Ucraina este pregătită să discute direct cu Moscova pentru a pune capăt invaziei ruse, ceea ce ar constitui o premieră din 2022 încoace, dar numai după intrarea în vigoare a unei încetări a focului, anunţă marţi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, relatează AFP. El face acest anunţ cu o zi înaintea unei noi întâlniri între americani, ucraineni şi europeni la Londra, vizând să obţină un armistiţiu în Ucraina, devastată de peste trei ani de confruntări armate, scrie news.ro.
„După un armistiţiu, suntem pregătiţi să ne aşezăm (să negociem) în orice format”, a declarat într-o conferinţă de presă, la Kiev, Volodimir Zelenski.
Cu o zi mai înainte, omologul său rus Vladimir Putin a evocat o posibilă reluarea a unor negocieri directe cu Ucraina în vederea unui armistiţiu, limitat la atacuri vizând infrastructuri civile.
Ultimele negocieri directe între reprezentanţi ruşi şi ucraineni au avut loc în primăvara lui 2022, la începutul invaziei lansate de către Kremlin, şi s-au soldat cu un eşec. În prezent, Washingtonul poartă discuţii - separate - cu Kievul şi Moscova.
Consilierul diplomatic al lui Vladimir Putin, Iuri Uşakov, a anunţat marţi că Steve Witkoff, negociatorul lui Donald Trump, preconizează să efectueze o vizită în capitala rusă săptămâna aceasta. În cazul confirmării acestei vizite, ea ar fi a patra vizită a lui Witkoff în Rusia de la relansarea relaţiilor ruso-americane, iniţiată la jumătatea lui februarie de către preşedintele american.
Donald Trump, care vrea să pună capăt cât mai repede războiului, şi-a exprimat duminică speranţa unui acord „în această săptămână” între cei doi beligeranţi, fără să facă alte precizări.
El pare să-şi piardă răbdarea, iar secretarul său de Stat Marco Rubio a exercitat presiuni asupra Kievului şi Moscovei, săptămâna trecută, dând asigurări că Statele Unite ar putea „trece la altceva” şi s-ar putea retrage din negocieri, din cauza lipsei de rezultate.
Volodimir Zelenski s-a declarat marţi „pregătit” să se întâlnească cu preşedintele american la Vatican, unde urmează să asiste la funeraliile Papei Francisc, prevăzute sâmbătă. Marţi, Zelenski a precizat că Kievul nu discută cu Statele Unite despre un nou ajutor militar şi că primeşte din această ţară doar asistenţa acordată în timpul precedentului preşedinte, Joe Biden.
„Nu avem pentru moment oportunitatea să ajungem la un acord cu Statele Unite asupra unui nou ajutor sau să discutăm detalii”, a dat el asigurări, precizând că Ucraina nu a primit încă un răspuns la propunerea sa de a cumpăra zece sisteme antiaeriene de tip PATRIOT din Statele Unite.
Vladimir Putin consideră însă că are cărţi bune în mână. În pofida unor pierderi grele, armata rusă avansează lent în estul Ucrainei şi controlează peste 20% din teritoriul ucrainean, forţele Kievului au fost aproape în întregime date afară din regiunea rusă de frontieră Kursk, iar Donald Trump a impulsionat o apropiere neaşteptată cu el.
Cererile sale rămân maximaliste. El cere capitularea Ucrainei, cere ca aceasta să renunţe să adere la NATO şi ca Moscova să păstreze cele cinci regiuni ucrainene pe care Rusia le-a anexat, condiţii pe care Kievul şi aliaţii săi le resping drept inacceptabile.
Purtătorul său de cuvânt, Dmitri Pueskov, a subliniat marţi că ajungerea la pace este un „subiect atât de complex” încât „probabil că este mai bine să nu se stabilească un termen strâns”. Aceasta înseamnă că Moscova nu vrea să „încerce” să ajungă la „ soluţionare viabilă (a conflictului) într-o perioadă scurtă de timp”.
În martie, o propunere americană în vederea unei încetări a focului fără condiţii, susţinută de Kiev, a fost ignorată de către Vladimir Putin.
Luni seara, Volodimir Zelenski anunţa că aşteaptă „un răspuns clar” al Moscovei la oferta sa a unui nou armistiţiu limitat la atacurile vizând infrastructurile civile. Şeful statului rus a anunţat anterior că vrea să „analizeze” această propunere, „poate în mod bilateral”, acuzând totodată Ucraina de faptul că adăposteşte ţinte militare în instalaţii civile.
În weekendul Paştelui, cele două tabere s-au acuzat reciproc de încălcarea unui armistiţiu de Paşte, pe care aliaţi ai Kievului, ca Franţa, l-au catalogat drept o „operaţiune de marketing” a Moscovei. Armata rusă şi-a reluat între timp atacurile şi a revendicat marţi cucerirea unei mici localităţi - Suhaia Balka - în regiunea ucraineană Doneţk (est), unde bombardamente ruseşti s-au soldat marţi cu un mort şi trei răniţi în oraşul Mirnograd, potrivit parchetului ucrainean.
