au detectat un obiect zburător care a traversat spațiul aerian din nordul țării. Potrivit Poliției de Frontieră de la Chișinău, obiectul a fost urmărit pe direcția mai multor localități, însă ulterior s-a stabilit că era vorba despre un balon cu aer cald. Oficialii moldoveni au precizat că nu a existat niciun pericol pentru cetățeni, iar situația este monitorizată în continuare.

UPDATE Pe linia frontului, luptele rămân intense, inclusiv în zona Kupiansk, unde ambele părți încearcă să-și consolideze pozițiile. În plan politic, publicația Axios relatează că Rusia s-ar declara dispusă să accepte un armistițiu temporar până la semnarea unui acord de pace, care ar permite organizarea unui referendum privind statutul teritoriilor ocupate. Kremlinul respinge însă alte inițiative considerate nefavorabile intereselor sale.

UPDATE În paralel cu evoluțiile militare, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a desfășurat o amplă ofensivă diplomatică înaintea întâlnirii cu președintele Statelor Unite, Donald Trump. Liderul de la Kiev a avut convorbiri separate cu mai mulți lideri europeni și cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, pentru a coordona pozițiile și a prezenta stadiul negocierilor cu partea americană. Zelenski a discutat cu președintele Finlandei, premierii Estoniei, Canadei și Danemarcei, cancelarul Germaniei și conducerea NATO, subliniind că Ucraina nu este și nu va fi niciodată un obstacol în calea păcii. În schimb, a acuzat Moscova că tergiversează deliberat procesul diplomatic și încearcă să prelungească războiul.

UPDATE Potrivit Administrației Prezidențiale de la Kiev, echipele de negociere ale Ucrainei și Statelor Unite au înregistrat progrese semnificative în elaborarea unui document-cadru în 20 de puncte, care vizează garanții de securitate, redresarea economică și reconstrucția țării. Zelenski a subliniat că nu trebuie pierdut nici măcar „o zi sau o oră” atât timp cât continuă luptele. Discuțiile au vizat și cooperarea în cadrul inițiativelor europene de apărare, consolidarea apărării aeriene a Ucrainei și protejarea sectorului energetic, precum și coordonarea pozițiilor înaintea întâlnirilor decisive din Statele Unite.