Reprezentantul permanent al Rusiei la ONU, Vasily Nebenzya, a declarat jurnaliștilor în urma consultărilor închise ale Consiliului de Securitate al ONU că încetarea focului în Ucraina nu este încă realistă. Mai mult, loviturile rusești s-au soldat cu doi morți şi peste 80 de răniţi în noaptea de joi spre vineri în Harkov şi Sumî, în nord-estul Ucrainei, au anunțat autoritățile ucrainene. Între timp, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat China că furnizează arme Rusiei. 

SUA vor înceta în câteva zile să mai încerce să intermediaze un acord de pace Rusia-Ucraina, cu excepția cazului în care există semne clare că un acord poate fi încheiat, scrie Reuters. Donald Trump a declarat că nu-l consideră pe Volodimir Zelenski „responsabil” pentru războiul din Ucraina, continuând totodată să-l critice pe preşedintele ucrainean. Totodată, Guvernul Ucrainei a anunţat semnarea unei ciorne a acordului privind mineralele între ţara devastată de război şi SUA, potrivit BBC.

UPDATE Statele Unite așteaptă acțiuni clare din partea țărilor europene pentru oprirea rapidă a războiului din Ucraina, a afirmat vineri secretarul de Stat Marco Rubio, avertizând că Washingtonul are ”alte priorități”. ”Eu cred că Marea Britanie, Franța și Germania ne pot ajuta, pot face să avanseze lucrurile și să ne apropiem de o soluție. Consider că ideile lor sunt foarte utile și constructive”, a subliniat Marco Rubio, conform cotidianului Le Figaro.

UPDATE Agenția de știri rusă aliniată la Kremlin, RIA Novosti, a postat și ulterior a șters o filmare în care operatori de drone lansează atacuri asupra Ucrainei dintr-un complex de apartamente de lux din Moscova, a relatat publicația rusă The Insider.

UPDATE Rubla, moneda națională a Rusiei, s-a apreciat semnificativ în ultimele luni, ajungând în această dimineață la un curs de 81 de ruble pentru un dolar, înainte de a se stabiliza la puțin peste 82. De la începutul anului, moneda rusă s-a întărit cu peste 40% față de dolar, evoluție susținută mai ales de reducerea tensiunilor dintre Rusia și Statele Unite după preluarea mandatului de către Donald Trump. Rubla a atins astfel cel mai puternic nivel față de dolar din 28 iunie 2024. În același timp, rubla s-a apreciat și față de yuanul chinezesc – moneda străină cel mai des utilizată în tranzacțiile internaționale ale Rusiei, scrie Biziday.

UPDATE Ucraina a decis vineri, 18 aprilie, sancționarea a trei entități chineze, potrivit unui decret prezidențial. Anunțul vine după ce Volodimir Zelenski a acuzat Beijingul că a furnizat Moscovei arme și după ce doi cetățeni chinezi au fost reținuți în timp ce luptau în favoarea Rusiei în războiul din UcrainaLista de sancțiuni, care include și companii rusești, numește Beijing Aviation And Aerospace Xianghui Technology Co Ltd, Rui Jin Machinery Co Ltd și Zhongfu Shenying Carbon Fiber Xining Co Ltd, toate înregistrate în China, scrie Sky News, citată de Ziare.com.

UPDATE Președintele polonez, Andrzej Duda, spune că arsenalul nuclear francez ar putea să protejeze Polonia și dă de înțeles că ar accepta desfășurarea de arme nucleare franceze pe teritoriul țării sale, relatează Politico.

UPDATE Tactica „murdară” folosită de ruși în atacul cu rachete asupra Harkovului. În timpul atacului din dimineața de 18 aprilie asupra orașului ucrainean Harkov, ocupanții ruși au provocat în mod deliberat explozia unei rachete în aer pentru a crește zona de impact și a provoca daune maxime orașului. Acest lucru a fost raportat de Procuratura Regională din Harkov, notează Adevărul. „În timpul inspecției, s-a stabilit că racheta a fost detonată în aer cu scopul de a provoca cât mai multe pagube obiectelor civile”, a declarat Spartak Borisenko, șeful departamentului pentru combaterea crimelor de război. De asemenea, se raportează că o persoană a fost ucisă și alte 59 au fost rănite în urma atacului rusesc.

UPDATE Kremlinul a răspuns, vineri, la declarațiile secretarului american de stat, Marco Rubio, care a spus că SUA ar putea să renunțe la obiectivul obținerii păcii în Ucraina. Kremlinul insistă că „au fost făcute progrese”, scrie Sky News. „Negocierile sunt destul de complicate pentru că, evident, subiectul nu este unul deloc ușor. Rusia este angajată să rezolve acest conflict, să-și asigure propriile interese și este deschisă dialogului. Continuăm să ne ocupăm de asta”, a spus reprezentantul statului agresor, scrie Sky News.Peskov a mai susținut și că o nouă discuție telefonică între Putin și Trump poate fi „rapid aranjată, dacă va fi necesar”.

UPDATE Ordinul dat pe 18 martie de preşedintele rus Vladimir Putin de a suspenda pentru 30 de zile loviturile asupra infrastructurii energetice din Ucraina "a expirat", a anunţat vineri Kremlinul, informează AFP şi Reuters.

UPDATE Vicepreședintele Statelor Unite, JD Vance, a aterizat vineri pe aeroportul Ciampino din Roma, marcând începutul unei vizite oficiale în Italia, potrivit Mediafax. Vizita are loc într-un moment important pentru relațiile transatlantice, în contextul în care Italia a anunțat recent că va atinge obiectivul NATO de alocare a 2% din PIB pentru cheltuielile militare.

UPDATE „Trump lucrează în interesul Rusiei”, arată o analiză extrem de dură publicată de Francoise Thom, reputată cercetătoare specializată în spațiul post-sovietic. Ea a făcut o trecere în revistă a modului în care acțiunile președintelui american urmează planul serviciilor secrete ruse, scrie G4media.

UPDATE China a dat asigurări vineri, 18 aprilie, că nu a livrat ”niciodată” arme letale Rusiei în războiul împotriva Ucrainei, denunțând ”acuzații arbitrare” și o ”manipulare politică”, după acuzații formulate de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, informează AFP. Cu toate că a păstrat legături economice strânse cu Moscova în timpul conflictului din Ucraina, China s-a străduit să dea impresia de neutralitate și neagă orice implicare în război, notează agenția de știri Reuters.

UPDATE Un atac cu rachete rusești asupra orașului Harkov din nord-estul Ucrainei a ucis o persoană și a rănit alte 82, inclusiv șase copii, vineri dimineață, au declarat oficialii, citați de Reuters. „Acesta este modul în care Rusia a început această Vinere Mare – cu rachete balistice, rachete de croazieră, Shaheds – mutilându-ne oamenii și orașele”, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski pe X. O înregistrare video Reuters a arătat lucrători de urgență acordând primul ajutor unor persoane cu răni sângerânde în apropierea uneia dintre clădirile de apartamente.

UPDATE Președintele francez Emmanuel Macron a salutat joi discuțiile rare dintre oficiali de rang înalt din SUA, Europa și Ucraina, pe care le-a numit „un moment foarte important pentru a-și armoniza pozițiile”, în contextul în care aliații Kievului încearcă să relanseze negocierile de încetare a focului, blocate pe fondul tensiunilor transatlantice, notează AFP.

UPDATE Unii lideri europeni au relansat recent apelurile pentru crearea unei armate europene. Este însă momentul potrivit pentru a pune în aplicare această idee? Nu acum și, cel mai probabil, nici pe termen lung, au declarat mai mulți oficiali ai UE pentru Euronews.

UPDATE Directorul Centrului Carnegie Rusia Eurasia de la Berlin din Germania, Alexander Gabuev, arată într-o analiză că Vladimir Putin a schimbat istoria, după invazia sa din Ucraina, începută pe 24 februarie 2022. Dar în același timp, liderul de la Kremlin i-a lovit pe ruși, prin crearea a două fenomene, ce le-a ”spălat” creierele. Regimul de la Moscova a răspândit represiunea în rândul populației și ura împotriva Occidentului, notează Ziare.com.

UPDATE Industria auto din Rusia se confruntă cu o criză majoră, cu sute de mii de mașini chinezești și rusești nevândute acumulate în fabrici și depozite. Situația este rezultatul plecării companiilor coreene, japoneze și europene din Rusia în 2022-2023, potrivit Novaya Gazeta. În urma sancțiunilor occidentale, industria auto rusă a încercat să se reorienteze către producția de modele chinezești. Cu toate acestea, rezultatele sunt departe de așteptări. În 2024, producția pe principalele platforme de fabricație a fost de două ori mai mică decât cea planificată și de aproape șapte ori mai mică decât în ultimul an înainte de război, scrie Libertatea.

UPDATE ​Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a acuzat public pentru prima dată China de furnizarea de arme și pulbere de pușcă Rusiei. În cadrul unei conferințe de presă, Zelenski a declarat că guvernul ucrainean deține informații conform cărora China produce arme pe teritoriul Rusiei și a promis că va oferi mai multe detalii săptămâna viitoare.​ Aceasta reprezintă o schimbare semnificativă față de poziția anterioară a Chinei, care a susținut neutralitatea în conflict. Zelenski a menționat în mod specific „artileria”, fără a preciza dacă se referă la obuze, sisteme de artilerie sau ambele. De asemenea, el a afirmat că reprezentanți chinezi sunt implicați în producția unor arme pe teritoriul Rusiei, fără a oferi detalii suplimentare, scrie ​Reuters.

UPDATE Deşi Rusia a fost ocolită de noile tarife comerciale anunțate la începutul lunii de fostul preşedinte american Donald Trump, Kremlinul recunoaște că o eventuală escaladare a unui război comercial global ar avea consecinţe negative asupra economiei ruseşti, transmite CNBC. ”Instabilitatea în economia globală nu are cum să nu afecteze şi Rusia,” a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, pentru CNBC.

UPDATE Președintele SUA Donald Trump a declarat joi că nu-l consideră pe Volodimir Zelenski „responsabil” pentru războiul din Ucraina, dar a continuat totodată să-l critice pe liderul ucrainean, informează AFP. ”Nu-l consider pe Zelenski responsabil, însă nu sunt deloc încântat că acest război a fost declanșat. (…) Nu-l învinovățesc, însă estimez că el nu a făcut cea mai bună treabă din lume. Nu sunt un mare fan” (al lui Zelenski), a declarat președintele american de la Biroul Oval, primind-o pe șefa guvernului italian Giorgia Meloni, scrie Cotidianul.

UPDATE Washingtonul și Kievul au semnat, joi, 17 aprilie, un „memorandum de intenție” care vizează încheierea unui acord complex privind accesul la resursele naturale și mineralele critice ale Ucrainei, a anunțat un oficial ucrainean. „Suntem încântați să anunțăm semnarea, cu partenerii noștri americani, a unui protocol de intenție care deschide calea către un acord de parteneriat economic și crearea Fondului de investiții pentru reconstrucția Ucrainei”, a scris pe platforma X Iulia Svyrydenko, prim-viceprim-ministru al Ucrainei.

UPDATE Grant Shapps a ocupat numeroase roluri în cabinetele conservatoare înainte de a fi ministru al Apărării al Marii Britanii în 2023, devenind un jucător cheie în menținerea sprijinului internațional pentru Ucraina. Acum, el se arată ”dezgustat” de atitudinea lui Donald Trump față de Putin și Rusia, scrie Ziare.com.

UPDATE Franța a găzduit joi, la palatul prezidențial, întâlniri separate cu oficiali americani, ucraineni, britanici și germani, care au durat ore întregi. Seara, președintele francez Emmanuel Macron i-a reunit pe toți pentru o rundă finală de discuții. Întâlnirile au avut loc pe măsură ce cresc îngrijorările privind apropierea președintelui american de Rusia și Vladimir Putin și după săptămâni de eforturi ale SUA de a negocia încetarea focului în Ucraina. Există, de asemenea, frustrare în legătură cu celelalte măsuri ale Administrației Trump, de la tarife aplicate unora dintre cei mai apropiați parteneri comerciali ai săi, până la retorica privind NATO și Groenlanda, scrie Biziday.

UPDATE Germania stă pe un butoi de pulbere din cauza Ucrainei. MAE rus anunță că în orice moment Germania poate fi considerată ca parte din război. Rusia va considera orice lovitură cu rachete germane Taurus împotriva unor ţinte ruse drept o ‘participare directă’ a Germaniei în conflictul din Ucraina, a indicat purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei de la Moscova, în contextul în care Berlinul semnalează că ar putea furniza această armă Kievului, transmite AFP, conform Agerpres.

UPDATE Kremlinul a transmis clar Washingtonului, printr-o convorbire telefonică între ministrul rus de externe Serghei Lavrov și secretarul de stat Marco Rubio, că Rusia nu intenționează să renunțe la niciuna dintre cererile sale cheie în cadrul procesului de negociere pentru oprirea războiului din Ucraina, relatează Kommersant și Reuters.

UPDATE Secretarul de stat american Marco Rubio l-a contactat telefonic joi, 17 aprilie, pe ministrul de externe rus Serghei Lavrov pentru a-l informa despre discuțiile de la Paris privind conflictul din Ucraina, subliniind că „pacea este posibilă” dacă fiecare dintre părți se angajează într-un acord. „Dacă nu este posibil să punem capăt războiului din Ucraina, trebuie să mergem mai departe”, a declarat Marco Rubio, înainte de a părăsi Parisul. „Trebuie să determinăm foarte repede acum, și mă refer la o chestiune de zile, dacă acest lucru este realizabil sau nu”.

UPDATE Marco Rubio, secretarul de Stat al SUA, a făcut declarația în această dimineață, după o serie de întâlniri, la Paris, cu oficiali ai țărilor europene, inclusiv cu oficiali ucraineni. Rubio a spus că președintele american este “încă interesat să se ajungă la un acord, dar că există multe alte priorități în lume și el este dispus să treacă peste, dacă nu există semne de progres”. “Nu este războiul nostru. Nu noi l-am început. Statele Unite au ajutat Ucraina în ultimii trei ani și vrem să se încheie, dar nu este războiul nostru. Președintele Trump a petrecut 87 de zile depunând eforturi repetate pentru a pune capăt acestui război. Ajungem acum într-un punct în care trebuie să decidem și să determinăm dacă acest lucru este posibil sau nu. Acesta este motivul pentru care angajăm ambele părți”, a detaliat secretarul de Stat, scrie Biziday.

UPDATE Donald Trump se declară „100% sigur” că va fi încheiat un acord comercial cu Uniunea Europeană. „Va exista un acord comercial, 100%”, a afirmat președintele american, deși a precizat că „nu se grăbește” și că discuțiile cu Meloni nu i-au schimbat strategia, punctează AFP. Premierul italian, prima lideră europeană care vizitează Casa Albă de la reinstalarea lui Trump, s-a declarat la rândul său „certă” că un acord va fi găsit, deși a subliniat că „nu poate negocia în numele Uniunii Europene”.

UPDATE Consilierii lui Donald Trump au transmis o listă lungă de cereri comisarului UE pentru comerț, Maros Šefcovic. În schimbul anulării, sau măcar a reducerii taxelor, americanii vor să vândă mai mult gaz lichid și mai multe arme aliaților lor de pe Bătrânul Continent, scrie Corriere dela Sera, citat de Rador.

UPDATE Raiffeisen Bank International, cea mai mare bancă occidentală care încă îşi desfăşoară activitatea în Rusia, a oprit demersurile de vânzare a subsidiarei sale din această ţară, în contextul unei apropieri între Washington şi Moscova, potrivit unor surse citate de Financial Times.

UPDATE Ihor Terehov, primarul celui de-al doilea oraş ca mărime din Ucraina, a declarat că atacul a avariat 15 clădiri de apartamente, o instituție de învățământ şi o companie privată civilă, potrivit informațiilor preliminare. „Potrivit informațiilor preliminare, loviturile asupra Harkovului au fost efectuate cu rachete balistice cu muniţie cu dispersie. Acesta este motivul pentru care zonele afectate sunt foarte mari”, a transmis primarul Harkovului.

UPDATE „Loviturile au fost înregistrate într-un cartier rezidențial, printre blocuri de locuințe. O altă rachetă a lovit o companie civilă, provocând un incendiu”, a declarat biroul procurorului din Harkov, potrivit News.ro. Un bărbat în vârstă de 79 de ani care se afla în apartamentul său în momentul bombardamentelor a fost ucis. Printre victimele atacului se numără patru fete în vârstă de 3, 4, 14 şi 16 ani, precum şi un băiat în vârstă de 17 ani. Este posibil să existe încă oameni sub dărâmături, potrivit autorităților. 

UPDATE Ukrainskaia Pravda citează procurori care susțin că rușii au lovit Harkovul cu 3 rachete Iskander, a căror detonare a avut loc în aer pentru a provoca cât mai multe pagube în oraş. La Sumî, în apropiere de frontiera rusă, un atac cu drone Shahed de fabricaţie iraniană a ucis o persoană şi a rănit o alta, potrivit administraţiei militare locale. Atacul de la Harkov a avut loc în jurul orei 5:10 dimineața şi a vizat cartierul Osnovianski, o zonă dens populată. O rachetă balistică rusească cu muniție cu dispersie a lovit o clădire înaltă, omorând o persoană şi rănind peste 60.

Rusia continuă să atace Ucraina. Bombardamentele s-au soldat cu mai mulți răniți. Ambasadorul Ungariei, Antal Heizer, a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe de la Kiev, unde autoritățile ucrainene au prezentat un protest oficial. Ucraina se implică în războiul din Orientul Mijlociu. Ucraina a primit 11 cereri din partea unor țări care solicită ajutor în combaterea dronelor iraniene, potrivit președintelui Volodimir Zelenski. O nouă rundă de negocieri trilaterale era planificată pentru această săptămână, însă întâlnirea este amânată la propunerea SUA, mai anunță Zelenski. 

Între timp, președintele american Donald Trump a avut o convorbire telefonică de aproximativ o oră cu liderul rus Vladimir Putin. Discuția a vizat evoluțiile recente ale situației globale, războiul dus de SUA și Israel împotriva Iranului, dar și despre războiul din Ucraina, anunță Kremlinul. Trump a spus că între Putin și Zelenski există o „ură imensă”, apoi a spus că sancțiunile împotriva unor țări ar putea fi ridicate. Reuters și The New York Times susțin că este vorba de ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei. În context, Putin ar putea să fie unul dintre marii câștigători ai războiului din Iran, notează Politico, idee confirmată de președintele Consiliului European, Antonio Costa. Parlamentul Ungariei adoptă o rezoluție împotriva aderării Ucrainei la UE.

UPDATE Ucraina a creat noi unități de luptă în cadrul Gărzii Naționale, inclusiv regimente de drone, de asalt și de apărare antiaeriană. Potrivit ministrului de interne Ihor Klimenko, reorganizarea se bazează pe lecțiile învățate pe câmpul de luptă și pe rolul tot mai important al tehnologiilor moderne în război, notează Digi24.

UPDATE ”Moldova urmează pașii Lituaniei spre Uniunea Europeană. Noi suntem pe același drum, doar că Lituania și-a parcurs drumul pe timp de pace, dar Moldova îl parcurge în umbra războiului”, declara președinta Maia Sandu, aflată într-o vizită oficială de două zile la Vilnius, la invitația omologului lituanian, Gitanas Nauseda. Vizita are loc cu prilejul celei de-a 36-a aniversări a restabilirii Declarației de Independență a Lituaniei, Moldova fiind prima țara care a recunoscut acest act. 

UPDATE Marți, Parlamentul Ungariei a adoptat o rezoluție împotriva aderării Ucrainei la UE, dar și împotriva continuării asistenței europene acordate Kievului, scrie The Kyiv Independent.142 de membri ai parlamentului au votat în favoarea propunerii, 28 au votat împotrivă și 4 s-au abținut. Rezoluția precizează că Ungaria se opune aderării Ucrainei la UE, argumentând că țara se află în război și nu îndeplinește criteriile de aderare.

UPDATE Serviciul finlandez de securitate și informații a declarat că Rusia ar putea redirecționa resursele militare și de informații către alte țări europene odată ce conflictul din Ucraina se va încheia. „Capacitatea serviciilor secrete ruse în Europa a avut de suferit din cauza războiului, iar Rusia se pregătește să restabilească această capacitate. Resursele de informații și influență ale Rusiei, legate în prezent de Ucraina, vor deveni disponibile pentru a fi utilizate în alte părți după război”, a avertizat SUPO într-un comunicat, potrivit France24. SUPO a subliniat faptul că Finlanda va rămâne de interes pentru Rusia ca „țară NATO situată între Marea Baltică și regiunea arctică”, scrie Mediafax.

UPDATE Șeful regiunii Donețk din Ucraina, Denis Pușilin, instalat de Moscova la conducerea părților ocupate, i-a spus președintelui rus Vladimir Putin, într-o întâlnire difuzată marți la televiziunea de stat, că Ucraina mai controlează în prezent doar aproximativ 15-17% din regiune, scrie Reuters. 

UPDATE Doi activiști Greenpeace au țâșnit marţi, pe covorul roşu, în faţa preşedintelui francez Emmanuel Macron, care deschidea Summitul Nuclear de la Boulogne-Billancourt, şi l-au întrebat ”de ce cumpărăm uraniu de la Rusia”, relatează AFP.

UPDATE Rusia este, până acum, singurul câștigător al războiului din Orientul Mijlociu, pe fondul creșterii prețurilor la energie și al diminuării atenției acordate războiului său împotriva Ucrainei, a declarat marți președintele Consiliului European, Antonio Costa. „Până acum există un singur câștigător în acest război – Rusia”, a spus Costa într-un discurs adresat ambasadorilor Uniunii Europene la Bruxelles. „Obține noi resurse pentru a-și finanța războiul împotriva Ucrainei pe măsură ce prețurile la energie cresc. Profită de devierea capacităților militare care altfel ar fi putut fi trimise pentru a sprijini Ucraina. Și beneficiază de atenția redusă asupra frontului ucrainean, în timp ce conflictul din Orientul Mijlociu ajunge în prim-plan.” Costa a subliniat necesitatea ca UE să protejeze ordinea internațională bazată pe reguli, despre care a spus că este acum contestată de Statele Unite, și a cerut tuturor părților din Orientul Mijlociu să revină la masa negocierilor. „Libertatea și drepturile omului nu pot fi obținute prin bombe. Doar dreptul internațional le susține”, a spus el. „Trebuie să evităm o escaladare suplimentară. Un astfel de drum amenință Orientul Mijlociu, Europa și nu numai”, notează Rador.

UPDATE Primul scut anti-drone al Europei include tehnologii ce sunt testate în prezent în Ucraina. Inițiativa poloneză, realizată în colaborare cu Norvegia, va fi finanțată cu bani europeni, iar costul total este estimat la aproximativ 3,5 miliarde de euro.Polonia a decis să investească în cel mai avansat sistem anti-drone din Europa după ce Rusia a încălcat spațiul aerian al NATO în 2025. Inițiativa este realizată de un consorțiu polono-norvegian și a devenit și mai presantă odată cu atacul dronelor iraniene Shahed asupra Ciprului.Cu un cost de aproximativ 3,5 miliarde de euro, scutul anti-dronă dezvoltat de Polonia va fi finanțat prin împrumuturi UE în cadrul noului program Safe al UE. Acest lucru a cauzat însă tensiuni la Varșovia, scrie Financial Times. 

UPDATE Forțele ruse continuă să insiste în încercările de a captura orașele Pokrovsk și Mîrnohrad din regiunea Donețk, dar efectivele Corpului 7 de Intervenție Rapidă al Forțelor de Asalt Aerian ale Ucrainei frânează ofensiva și le provoacă pierderi rușilor. "Forțele de apărare zădărnicesc intențiile inamicului, provocând pierderi semnificative de personal și echipamente", a transmis unitatea ucraineană.

UPDATE Dronele ucrainene au lovit un depozit de drone Shahed pe aeroportul din Donețk, relatează Astra. Atacul a avut loc sâmbătă, iar armata ucraineană a difuzat recent imaginile. Dronele erau depozitate în noul terminal al aeroportului Prokofiev. Mai mulți specialiști veniți din zona economică specială Alabuga din Tatarstan, unde Rusia produce aceste drone, au fost răniți. Patru membri ai brigăzii ruse de drone Grom Kaskad au fost, de asemenea, răniți, relatează Nexta.

UPDATE Forțele ruse au atacat Ucraina cu 137 de drone în timpul nopții. Până la ora locală 8:00, forțele ucrainene de apărare aeriană au distrus și bruiat 122 de drone. 12 drone au lovit în 10 locuri. De asemenea, resturi de drone avariate au căzut în 10 locuri, au comunicat Forțele Aeriene ale Ucrainei.

UPDATE „Am avut o ședință cu echipa noastră de negociere. Este important că, în realitate, comunicăm 24/7 cu partea americană. În prezent, prioritatea partenerilor și întreaga atenție sunt concentrate asupra situației din jurul Iranului, iar din acest motiv întâlnirea care fusese planificată pentru această săptămână, la propunerea părții americane, este amânată. Totuși, Ucraina este pregătită pentru o întâlnire în orice moment, în formatul care poate ajuta și care va fi realist din punctul de vedere al încheierii războiului. Echipa a prezentat informații despre planurile părții ruse, în măsura în care acestea ne sunt cunoscute, în primul rând datorită activității serviciilor noastre de informații. Am însărcinat echipa să comunice încă o dată cu negociatorii americani pentru a confirma, în primul rând, disponibilitatea noastră pentru o cooperare strategică comună în domeniul securității, inclusiv pentru apărarea împotriva dronelor de atac, iar în al doilea rând pentru a reconfirma disponibilitatea noastră de a lucra în mod substanțial pentru încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei”, a scris Volodimir Zelenski pe canalul său de Telegram.

UPDATE „Vedem că rușii încearcă acum să manipuleze situația din Orientul Mijlociu și din regiunea Golfului în favoarea agresiunii lor, precum și să transforme atacurile regimului iranian asupra vecinilor și asupra bazelor americane, de fapt, într-un al doilea front al războiului Rusiei împotriva Ucrainei și, mai larg, împotriva întregului Occident. Acest lucru nu trebuie permis. Răului nu trebuie să i se ofere oportunități de coordonare, însă protejarea vieții trebuie să fie coordonată clar. Tocmai pentru acest lucru lucrăm. Mulțumesc tuturor celor care ajută!”, a scris Volodimir Zelenski pe canalul său de Telegram.

UPDATE Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a convocat luni o întâlnire la Kremlin pentru a discuta despre situația de pe piața mondială a petrolului și gazelor, notează Mediafax. Putin a declarat că războiul dintre SUA şi Israel împotriva Iranului a declanşat o criză energetică globală şi a avertizat că producţia de petrol dependentă de Strâmtoarea Ormuz ar putea înceta curând. Putin a afirmat că Rusia, „al doilea cel mai mare exportator de petrol din lume şi deținătoarea celor mai mari rezerve de gaze naturale”, este gata să colaboreze din nou cu clienții europeni dacă aceștia doresc să revină la o cooperare pe termen lung, scrie NewsWeek.

UPDATE Premierul Estoniei, Kristen Michal, a confirmat luni disponibilitatea țării sale de a discuta propunerea președintelui francez Emmanuel Macron privind extinderea garanțiilor nucleare ale Parisului la nivel european, relatează EFE. În timp ce inițiativa naște dezbateri în regiunea Mării Baltice, România adoptă o poziție de neangajare, reiterând încrederea în umbrela nucleară americană.

UPDATE Importurile europene de armament s-au triplat în intervalul 2021-2025 faţă de perioada precedentă de cinci ani din 2016 până în 2020, arată cel mai recent raport al Institutului Internaţional de Cercetări pentru Pace (SIPRI), citat luni de dpa, conform Agerpres. Conform documentului, livrările de armament la nivel mondial au crescut cu 9,2% faţă de cele două cincinale precedente. SIPRI estimează volumul de arme livrat, nu valoarea acestora, precizează dpa. Cantitățile de armament înregistrează fluctuații semnificative în funcție de comenzile din fiecare an, dar institutul urmăreşte tendințele pe termen lung, comparând una cu alta perioade de cinci ani.

UPDATE Orașul Huleaipole din regiunea sudică Zaporojie e pe cale să cadă în mâinile rușilor, dar forțele ucrainene aflate în zonă susțin că este o pierdere care „face parte din plan”. Pe de altă parte, în primele luni ale acestui an, forțele ucrainene au eliberat peste 400 kmp din teritoriul ocupat de Rusia în sudul țării, zădărnicind eforturile Moscovei de a lansa o ofensivă sudică, a declarat Volodimir Zelenski. Unitățile ucrainene au intrat în ofensivă în regiunile Zaporojie și Dnipropetrovsk, unde avansurile Rusiei s-au oprit, iar Kievul este mai optimist acum decât la sfârșitul anului trecut, notează Știripesurse.

UPDATE Autorităţile ucrainene au raportat că, în noaptea de 9 spre 10 martie, Rusia a atacat oraşul Harkiv. În urma loviturii unei drone, au fost avariate case dintr-un sector rezidențial privat din cartierul Holodnohirsk. Primarul orașului, Ihor Terehov, a informat că rușii au lansat mai multe lovituri asupra aceluiași cartier. Bombardamentele s-au soldat cu patru răniţi. Potrivit șefului Administrației Militare Regionale Harkiv, Oleh Sinehubov, este vorba despre trei femei de 58, 38 și 52 de ani și o fată de 17 ani, cărora medicii le-au acordat îngrijiri la fața locului. De asemenea, Sinehubov a precizat că, în urma atacului, au fost avariate trei case și un automobil, scrie Rador.

UPDATE Luni, în seria sa de interviuri și conferințe de presă despre război, Donald Trump a spus că Statele Unite iau în considerare relaxarea unor sancțiuni petroliere pentru a combate creșterea prețurilor. „Avem sancțiuni asupra unor țări. O să ridicăm acele sancțiuni până se rezolvă situația”, le‑a spus Trump jurnaliștilor. „Apoi, cine știe? Poate nu va mai fi nevoie să le reimpunem – va fi atâta pace”, a adăugat el. În aceeași conferință de presă, Trump a spus că a avut o convorbire „foarte bună” cu președintele rus Vladimir Putin, despre care a afirmat că „vrea să fie de ajutor”. Trump nu a precizat însă ce sancțiuni sau asupra căror țări ar putea fi ridicate, deși SUA au relaxat deja temporar unele sancțiuni pentru a permite Indiei să cumpere petrol rusesc blocat pe mare, scrie Rador.

UPDATE Președintele SUA, Donald Trump, a sugerat că administrația americană ar putea relaxa anumite sancțiuni petroliere impuse Rusiei, ca parte a unor măsuri menite să stabilizeze piețele energetice globale, afectate de războiul din Iran și de perturbările majore ale aprovizionării cu petrol. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă dedicate crizei din Orientul Mijlociu.

UPDATE Preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său american Donald Trump au discutat luni în cadrul unei conversații telefonice "sincere şi constructive" despre războiul din Iran şi cel din Ucraina, a anunţat Kremlinul, notează AFP, potrivit Agerpres. Aceasta a fost prima conversație între cei doi lideri de la ultima lor discuție telefonică din decembrie 2025. Potrivit lui Ușakov, apelul, care a durat aproximativ o oră, a avut loc la inițiativa Washingtonului, pentru a aborda „o serie de chestiuni extrem de importante legate de evoluția actuală a situației internaționale”. În ceea ce priveşte Ucraina, Vladimir Putin i-a oferit omologului său american "o descriere a situaţiei actuale de pe linia de contact, unde trupele ruse avansează cu mare succes", a explicat Uşakov. Putin a "evaluat pozitiv eforturile de mediere întreprinse" de Donald Trump pentru a încerca să găsească o soluție diplomatică la războiul din Ucraina, după mai multe runde de negocieri care până acum nu au reuşit să ducă la încetarea ostilităţilor.

UPDATE Președintele Donald Trump a confirmat convorbirea în cadrul unei conferințe de presă, unde a declarat că a avut o „discuție foarte bună” cu Vladimir Putin. Potrivit liderului de la Casa Albă, una dintre temele importante abordate a fost războiul din Ucraina și mai cu seamă „pacea din Ucraina”. Putin ar fi avansat mai multe propuneri pentru încheierea rapidă a conflictului din Iran. De asemenea, conform Reuters, administrația Trump ia în considerare relaxarea suplimentară a sancțiunilor asupra petrolului rusesc, scrie Gândul.

UPDATE Președintele Donald Trump a discutat luni seară la telefon cu liderul rus Vladimir Putin despre evoluțiile recente ale situației globale, după escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu. Consilierul prezidențial rus Iuri Ușakov, a confirmat pentru TASS, convorbirea dintre cei doi lideri. Potrivit consilierului prezidențial de la Kremlin, dialogul dintre cei doi lideri a fost „unul direct și constructiv”, în linie cu contactele anterioare dintre Washington și Moscova. Discuția dintre Donald Trump și Vladimir Putin ar fi vizat mai multe subiecte importante legate de situația internațională. „În această seară a avut loc un apel telefonic între președinții Rusiei și Statelor Unite. Conversația a fost una de lucru, deschisă și constructivă, așa cum se întâmplă de obicei în dialogul dintre liderii Rusiei și Statelor Unite”, a declarat Ușakov. Potrivit acestuia, apelul a fost inițiat de președintele american. „Donald Trump l-a sunat pe Vladimir Vladimirovici Putin pentru a discuta o serie de subiecte extrem de importante legate de evoluțiile recente ale situației globale”, a adăugat Ușakov. Oficialul rus a precizat că discuția a durat aproximativ o oră și că ambii lideri au convenit asupra necesității menținerii unor contacte regulate. „Președintele SUA a menționat că, așa cum s-a convenit anterior, contactele lor ar trebui să fie regulate”, a spus Ușakov, adăugând că „ambii lideri au spus că sunt pregătiți”.

UPDATE Unsprezece țări au cerut ajutorul Kievului pentru a contracara dronele iraniene Shahed în contextul războiului din Iran și al atacurilor continue ale Teheranului împotriva statelor din Golf, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski. El a explicat că Ucraina este dispusă să ajute, dar numai pe cei care ajută Kievul „să protejeze viețile ucrainenilor și independența Ucrainei”. „Unele solicitări au fost deja satisfăcute prin decizii concrete și sprijin specific”, a declarat Zelenski.

UPDATE Loviturile militare lansate de SUA și Israel împotriva Iranului au declanșat un nou șoc pe piețele energetice, iar efectele se văd deja în economia Rusiei. Creșterea bruscă a prețului petrolului îi oferă Kremlinului o gură de oxigen financiară exact în momentul în care costurile războiului din Ucraina începeau să apese tot mai greu asupra bugetului. Potrivit unei analize publicate de Politico, conflictul din Orientul Mijlociu riscă să transforme Moscova într-unul dintre principalii beneficiari ai escaladării regionale. După bombardarea unor instalații petroliere iraniene de către Israel, prețul petrolului de referință a depășit pragul de 100 de dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din vara lui 2022, când piețele au reacționat la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina. Pentru Kremlin, această evoluție înseamnă venituri suplimentare substanțiale, într-un moment în care economia rusă era supusă unei presiuni tot mai mari din cauza sancțiunilor occidentale și a costurilor războiului, scrie Spotmedia.

UPDATE Sute de tineri croaţi s-au prezentat, luni, 9 martie, la centrele de recrutare, pentru serviciul militar obligatoriu. Croaţia eliminase această obligație în 2008, notează BBC. Croația a devenit, așadar, una dintre cele 10 țări NATO care au reintrodus serviciul militar obligatoriu, alăturându-se Greciei, Turciei, țărilor scandinave și țărilor baltice.

UPDATE La o săptămână după ce Donald Trump a calificat guvernul spaniol drept „groaznic” și a amenințat că va întrerupe relațiile comerciale cu Madridul, liderii Spaniei sunt în continuare furioși pe cancelarul german Friedrich Merz pentru că a rămas tăcut în Biroul Oval în timp ce președintele american își rostea tirada, scrie Politico.

UPDATE Premierul ungar Viktor Orban a declarat că țara sa este interesată de continuitatea existenței Ucrainei, deoarece e important pentru maghiari să existe "întotdeauna ceva" între Ungaria și Rusia. Orban a spus într-un discurs că, atunci când Ungaria era vecină cu Uniunea Sovietică, acest lucru nu era benefic pentru țară. "De aceea, suntem interesați nu de slăbirea Ucrainei, ci de consolidarea ei. Ar trebui să existe întotdeauna ceva – ați putea chiar să o numiți Ucraina – între Rusia și Ungaria. Privim lumea nu din perspectiva ucrainenilor, ci din perspectiva maghiarilor, iar securitatea maghiarilor poate fi garantată cu mai mult succes, dacă nu suntem vecini cu Rusia", a remarcat el. El a adăugat că acesta este motivul pentru care "Ucraina se poate baza întotdeauna pe sprijinul Ungariei". "Singura întrebare este cum vedem locul Ucrainei în această Europă. Nu vrem să-i lăsăm să intre în UE. Ei se comportă deja ca și cum ar fi membri. Cer, amenință și șantajează, chiar dacă nu sunt membri", a spus Orban. El a adăugat că Ungaria "nu vrea să vadă astfel de oameni, o astfel de țară în Uniune", ci va căuta un acord strategic între UE și Ucraina care să determine viitorul Ucrainei "într-un mod benefic pentru Europa și pentru noi, maghiarii", notează Spotmedia.

UPDATE Tensiunile diplomatice dintre Kiev și Budapesta cresc după reținerea convoiului ucrainean care transporta numerar și aur din Austria spre Ucraina, relatează Mediafax. Ambasadorul Ungariei în Ucraina, Antal Heizer, a fost convocat luni, la Ministerul Afacerilor Externe de la Kiev, unde autoritățile ucrainene au prezentat un protest oficial.

UPDATE Suedia își intensifică pregătirile pentru posibile crize sau conflicte și își îndeamnă cetățenii să facă stocuri de produse esențiale, inclusiv combustibil, alimente și generatoare electrice, scrie Novinite. Guvernul a alocat 1,4 miliarde de coroane suedeze autorităților locale pentru consolidarea apărării civile și a rezilienței la nivel local, a anunțat luni ministrul Apărării Civile, Carl-Oskar Bohlin. Cinci milioane de exemplare ale ghidului suedez de 32 de pagini, intitulat „În caz de criză sau război” (If Crisis or War Comes), au fost distribuite în locuințele din întreaga țară. Publicația oferea îndrumări detaliate privind stocarea produselor esențiale și localizarea adăposturilor sigure în cazul în care ar izbucni un război.