Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat Rusia că nu a respectat armistițiul de Paște declarat de Vladimir Putin, atacând mai multe regiuni ucrainene în timpul pauzei umanitare promise de Paște, iar Moscova a acuzat Kievul de nerespectare. „Mai devreme sau mai târziu, răul se va retrage”, a spus Zelenski în mesajul de Paște. „Fie ca ceasul răului să se sfârşească. Va veni ziua vieţii. Ziua păcii. Ziua Ucrainei. O zi care va dura un secol. Şi ne vom putea aduna din nou. La o singură masă. La un Paşte paşnic. Fie ca toate acestea să devină realitate”, a transmis Volodimir Zelenski.

Marea Britanie îndeamnă Rusia să accepte un armistițiu complet în Ucraina. Solicitarea a venit după ce președintele Vladimir Putin a anunțat un armistițiu valabil doar de Paște. Chiar și așa, ucrainenii au spus că rușii au continuat să atace chiar și după intrarea în vigoare a armistițiului, scrie Gândul. Totuși, Putin nu a dat niciun ordin de prelungire a armistițiului pe care el l-a dispus pentru Paște și pe care tot trupele sale l-au încălcat. Moscova a acuzat trupele Kievului de încălcare a armistițiului pascal.

UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, duminică, că Rusia este "singura sursă a acestui război și motivul pentru care el se prelungește". El transmite că Ucraina este pregătită să se îndrepte spre pace și spre o „încetare a focului deplină, necondiționată și onestă, care ar putea dura cel puțin 30 de zile”, dar că nu a primit un răspuns până acum.

UPDATE Armistiţiul de Paşte va expira la miezul nopţii, iar preşedintele rus Vladimir Putin nu a dat niciun ordin pentru prelungirea acestuia. Informația a venit duminică de la purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de agenția oficială rusă TASS.

UPDATE Familiile ofițerilor superiori din Flota Mării Negre a Rusiei au părăsit Crimeea în ultimele săptămâni, potrivit mișcării partizane ucrainene Atesh, care a făcut anunțul duminică, 20 aprilie.

UPDATE Forțele ruse în timpul așa-numitului încetare a focului de Paște au vizat vehiculul unui voluntar ucrainean cu trei drone FPV (vizualizare la prima persoană) în timp ce acesta evacua civili în regiunea Donețk, a informat Ukrainska Pravda pe 20 aprilie, scrie Știripesurse.

UPDATE Centrul ucrainean pentru combaterea dezinformării din cadrul Consiliului Național de Securitate și Apărare a raportat că forțele ruse au început să utilizeze dronele kamikaze de tip Shahed echipate cu capsule care conțin agentul chimic CS (2-clorobenzalmalononitril). Această substanță, cunoscută în mod obișnuit ca gaz lacrimogen, este interzisă pentru utilizare în război în temeiul Convenției privind armele chimice și al Protocolului de la Geneva din 1925, scrie Digi24.

UPDATE Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei a reacţionat, duminică, după ce postul american de ştiri Fox News, televiziune apropiată lui Donald Trump, a etichetat Kievul drept oraş rusesc în timpul difuzării slujbei de Înviere a Bisericii Ortodoxe a Ucrainei, relatează Ukrainskaia Pravda, citat de News.ro.

UPDATE Ucraina şi Rusia s-au acuzat reciproc duminică că au continuat atacurile, în pofida armistiţiului de Paşte de 30 de ore anunţat cu o zi înainte de Vladimir Putin şi acceptat de omologul său Volodimir Zelenski, relatează AFP, citată de News.ro. Aceste acuzaţii demonstrează dificultăţile de a impune chiar şi o scurtă încetare a ostilităţilor între cei doi beligeranţi după mai mult de trei ani de război.

UPDATE După cele două runde de negocieri indirecte între SUA și Iran, mediate de Oman, ministrul de Externe al Iranului declară că ar vrea ca Putin să se implice în obținerea unui acord nuclear cu SUA și să participe, într-un fel sau altul, la negocierile indirecte, notează AlephNews.

UPDATE Proteste de amploare au avut loc sâmbătă la New York și în alte orașe mari din țară. Mii de americani au ieșit în stradă, ca parte a unei mobilizări anti-Trump, pentru a doua oară în ultimele două săptămâni, relatează AFP, citat de Agerpres. „Fără rege în America” și „Rezistăm tiraniei” se putea citi pe pancarte la manifestația de la New York, alături de imagini ale președintelui american purtând o mustață ca cea a lui Hitler.

UPDATE Oficialii americani, europeni și ucraineni au convenit să se întâlnească la Londra pentru a continua discuțiile privind războiul din Ucraina, a declarat președintele francez Emmanuel Macron, după ce diplomați de rang înalt s-au întâlnit joi la Paris. Întâlnirea din capitala Franței a marcat primul summit la nivel înalt între oficialii americani, europeni și ucraineni, notează Mediafax.

UPDATE Ministrul ceh de externe, Jan Lipavský, a ridiculizat așa-numita „încetare a focului de Paște” a Rusiei în Ucraina, comparând-o cu cineva care declară greva foamei în timp ce mănâncă în secret dulciuri. „Este ca și cum ai declara greva foamei între micul dejun și prânz în timp ce mănânci în secret dulciuri”, a spus el. „Putem vedea că bombardamentele continuă. Ucraina raportează o serie de atacuri, astfel încât acest tip de încetare a focului este mai mult o cascadorie mediatică decât o realitate”, notează Digi24.

UPDATE În cazul în care Rusia este capabilă să mențină o încetare totală a focului pe parcursul weekendului de Paște, Ucraina ar dori să prelungească armistițiul cu 30 de zile, a declarat președintele Volodimir Zelenski.

UPDATE Zelenski a subliniat că Ucraina va răspunde în oglindă: „Tăcere ca răspuns la tăcere, atacuri defensive ca răspuns la atacuri”. El a reiterat faptul că Ucraina este pregătită să respecte un armistițiu real, dar nu poate avea încredere în promisiunile Moscovei. „Nu există nicio încredere în cuvintele care vin de la Moscova. Știm prea bine cum manipulează și suntem pregătiți pentru orice”, a avertizat liderul ucrainean, scrie Mediafax.

UPDATE Președintele Zelenski a semnalat că, în ciuda declarațiilor Kremlinului despre încetarea focului, luptele continuă în unele regiuni. Pe front se înregistrează sute de atacuri și utilizări masive de drone. „În general, în dimineaţa de Paşte, putem spune că armata rusă încearcă să creeze o impresie generală de încetare a focului, dar în unele locuri nu renunţă la încercările individuale de a avansa şi de a provoca pierderi Ucrainei”, a declarat Zelenski. 

UPDATE Volodimir Zelenski a denunțat, de Paște, că armata rusă a distrus, în cei trei ani de război, peste 600 de biserici și lăcașe religioase. El a subliniat sacrificiul suferit de clerici și credincioși și a promis reconstrucția acestora, ca parte a „luptei Ucrainei pentru libertate, demnitate și credință”.

UPDATE Poliția rusă a făcut raiduri prin sălile de sport pentru a recruta soldați pentru armata rusă. Au apărut imagini cu un astfel de raid într-o sală de fitness din Kransodar. Bărbaților li s-a cerut să se culce la pământ. Cetățenii ruși au fost apoi duși la birourile de înrolare, relatează The Telelgraph.

UPDATE La slujba de Paște, patriarhul Kirill a cerut ca „pacea durabilă şi justă să poată fi stabilită în vastele întinderi ale Rusiei istorice”, a relatat agenţia de ştiri de stat RIA, o referire la un teritoriu medieval care cuprindea părţi din ceea ce este acum Ucraina, Belarus şi Rusia. „Cât de minunat se spunea, nu face rău altuia şi nu te purta cu alţii aşa cum nu ai vrea să se poarte ei cu tine”, a declarat Kirill, citat de agenţia rusă de stat TASS. „Dacă oamenii ar adera la această poruncă de sărbători, atunci viaţa ar fi complet diferită: viaţa familială şi socială şi – permiteţi-mi să spun asta – interguvernamentală”, a completat şeful Bisericii Ortodoxe Ruse, potrivit Adevărul.

UPDATE Vladimir Putin a participat la slujba de Paște în timp ce luptele din Ucraina nu s-au oprit complet, în ciuda promisiunii de armistițiu pe perioada pascală. Participarea sa reflectă atașamentul față de tradițiile ortodoxe, dar contrastul dintre imaginea religioasă și realitatea războiului rămâne puternic resimțit, scrie Spotmedia.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin și primarul Moscovei, Serghei Sobianin, s-au alăturat altor credincioși pentru o slujbă de Paște condusă de șeful Bisericii Ortodoxe a Rusiei, Patriarhul Kirill, un susținător fidel al liderului rus și un susținător al războiului din Ucraina, potrivit Adevărul.

UPDATE Comandantul-șef Oleksandr Sîrski raportează peste 380 de bombardamente și 19 asalturi în doar câteva ore, inclusiv în regiunile Donețk, Zaporojie și Kursk. Ucraina răspunde simetric și își menține oferta pentru un armistițiu real de 30 de zile, condiționat de respectarea completă a încetării focului de către Rusia, scrie Spotmedia.

UPDATE Pe frontul din Donețk, forțele ruse au înregistrat progrese vest și nord-est de Torețk, conform ultimului raport al Institutului American pentru Studierea Războiului (ISW), care se bazează pe imagini geolocalizate, scrie Adevărul.

UPDATE Regatul Unit și Italia au făcut apel la Rusia să accepte un armistițiu complet în Ucraina, respingând încetarea temporară a focului anunțată de Putin pentru Paște. Londra a subliniat că Ucraina s-a angajat într-un armistițiu total și că Rusia trebuie să urmeze acest exemplu pentru a da o șansă păcii, notează Spotmedia.

UPLOAD Diplomatul ucrainean Andrii Melnyk i-a cerut viitorului cancelar german Friedrich Merz să livreze urgent rachete Taurus și să aloce fonduri masive pentru înarmarea Ucrainei. Propunerea include și un plan de finanțare european și G7, care ar trimite un semnal ferm Kremlinului. Melnyk consideră că Germania are responsabilitatea de a juca un rol central în oprirea războiului și în apărarea păcii în Europa, potrivit Spotmedia.

UPDATE Avioane de luptă britanice au fost lansate de două ori săptămâna aceasta pentru a intercepta aeronave rusești, deasupra Mării Baltice și între Polonia și Lituania. Misiunile, care s-au succedat în mai puțin de 48 de ore, arată că Rusia devine din ce în ce mai agresivă în testarea limitelor NATO, potrivit Biziday.

UPDATE Parlamentul Ucrainei ar putea suspenda în mod legal legea marțială dacă războiul cu Rusia se încheie până în august 2025, a declarat secretarul Comitetului de apărare Roman Kostenko. Președintele Volodimir Zelenski a declarat pentru prima dată legea marțială și mobilizarea generală la 24 februarie 2022, când Rusia și-a lansat invazia la scară largă a Ucrainei. Măsura a fost prelungită în mod repetat de atunci. „În ceea ce privește legea marțială, din punct de vedere juridic. Rada Supremă, așa cum a adoptat-o, o poate anula, chiar dacă există unele decizii care o cer”, a declarat Kostenko, scrie Spotmedia.

UPDATE Un armistițiu real necesită negocierea cu adversarul și pregătiri speciale și serioase pentru ca el să fie implementat corect.Această decizie pe repede înainte pare să fie un nou artificiu al Rusiei menit să flateze Casa Albă a lui Trump și să-i arate președintelui american „disponibilitatea” Rusiei de a se opri din luptă. Cel mai probabil, ea va alimenta poziția pro-rusă a lui Donald Trump și va duce la situații problematice pe câmpul de luptă, unde Ucraina ar putea fi acuzată de SUA că încalcă un gest de bunăcredință al lui Putin. Practic, o nouă farsă elaborată a regimului de la Kremlin, cunoscut pentru abilitatea sa de a crea astfel de situații. În final, acest scurt, teoretic și cel mai probabil doar retoric act de oprire temporară a războiului de trei ani va face mai mult rău rolului diplomației în încercarea de a obține pacea în Ucraina, notează Antena3, care citează CNN.

Rusia continuă să atace Ucraina. Bombardamentele s-au soldat cu mai mulți răniți. Ambasadorul Ungariei, Antal Heizer, a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe de la Kiev, unde autoritățile ucrainene au prezentat un protest oficial. Ucraina se implică în războiul din Orientul Mijlociu. Ucraina a primit 11 cereri din partea unor țări care solicită ajutor în combaterea dronelor iraniene, potrivit președintelui Volodimir Zelenski. O nouă rundă de negocieri trilaterale era planificată pentru această săptămână, însă întâlnirea este amânată la propunerea SUA, mai anunță Zelenski. 

Între timp, președintele american Donald Trump a avut o convorbire telefonică de aproximativ o oră cu liderul rus Vladimir Putin. Discuția a vizat evoluțiile recente ale situației globale, războiul dus de SUA și Israel împotriva Iranului, dar și despre războiul din Ucraina, anunță Kremlinul. Trump a spus că între Putin și Zelenski există o „ură imensă”, apoi a spus că sancțiunile împotriva unor țări ar putea fi ridicate. Reuters și The New York Times susțin că este vorba de ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei. În context, Putin ar putea să fie unul dintre marii câștigători ai războiului din Iran, notează Politico, idee confirmată de președintele Consiliului European, Antonio Costa. Parlamentul Ungariei adoptă o rezoluție împotriva aderării Ucrainei la UE.

UPDATE Ucraina a creat noi unități de luptă în cadrul Gărzii Naționale, inclusiv regimente de drone, de asalt și de apărare antiaeriană. Potrivit ministrului de interne Ihor Klimenko, reorganizarea se bazează pe lecțiile învățate pe câmpul de luptă și pe rolul tot mai important al tehnologiilor moderne în război, notează Digi24.

UPDATE ”Moldova urmează pașii Lituaniei spre Uniunea Europeană. Noi suntem pe același drum, doar că Lituania și-a parcurs drumul pe timp de pace, dar Moldova îl parcurge în umbra războiului”, declara președinta Maia Sandu, aflată într-o vizită oficială de două zile la Vilnius, la invitația omologului lituanian, Gitanas Nauseda. Vizita are loc cu prilejul celei de-a 36-a aniversări a restabilirii Declarației de Independență a Lituaniei, Moldova fiind prima țara care a recunoscut acest act. 

UPDATE Marți, Parlamentul Ungariei a adoptat o rezoluție împotriva aderării Ucrainei la UE, dar și împotriva continuării asistenței europene acordate Kievului, scrie The Kyiv Independent.142 de membri ai parlamentului au votat în favoarea propunerii, 28 au votat împotrivă și 4 s-au abținut. Rezoluția precizează că Ungaria se opune aderării Ucrainei la UE, argumentând că țara se află în război și nu îndeplinește criteriile de aderare.

UPDATE Serviciul finlandez de securitate și informații a declarat că Rusia ar putea redirecționa resursele militare și de informații către alte țări europene odată ce conflictul din Ucraina se va încheia. „Capacitatea serviciilor secrete ruse în Europa a avut de suferit din cauza războiului, iar Rusia se pregătește să restabilească această capacitate. Resursele de informații și influență ale Rusiei, legate în prezent de Ucraina, vor deveni disponibile pentru a fi utilizate în alte părți după război”, a avertizat SUPO într-un comunicat, potrivit France24. SUPO a subliniat faptul că Finlanda va rămâne de interes pentru Rusia ca „țară NATO situată între Marea Baltică și regiunea arctică”, scrie Mediafax.

UPDATE Șeful regiunii Donețk din Ucraina, Denis Pușilin, instalat de Moscova la conducerea părților ocupate, i-a spus președintelui rus Vladimir Putin, într-o întâlnire difuzată marți la televiziunea de stat, că Ucraina mai controlează în prezent doar aproximativ 15-17% din regiune, scrie Reuters. 

UPDATE Doi activiști Greenpeace au țâșnit marţi, pe covorul roşu, în faţa preşedintelui francez Emmanuel Macron, care deschidea Summitul Nuclear de la Boulogne-Billancourt, şi l-au întrebat ”de ce cumpărăm uraniu de la Rusia”, relatează AFP.

UPDATE Rusia este, până acum, singurul câștigător al războiului din Orientul Mijlociu, pe fondul creșterii prețurilor la energie și al diminuării atenției acordate războiului său împotriva Ucrainei, a declarat marți președintele Consiliului European, Antonio Costa. „Până acum există un singur câștigător în acest război – Rusia”, a spus Costa într-un discurs adresat ambasadorilor Uniunii Europene la Bruxelles. „Obține noi resurse pentru a-și finanța războiul împotriva Ucrainei pe măsură ce prețurile la energie cresc. Profită de devierea capacităților militare care altfel ar fi putut fi trimise pentru a sprijini Ucraina. Și beneficiază de atenția redusă asupra frontului ucrainean, în timp ce conflictul din Orientul Mijlociu ajunge în prim-plan.” Costa a subliniat necesitatea ca UE să protejeze ordinea internațională bazată pe reguli, despre care a spus că este acum contestată de Statele Unite, și a cerut tuturor părților din Orientul Mijlociu să revină la masa negocierilor. „Libertatea și drepturile omului nu pot fi obținute prin bombe. Doar dreptul internațional le susține”, a spus el. „Trebuie să evităm o escaladare suplimentară. Un astfel de drum amenință Orientul Mijlociu, Europa și nu numai”, notează Rador.

UPDATE Primul scut anti-drone al Europei include tehnologii ce sunt testate în prezent în Ucraina. Inițiativa poloneză, realizată în colaborare cu Norvegia, va fi finanțată cu bani europeni, iar costul total este estimat la aproximativ 3,5 miliarde de euro.Polonia a decis să investească în cel mai avansat sistem anti-drone din Europa după ce Rusia a încălcat spațiul aerian al NATO în 2025. Inițiativa este realizată de un consorțiu polono-norvegian și a devenit și mai presantă odată cu atacul dronelor iraniene Shahed asupra Ciprului.Cu un cost de aproximativ 3,5 miliarde de euro, scutul anti-dronă dezvoltat de Polonia va fi finanțat prin împrumuturi UE în cadrul noului program Safe al UE. Acest lucru a cauzat însă tensiuni la Varșovia, scrie Financial Times. 

UPDATE Forțele ruse continuă să insiste în încercările de a captura orașele Pokrovsk și Mîrnohrad din regiunea Donețk, dar efectivele Corpului 7 de Intervenție Rapidă al Forțelor de Asalt Aerian ale Ucrainei frânează ofensiva și le provoacă pierderi rușilor. "Forțele de apărare zădărnicesc intențiile inamicului, provocând pierderi semnificative de personal și echipamente", a transmis unitatea ucraineană.

UPDATE Dronele ucrainene au lovit un depozit de drone Shahed pe aeroportul din Donețk, relatează Astra. Atacul a avut loc sâmbătă, iar armata ucraineană a difuzat recent imaginile. Dronele erau depozitate în noul terminal al aeroportului Prokofiev. Mai mulți specialiști veniți din zona economică specială Alabuga din Tatarstan, unde Rusia produce aceste drone, au fost răniți. Patru membri ai brigăzii ruse de drone Grom Kaskad au fost, de asemenea, răniți, relatează Nexta.

UPDATE Forțele ruse au atacat Ucraina cu 137 de drone în timpul nopții. Până la ora locală 8:00, forțele ucrainene de apărare aeriană au distrus și bruiat 122 de drone. 12 drone au lovit în 10 locuri. De asemenea, resturi de drone avariate au căzut în 10 locuri, au comunicat Forțele Aeriene ale Ucrainei.

UPDATE „Am avut o ședință cu echipa noastră de negociere. Este important că, în realitate, comunicăm 24/7 cu partea americană. În prezent, prioritatea partenerilor și întreaga atenție sunt concentrate asupra situației din jurul Iranului, iar din acest motiv întâlnirea care fusese planificată pentru această săptămână, la propunerea părții americane, este amânată. Totuși, Ucraina este pregătită pentru o întâlnire în orice moment, în formatul care poate ajuta și care va fi realist din punctul de vedere al încheierii războiului. Echipa a prezentat informații despre planurile părții ruse, în măsura în care acestea ne sunt cunoscute, în primul rând datorită activității serviciilor noastre de informații. Am însărcinat echipa să comunice încă o dată cu negociatorii americani pentru a confirma, în primul rând, disponibilitatea noastră pentru o cooperare strategică comună în domeniul securității, inclusiv pentru apărarea împotriva dronelor de atac, iar în al doilea rând pentru a reconfirma disponibilitatea noastră de a lucra în mod substanțial pentru încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei”, a scris Volodimir Zelenski pe canalul său de Telegram.

UPDATE „Vedem că rușii încearcă acum să manipuleze situația din Orientul Mijlociu și din regiunea Golfului în favoarea agresiunii lor, precum și să transforme atacurile regimului iranian asupra vecinilor și asupra bazelor americane, de fapt, într-un al doilea front al războiului Rusiei împotriva Ucrainei și, mai larg, împotriva întregului Occident. Acest lucru nu trebuie permis. Răului nu trebuie să i se ofere oportunități de coordonare, însă protejarea vieții trebuie să fie coordonată clar. Tocmai pentru acest lucru lucrăm. Mulțumesc tuturor celor care ajută!”, a scris Volodimir Zelenski pe canalul său de Telegram.

UPDATE Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a convocat luni o întâlnire la Kremlin pentru a discuta despre situația de pe piața mondială a petrolului și gazelor, notează Mediafax. Putin a declarat că războiul dintre SUA şi Israel împotriva Iranului a declanşat o criză energetică globală şi a avertizat că producţia de petrol dependentă de Strâmtoarea Ormuz ar putea înceta curând. Putin a afirmat că Rusia, „al doilea cel mai mare exportator de petrol din lume şi deținătoarea celor mai mari rezerve de gaze naturale”, este gata să colaboreze din nou cu clienții europeni dacă aceștia doresc să revină la o cooperare pe termen lung, scrie NewsWeek.

UPDATE Premierul Estoniei, Kristen Michal, a confirmat luni disponibilitatea țării sale de a discuta propunerea președintelui francez Emmanuel Macron privind extinderea garanțiilor nucleare ale Parisului la nivel european, relatează EFE. În timp ce inițiativa naște dezbateri în regiunea Mării Baltice, România adoptă o poziție de neangajare, reiterând încrederea în umbrela nucleară americană.

UPDATE Importurile europene de armament s-au triplat în intervalul 2021-2025 faţă de perioada precedentă de cinci ani din 2016 până în 2020, arată cel mai recent raport al Institutului Internaţional de Cercetări pentru Pace (SIPRI), citat luni de dpa, conform Agerpres. Conform documentului, livrările de armament la nivel mondial au crescut cu 9,2% faţă de cele două cincinale precedente. SIPRI estimează volumul de arme livrat, nu valoarea acestora, precizează dpa. Cantitățile de armament înregistrează fluctuații semnificative în funcție de comenzile din fiecare an, dar institutul urmăreşte tendințele pe termen lung, comparând una cu alta perioade de cinci ani.

UPDATE Orașul Huleaipole din regiunea sudică Zaporojie e pe cale să cadă în mâinile rușilor, dar forțele ucrainene aflate în zonă susțin că este o pierdere care „face parte din plan”. Pe de altă parte, în primele luni ale acestui an, forțele ucrainene au eliberat peste 400 kmp din teritoriul ocupat de Rusia în sudul țării, zădărnicind eforturile Moscovei de a lansa o ofensivă sudică, a declarat Volodimir Zelenski. Unitățile ucrainene au intrat în ofensivă în regiunile Zaporojie și Dnipropetrovsk, unde avansurile Rusiei s-au oprit, iar Kievul este mai optimist acum decât la sfârșitul anului trecut, notează Știripesurse.

UPDATE Autorităţile ucrainene au raportat că, în noaptea de 9 spre 10 martie, Rusia a atacat oraşul Harkiv. În urma loviturii unei drone, au fost avariate case dintr-un sector rezidențial privat din cartierul Holodnohirsk. Primarul orașului, Ihor Terehov, a informat că rușii au lansat mai multe lovituri asupra aceluiași cartier. Bombardamentele s-au soldat cu patru răniţi. Potrivit șefului Administrației Militare Regionale Harkiv, Oleh Sinehubov, este vorba despre trei femei de 58, 38 și 52 de ani și o fată de 17 ani, cărora medicii le-au acordat îngrijiri la fața locului. De asemenea, Sinehubov a precizat că, în urma atacului, au fost avariate trei case și un automobil, scrie Rador.

UPDATE Luni, în seria sa de interviuri și conferințe de presă despre război, Donald Trump a spus că Statele Unite iau în considerare relaxarea unor sancțiuni petroliere pentru a combate creșterea prețurilor. „Avem sancțiuni asupra unor țări. O să ridicăm acele sancțiuni până se rezolvă situația”, le‑a spus Trump jurnaliștilor. „Apoi, cine știe? Poate nu va mai fi nevoie să le reimpunem – va fi atâta pace”, a adăugat el. În aceeași conferință de presă, Trump a spus că a avut o convorbire „foarte bună” cu președintele rus Vladimir Putin, despre care a afirmat că „vrea să fie de ajutor”. Trump nu a precizat însă ce sancțiuni sau asupra căror țări ar putea fi ridicate, deși SUA au relaxat deja temporar unele sancțiuni pentru a permite Indiei să cumpere petrol rusesc blocat pe mare, scrie Rador.

UPDATE Președintele SUA, Donald Trump, a sugerat că administrația americană ar putea relaxa anumite sancțiuni petroliere impuse Rusiei, ca parte a unor măsuri menite să stabilizeze piețele energetice globale, afectate de războiul din Iran și de perturbările majore ale aprovizionării cu petrol. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă dedicate crizei din Orientul Mijlociu.

UPDATE Preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său american Donald Trump au discutat luni în cadrul unei conversații telefonice "sincere şi constructive" despre războiul din Iran şi cel din Ucraina, a anunţat Kremlinul, notează AFP, potrivit Agerpres. Aceasta a fost prima conversație între cei doi lideri de la ultima lor discuție telefonică din decembrie 2025. Potrivit lui Ușakov, apelul, care a durat aproximativ o oră, a avut loc la inițiativa Washingtonului, pentru a aborda „o serie de chestiuni extrem de importante legate de evoluția actuală a situației internaționale”. În ceea ce priveşte Ucraina, Vladimir Putin i-a oferit omologului său american "o descriere a situaţiei actuale de pe linia de contact, unde trupele ruse avansează cu mare succes", a explicat Uşakov. Putin a "evaluat pozitiv eforturile de mediere întreprinse" de Donald Trump pentru a încerca să găsească o soluție diplomatică la războiul din Ucraina, după mai multe runde de negocieri care până acum nu au reuşit să ducă la încetarea ostilităţilor.

UPDATE Președintele Donald Trump a confirmat convorbirea în cadrul unei conferințe de presă, unde a declarat că a avut o „discuție foarte bună” cu Vladimir Putin. Potrivit liderului de la Casa Albă, una dintre temele importante abordate a fost războiul din Ucraina și mai cu seamă „pacea din Ucraina”. Putin ar fi avansat mai multe propuneri pentru încheierea rapidă a conflictului din Iran. De asemenea, conform Reuters, administrația Trump ia în considerare relaxarea suplimentară a sancțiunilor asupra petrolului rusesc, scrie Gândul.

UPDATE Președintele Donald Trump a discutat luni seară la telefon cu liderul rus Vladimir Putin despre evoluțiile recente ale situației globale, după escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu. Consilierul prezidențial rus Iuri Ușakov, a confirmat pentru TASS, convorbirea dintre cei doi lideri. Potrivit consilierului prezidențial de la Kremlin, dialogul dintre cei doi lideri a fost „unul direct și constructiv”, în linie cu contactele anterioare dintre Washington și Moscova. Discuția dintre Donald Trump și Vladimir Putin ar fi vizat mai multe subiecte importante legate de situația internațională. „În această seară a avut loc un apel telefonic între președinții Rusiei și Statelor Unite. Conversația a fost una de lucru, deschisă și constructivă, așa cum se întâmplă de obicei în dialogul dintre liderii Rusiei și Statelor Unite”, a declarat Ușakov. Potrivit acestuia, apelul a fost inițiat de președintele american. „Donald Trump l-a sunat pe Vladimir Vladimirovici Putin pentru a discuta o serie de subiecte extrem de importante legate de evoluțiile recente ale situației globale”, a adăugat Ușakov. Oficialul rus a precizat că discuția a durat aproximativ o oră și că ambii lideri au convenit asupra necesității menținerii unor contacte regulate. „Președintele SUA a menționat că, așa cum s-a convenit anterior, contactele lor ar trebui să fie regulate”, a spus Ușakov, adăugând că „ambii lideri au spus că sunt pregătiți”.

UPDATE Unsprezece țări au cerut ajutorul Kievului pentru a contracara dronele iraniene Shahed în contextul războiului din Iran și al atacurilor continue ale Teheranului împotriva statelor din Golf, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski. El a explicat că Ucraina este dispusă să ajute, dar numai pe cei care ajută Kievul „să protejeze viețile ucrainenilor și independența Ucrainei”. „Unele solicitări au fost deja satisfăcute prin decizii concrete și sprijin specific”, a declarat Zelenski.

UPDATE Loviturile militare lansate de SUA și Israel împotriva Iranului au declanșat un nou șoc pe piețele energetice, iar efectele se văd deja în economia Rusiei. Creșterea bruscă a prețului petrolului îi oferă Kremlinului o gură de oxigen financiară exact în momentul în care costurile războiului din Ucraina începeau să apese tot mai greu asupra bugetului. Potrivit unei analize publicate de Politico, conflictul din Orientul Mijlociu riscă să transforme Moscova într-unul dintre principalii beneficiari ai escaladării regionale. După bombardarea unor instalații petroliere iraniene de către Israel, prețul petrolului de referință a depășit pragul de 100 de dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din vara lui 2022, când piețele au reacționat la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina. Pentru Kremlin, această evoluție înseamnă venituri suplimentare substanțiale, într-un moment în care economia rusă era supusă unei presiuni tot mai mari din cauza sancțiunilor occidentale și a costurilor războiului, scrie Spotmedia.

UPDATE Sute de tineri croaţi s-au prezentat, luni, 9 martie, la centrele de recrutare, pentru serviciul militar obligatoriu. Croaţia eliminase această obligație în 2008, notează BBC. Croația a devenit, așadar, una dintre cele 10 țări NATO care au reintrodus serviciul militar obligatoriu, alăturându-se Greciei, Turciei, țărilor scandinave și țărilor baltice.

UPDATE La o săptămână după ce Donald Trump a calificat guvernul spaniol drept „groaznic” și a amenințat că va întrerupe relațiile comerciale cu Madridul, liderii Spaniei sunt în continuare furioși pe cancelarul german Friedrich Merz pentru că a rămas tăcut în Biroul Oval în timp ce președintele american își rostea tirada, scrie Politico.

UPDATE Premierul ungar Viktor Orban a declarat că țara sa este interesată de continuitatea existenței Ucrainei, deoarece e important pentru maghiari să existe "întotdeauna ceva" între Ungaria și Rusia. Orban a spus într-un discurs că, atunci când Ungaria era vecină cu Uniunea Sovietică, acest lucru nu era benefic pentru țară. "De aceea, suntem interesați nu de slăbirea Ucrainei, ci de consolidarea ei. Ar trebui să existe întotdeauna ceva – ați putea chiar să o numiți Ucraina – între Rusia și Ungaria. Privim lumea nu din perspectiva ucrainenilor, ci din perspectiva maghiarilor, iar securitatea maghiarilor poate fi garantată cu mai mult succes, dacă nu suntem vecini cu Rusia", a remarcat el. El a adăugat că acesta este motivul pentru care "Ucraina se poate baza întotdeauna pe sprijinul Ungariei". "Singura întrebare este cum vedem locul Ucrainei în această Europă. Nu vrem să-i lăsăm să intre în UE. Ei se comportă deja ca și cum ar fi membri. Cer, amenință și șantajează, chiar dacă nu sunt membri", a spus Orban. El a adăugat că Ungaria "nu vrea să vadă astfel de oameni, o astfel de țară în Uniune", ci va căuta un acord strategic între UE și Ucraina care să determine viitorul Ucrainei "într-un mod benefic pentru Europa și pentru noi, maghiarii", notează Spotmedia.

UPDATE Tensiunile diplomatice dintre Kiev și Budapesta cresc după reținerea convoiului ucrainean care transporta numerar și aur din Austria spre Ucraina, relatează Mediafax. Ambasadorul Ungariei în Ucraina, Antal Heizer, a fost convocat luni, la Ministerul Afacerilor Externe de la Kiev, unde autoritățile ucrainene au prezentat un protest oficial.

UPDATE Suedia își intensifică pregătirile pentru posibile crize sau conflicte și își îndeamnă cetățenii să facă stocuri de produse esențiale, inclusiv combustibil, alimente și generatoare electrice, scrie Novinite. Guvernul a alocat 1,4 miliarde de coroane suedeze autorităților locale pentru consolidarea apărării civile și a rezilienței la nivel local, a anunțat luni ministrul Apărării Civile, Carl-Oskar Bohlin. Cinci milioane de exemplare ale ghidului suedez de 32 de pagini, intitulat „În caz de criză sau război” (If Crisis or War Comes), au fost distribuite în locuințele din întreaga țară. Publicația oferea îndrumări detaliate privind stocarea produselor esențiale și localizarea adăposturilor sigure în cazul în care ar izbucni un război.