Rusia a bombardat din nou orașul Odesa. Forțele ruse au lansat un atac masiv cu drone peste noapte asupra zonelor rezidențiale din portul ucrainean de la Marea Neagră, declanșând incendii şi deteriorând multe apartamente, au declarat oficialii locali marţi dimineață, relatează Reuters.  Cel puțin trei persoane au fost rănite, au declarat autoritățile locale.

Între timp, președintele Volodimir Zelenski a anunțat că reprezentanți ucraineni se vor afla, miercuri, la Londra pentru discuții menite să asigure o „încetare necondiționată a focului” și apoi o „pace reală și durabilă”, relatează AFP. Totodată, Kremlinul ia în calcul ridicarea unui Trump Tower la Moscova pentru a-i face pe plac președintelui SUA. Mai mult, Rusia și-a exprimat „satisfacția” față de o propunere a Statelor Unite de a interzice aderarea Ucrainei la NATO.  

UPDATE Emisarul american Steve Witkoff va efectua o nouă vizită săptămâna aceasta în Rusia pentru consultări privind planul Casei Albe de soluţionare paşnică a conflictului în Ucraina, relatează agenția de știri EFE. „Îl aşteptăm”, a răspuns Iuri Uşakov, consilierul preşedintelui rus Vladimir Putin pentru afaceri internaţionale, întrebat dacă Witkoff va efectua o vizită în capitala rusă săptămâna aceasta, potrivit agenţiilor ruse de presă. Anunţul intervine după ce preşedintele american Donald Trump a asigurat că va dezvălui detaliile planului său de pace „în următoarele trei zile”, transmite Agerpres.

UPDATE Kremlinul a anunțat, marți că nu există planuri concrete de negocieri cu Kievul pentru o încetare a atacurilor cu drone şi rachete asupra infrastructurilor civile, așa cum a propus președintele ucrainean Volodimir Zelenski, Agerpres, care citează relatează EFE şi Reuters.

UPDATE Rusia este gata să ia în considerare o propunere a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski pentru încetarea atacurilor ambelor părți asupra infrastructurii civile a celeilalte părți, a declarat marți purtătorul de cuvânt al Kremlinului, scrie Reuters.

UPDATE Premierul suedez Ulf Kristersson a anunţat marţi că ţara sa, împreună cu Finlanda, Norvegia şi Lituania, intenţionează să achiziţioneze în comun câteva sute de vehicule de luptă CV90, informează AFP, potrivit Agerpres.

UPDATE Surse din Biroul Președintelui de la Kiev au declarat pentru Ukrinform că așteaptă informaţii oficiale privind data la care va fi înmormântat Papa Francisc. Instituţia pregătește vizita preşedintelui Volodimir Zelenski la Roma, pentru a-și lua rămas bun de la Suveranul Pontif, care a decedat pe 21 aprilie, scrie Rador.

UPDATE Un consilier al președintelui rus Vladimir Putin îl vrea pe liderul SUA Donald Trump în cărțile de istorie. Vladimir Medinski, directorul Societății militaro-istorică a Federației Ruse, consideră că planul de pace în Ucraina al lui Trump va ajunge în toate manualele de istorie.Vladimir Medinski, care a condus echipa de negocieri a Moscovei în timpul primelor tratative ruso-ucrainene de la începutul războiului, în februarie 2022, spune că eforturile de pace ale președintelui SUA Donald Trump vor fi însemnate în manualele de istorie, el fiind unul dintre autorii lor în Rusia. „Eforturile extraordinare ale noii administrații americane, în încercarea de a ajunge la o soluționare rațională a conflictului din Ucraina, și în general transformările din politica internă americană, vor fi reflectate în paginile viitoarelor manuale de istorie ale Rusiei și în istoria universală, fără nicio îndoială. Putem spune cu siguranță că Trump a făcut istorie”, a declarat Medinski pentru agenția de presă controlată de Kremlin, TASS, potrivit Ziare.com.

UPDATE Preşedintele rus Vladimir Putin a introdus luni în legislaţie conceptul de „genocid împotriva poporului sovietic” comis în timpul Marelui Război Patriotic, cum numeşte Rusia al Doilea Război Mondial, înainte de aniversarea pe 9 mai a 80 de ani de la victoria Armatei Roşii asupra Germaniei naziste, relatează agenţia EFE.

UPDATE Liderul rus Vladimir Putin a promulgat luni o serie de noi legi menite să reducă şi mai mult la tăcere vocile care se opun politicilor sale, inclusiv ofensivei de amploare dusă împotriva Ucrainei începând din 2022, relatează AFP, potrivit News.ro. Noua legislație incriminează „discreditarea” armatei ruse sau solicitarea de sancțiuni împotriva Moscovei. Ea interzice, de asemenea, „sprijinirea punerii în aplicare a deciziilor” organizațiilor internaționale din care Moscova nu face parte, ceea ce ar putea include Curtea Penală Internaţională (CPI), cu sediul la Haga, care a emis un mandat de arestare pe numele lui Vladimir Putin în 2023. O altă lege nouă interzice „agenților străini” - o etichetă folosită pentru a-i descrie pe criticii Kremlinului - să facă parte din consiliile de administrație ale companiilor de stat. Aşa-numita lege privind „agenții străini” a fost adoptată în Rusia în 2012 şi complică o serie de proceduri administrative. De asemenea, aceasta impune persoanelor vizate să se identifice ca atare dacă postează pe rețelele sociale.

UPDATE Forțele ruse continuă presiunea pe frontul de sud, în regiunea Zaporojie, profitând de pauza operațională oferită de sărbătorile pascale pentru a-și reorganiza trupele și a relua inițiativa în teren. Potrivit actualizărilor de pe harta interactivă a platformei ucrainene DeepState, apropiată de armata Kievului, în ultimele 48 de ore, trupele Moscovei au înregistrat un avans local în apropierea localității Kamianske, pe malul stâng al fostului lac Kahovka, devenit între timp un teren mlăștinos după distrugerea barajului cu același nume.Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), think-tank american cu surse constante în cadrul structurilor militare ucrainene, a confirmat în cel mai recent raport că, între 20 și 21 aprilie, forțele ruse au redus semnificativ intensitatea atacurilor cu artilerie și drone în direcția Orihiv. În schimb, au folosit perioada „de liniște” pentru a evacua răniți, a-și consolida pozițiile, a face recunoașteri și a se pregăti pentru noi acțiuni ofensive.În paralel, surse ucrainene indică faptul că armata rusă transferă echipamente și personal militar din Crimeea ocupată, prin portul Primorsk, către orașele Tokmak și Pologi—puncte-cheie în geometria apărării ucrainene din sud-estul regiunii Zaporojie, scrie Ziare.com.

UPDATE Rusia își amplifică războiul hibrid împotriva Europei, avertizează serviciile olandeze de informații militare, care au raportat primele atacuri cibernetice rusești asupra unui serviciu public din Țările de Jos și posibile pregătiri pentru sabotaje la adresa infrastructurii esențiale, precum internetul, sursele de apă și rețelele de energie, a relatat marți The Kyiv Independent.

UPDATE Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, nu va fi prezent la funeraliile Papei Francisc, care vor avea loc sâmbătă în Piața Sfântul Petru din Vatican, scrie Realitatea. Informația a fost confirmată marți de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, în cadrul unei conferințe de presă zilnice. „Nu, președintele nu are un astfel de plan”, a declarat oficialul rus, răspunzând unei întrebări privind o posibilă deplasare la ceremoniile funerare. Liderul de la Moscova este vizat în prezent de un mandat de arestare emis de Curtea Penală Internațională, context care face improbabilă orice apariție oficială a acestuia în state care recunosc jurisdicția CPI, inclusiv Vaticanul.

UPDATE Cererea pentru automobile produse în Rusia a scăzut cu aproximativ jumătate, a declarat directorul general al AvtoVaz, Maxim Sokolov, subliniind dificultățile cu care se confruntă industria auto rusă. Sokolov, CEO-ul celui mai mare producător auto de stat din Rusia, a precizat că AvtoVaz se așteaptă la o scădere anuală de 33% a vânzărilor de mașini Lada în luna aprilie. „Anul trecut, în aprilie, vânzările de mașini au fost de aproximativ 45.000 de unități, iar în martie undeva în jur de 42.000,” a declarat Sokolov, potrivit agenției de presă Interfax. „Anul acesta… vom ajunge la 30.000 de mașini în aprilie”, scrie Spotmedia.

UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că Ucraina își menține propunerea de a se abține de la a lovi cel puțin infrastructura civilă, scrie Ukrinform. „Ucraina își menține oferta – cel puțin, de a nu lovi infrastructura civilă. Și așteptăm un răspuns clar din partea Moscovei. Suntem pregătiți pentru orice discuție despre cum să asigurăm acest lucru. Există o modalitate evidentă, cea mai simplă și cea mai fiabilă: oprirea atacurilor cu rachete și drone cu rază lungă de acțiune. Numai acest lucru ar asigura automat siguranța întregii infrastructuri civile. O încetare a focului – reală și durabilă – trebuie să fie primul pas către o pace sigură și durabilă”, a declarat Zelenski, potrivit AlephNews.

UPDATE Preşedintele rus Vladimir Putin a promulgat luni Acordul Integral de Asociere Strategică cu Iranul, document care nu prevede crearea unei alianțe militare între Rusia şi Republica Islamică, relatează agenția de știri EFE. Spre deosebire de acordul semnat de Rusia cu Coreea de Nord, acesta nu menționează acordarea reciprocă de asistentă militară în caz de agresiune. În virtutea documentului, Rusia şi Iranul devin parteneri strategici în economie, energie, apărare, cultură şi lupta împotriva terorismului, printre alte domenii, scrie G4media.

UPDATE Forțele ruse au recucerit de la trupele ucrainene mănăstirea Gornal Sfântul Nicolae Belogorsky din regiunea rusă Kursk, a relatat marți agenția de știri de stat TASS, citând o sursă de securitate. Mănăstirea, care se află aproape de granița ruso-ucraineană, a fost una dintre ultimele poziții din regiunea Kursk încă deținute de Ucraina de când aceasta a lansat o incursiune majoră în Rusia în august anul trecut, scrie HotNews.

UPDATE Vladimir Putin a menționat în treacăt Novorossia, o regiune care nu există, dar pe care rușii au desemnat-o de mult timp ca fiind tot sudul Ucrainei, de la Mariupol la gurile Dunării, incluzând regiunile Mikolaiv și Odesa (neocupate), dar și pe cele din stânga Niprului (Herson, Zaporijie), doar parțial controlate de Armata Rusă. ISW pune aceste poziționări ale rușilor în contextul întâlnirii care va avea miercuri la Londra, între americani, ucraineni și europeni, pentru conturarea unei poziții comune față de negocierile pe care SUA le vor avea ulterior cu Rusia. Dar, observă ISW, cererile Rusiei sunt, în mare, cam aceleași pe care Kremlinul le avea înainte de război – închiderea ieșirii Ucrainei la Marea Neagră și refuzul aderării sale la NATO, scrie Biziday.

UPDATE Artiom Kriger, jurnalist independent în vârstă de 24 de ani, a fost condamnat la 5 ani și jumătate de închisoare în Rusia, fiind acuzat de activitate extremistă. Înainte de sentință, acesta a transmis o declarație puternică, în care denunță represiunea asupra presei și condamnă regimul condus de Vladimir Putin, transmite Blikk, citat de Adevărul. Kriger a ales să rămână în Rusia, în ciuda pericolelor, și a continuat să scrie despre realitățile din țară. El se consideră un adevărat patriot care visează la o Rusie democratică, în care puterile statului sunt separate, iar presa este liberă.

UPDATE Rusia a pierdut 943.060 de soldați în Ucraina de la începutul invaziei sale pe scară largă, la 24 februarie 2022, a raportat marți Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei, relatează Kyiv Independent. 

UPDATE Ekaterina Barabash, o jurnalistă rusă care a fost arestată la începutul acestui an pentru că a criticat puternic regimul de la Kremlin și războiul din Ucraina, a fugit din arestul la domiciliu și este căutată de poliție, a informat presa de stat rusă pe 21 aprilie, relatează The Kyiv Independent.

UPDATE Negocierile inițiate de oficialii ruși cu administrația Trump în vederea încheierii unui acord de încetare a focului în Ucraina sunt folosite de Kremlin drept pretext pentru o restabilire a „zonelor de influență” dintre Rusia și SUA. Astfel, scopul final al unui „acord” asupra Ucrainei este, pentru Moscova, recunoașterea, din partea SUA, a zonelor de influență ale Rusiei în Europa. Pentru a atinge acest obiectiv, Kremlinul încearcă orice pentru a-i face pe plac lui Donald Trump, inclusiv ridicarea unui „Trump Tower” în Moscova, informează publicația The Moscow Times.

UPDATE „Miercuri, reprezentanții noștri vor fi la Londra. Ucraina, Regatul Unit, Franța și Statele Unite sunt pregătite să meargă înainte într-un mod cât mai constructiv posibil”, a scris Zelenski pe rețelele de socializare, afirmații făcute după o discuție telefonică avută cu premierul britanic Keir Starmer. O întâlnire cu reprezentanții acestor țări era prevăzută săptămâna aceasta în capitala britanică, fără ca data să fi fost anunțată oficial.

UPDATE În noaptea de luni spre marți, forțele ruse au lansat un atac masiv cu drone asupra orașului-port Odesa, situat la Marea Neagră, vizând zone rezidențiale dens populate. Potrivit primarului Hennadiy Trukhanov și guvernatorului regional Oleg Kiper, atacul a provocat incendii și a avariat grav clădiri de apartamente, infrastructură civilă, vehicule și o instituție de învățământ, scrie Reuters. Imagini publicate de primar arată clădiri în flăcări, cu ferestre sparte și fațade distruse. Echipele de intervenție au fost mobilizate pentru a gestiona consecințele atacului, însă numărul exact al victimelor nu a fost confirmat până în prezent. Odesa, care găzduiește trei porturi esențiale, a fost în mod repetat ținta atacurilor rusești de-a lungul conflictului ce durează de peste trei ani. Atacul asupra Odesei are loc în contextul în care Ucraina așteaptă un răspuns la propunerea sa de interzicere a loviturilor cu rază lungă de acțiune asupra infrastructurii civile. Președintele Volodimir Zelenski a declarat pe 21 aprilie că această interdicție este încă pe masă și că Kievul așteaptă un „răspuns clar” din partea Moscovei, scrie AlephNews.

Rusia continuă să atace Ucraina. Bombardamentele s-au soldat cu mai mulți răniți. Ambasadorul Ungariei, Antal Heizer, a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe de la Kiev, unde autoritățile ucrainene au prezentat un protest oficial. Ucraina se implică în războiul din Orientul Mijlociu. Ucraina a primit 11 cereri din partea unor țări care solicită ajutor în combaterea dronelor iraniene, potrivit președintelui Volodimir Zelenski. O nouă rundă de negocieri trilaterale era planificată pentru această săptămână, însă întâlnirea este amânată la propunerea SUA, mai anunță Zelenski. 

Între timp, președintele american Donald Trump a avut o convorbire telefonică de aproximativ o oră cu liderul rus Vladimir Putin. Discuția a vizat evoluțiile recente ale situației globale, războiul dus de SUA și Israel împotriva Iranului, dar și despre războiul din Ucraina, anunță Kremlinul. Trump a spus că între Putin și Zelenski există o „ură imensă”, apoi a spus că sancțiunile împotriva unor țări ar putea fi ridicate. Reuters și The New York Times susțin că este vorba de ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei. În context, Putin ar putea să fie unul dintre marii câștigători ai războiului din Iran, notează Politico, idee confirmată de președintele Consiliului European, Antonio Costa. Parlamentul Ungariei adoptă o rezoluție împotriva aderării Ucrainei la UE.

UPDATE Ucraina a creat noi unități de luptă în cadrul Gărzii Naționale, inclusiv regimente de drone, de asalt și de apărare antiaeriană. Potrivit ministrului de interne Ihor Klimenko, reorganizarea se bazează pe lecțiile învățate pe câmpul de luptă și pe rolul tot mai important al tehnologiilor moderne în război, notează Digi24.

UPDATE ”Moldova urmează pașii Lituaniei spre Uniunea Europeană. Noi suntem pe același drum, doar că Lituania și-a parcurs drumul pe timp de pace, dar Moldova îl parcurge în umbra războiului”, declara președinta Maia Sandu, aflată într-o vizită oficială de două zile la Vilnius, la invitația omologului lituanian, Gitanas Nauseda. Vizita are loc cu prilejul celei de-a 36-a aniversări a restabilirii Declarației de Independență a Lituaniei, Moldova fiind prima țara care a recunoscut acest act. 

UPDATE Marți, Parlamentul Ungariei a adoptat o rezoluție împotriva aderării Ucrainei la UE, dar și împotriva continuării asistenței europene acordate Kievului, scrie The Kyiv Independent.142 de membri ai parlamentului au votat în favoarea propunerii, 28 au votat împotrivă și 4 s-au abținut. Rezoluția precizează că Ungaria se opune aderării Ucrainei la UE, argumentând că țara se află în război și nu îndeplinește criteriile de aderare.

UPDATE Serviciul finlandez de securitate și informații a declarat că Rusia ar putea redirecționa resursele militare și de informații către alte țări europene odată ce conflictul din Ucraina se va încheia. „Capacitatea serviciilor secrete ruse în Europa a avut de suferit din cauza războiului, iar Rusia se pregătește să restabilească această capacitate. Resursele de informații și influență ale Rusiei, legate în prezent de Ucraina, vor deveni disponibile pentru a fi utilizate în alte părți după război”, a avertizat SUPO într-un comunicat, potrivit France24. SUPO a subliniat faptul că Finlanda va rămâne de interes pentru Rusia ca „țară NATO situată între Marea Baltică și regiunea arctică”, scrie Mediafax.

UPDATE Șeful regiunii Donețk din Ucraina, Denis Pușilin, instalat de Moscova la conducerea părților ocupate, i-a spus președintelui rus Vladimir Putin, într-o întâlnire difuzată marți la televiziunea de stat, că Ucraina mai controlează în prezent doar aproximativ 15-17% din regiune, scrie Reuters. 

UPDATE Doi activiști Greenpeace au țâșnit marţi, pe covorul roşu, în faţa preşedintelui francez Emmanuel Macron, care deschidea Summitul Nuclear de la Boulogne-Billancourt, şi l-au întrebat ”de ce cumpărăm uraniu de la Rusia”, relatează AFP.

UPDATE Rusia este, până acum, singurul câștigător al războiului din Orientul Mijlociu, pe fondul creșterii prețurilor la energie și al diminuării atenției acordate războiului său împotriva Ucrainei, a declarat marți președintele Consiliului European, Antonio Costa. „Până acum există un singur câștigător în acest război – Rusia”, a spus Costa într-un discurs adresat ambasadorilor Uniunii Europene la Bruxelles. „Obține noi resurse pentru a-și finanța războiul împotriva Ucrainei pe măsură ce prețurile la energie cresc. Profită de devierea capacităților militare care altfel ar fi putut fi trimise pentru a sprijini Ucraina. Și beneficiază de atenția redusă asupra frontului ucrainean, în timp ce conflictul din Orientul Mijlociu ajunge în prim-plan.” Costa a subliniat necesitatea ca UE să protejeze ordinea internațională bazată pe reguli, despre care a spus că este acum contestată de Statele Unite, și a cerut tuturor părților din Orientul Mijlociu să revină la masa negocierilor. „Libertatea și drepturile omului nu pot fi obținute prin bombe. Doar dreptul internațional le susține”, a spus el. „Trebuie să evităm o escaladare suplimentară. Un astfel de drum amenință Orientul Mijlociu, Europa și nu numai”, notează Rador.

UPDATE Primul scut anti-drone al Europei include tehnologii ce sunt testate în prezent în Ucraina. Inițiativa poloneză, realizată în colaborare cu Norvegia, va fi finanțată cu bani europeni, iar costul total este estimat la aproximativ 3,5 miliarde de euro.Polonia a decis să investească în cel mai avansat sistem anti-drone din Europa după ce Rusia a încălcat spațiul aerian al NATO în 2025. Inițiativa este realizată de un consorțiu polono-norvegian și a devenit și mai presantă odată cu atacul dronelor iraniene Shahed asupra Ciprului.Cu un cost de aproximativ 3,5 miliarde de euro, scutul anti-dronă dezvoltat de Polonia va fi finanțat prin împrumuturi UE în cadrul noului program Safe al UE. Acest lucru a cauzat însă tensiuni la Varșovia, scrie Financial Times. 

UPDATE Forțele ruse continuă să insiste în încercările de a captura orașele Pokrovsk și Mîrnohrad din regiunea Donețk, dar efectivele Corpului 7 de Intervenție Rapidă al Forțelor de Asalt Aerian ale Ucrainei frânează ofensiva și le provoacă pierderi rușilor. "Forțele de apărare zădărnicesc intențiile inamicului, provocând pierderi semnificative de personal și echipamente", a transmis unitatea ucraineană.

UPDATE Dronele ucrainene au lovit un depozit de drone Shahed pe aeroportul din Donețk, relatează Astra. Atacul a avut loc sâmbătă, iar armata ucraineană a difuzat recent imaginile. Dronele erau depozitate în noul terminal al aeroportului Prokofiev. Mai mulți specialiști veniți din zona economică specială Alabuga din Tatarstan, unde Rusia produce aceste drone, au fost răniți. Patru membri ai brigăzii ruse de drone Grom Kaskad au fost, de asemenea, răniți, relatează Nexta.

UPDATE Forțele ruse au atacat Ucraina cu 137 de drone în timpul nopții. Până la ora locală 8:00, forțele ucrainene de apărare aeriană au distrus și bruiat 122 de drone. 12 drone au lovit în 10 locuri. De asemenea, resturi de drone avariate au căzut în 10 locuri, au comunicat Forțele Aeriene ale Ucrainei.

UPDATE „Am avut o ședință cu echipa noastră de negociere. Este important că, în realitate, comunicăm 24/7 cu partea americană. În prezent, prioritatea partenerilor și întreaga atenție sunt concentrate asupra situației din jurul Iranului, iar din acest motiv întâlnirea care fusese planificată pentru această săptămână, la propunerea părții americane, este amânată. Totuși, Ucraina este pregătită pentru o întâlnire în orice moment, în formatul care poate ajuta și care va fi realist din punctul de vedere al încheierii războiului. Echipa a prezentat informații despre planurile părții ruse, în măsura în care acestea ne sunt cunoscute, în primul rând datorită activității serviciilor noastre de informații. Am însărcinat echipa să comunice încă o dată cu negociatorii americani pentru a confirma, în primul rând, disponibilitatea noastră pentru o cooperare strategică comună în domeniul securității, inclusiv pentru apărarea împotriva dronelor de atac, iar în al doilea rând pentru a reconfirma disponibilitatea noastră de a lucra în mod substanțial pentru încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei”, a scris Volodimir Zelenski pe canalul său de Telegram.

UPDATE „Vedem că rușii încearcă acum să manipuleze situația din Orientul Mijlociu și din regiunea Golfului în favoarea agresiunii lor, precum și să transforme atacurile regimului iranian asupra vecinilor și asupra bazelor americane, de fapt, într-un al doilea front al războiului Rusiei împotriva Ucrainei și, mai larg, împotriva întregului Occident. Acest lucru nu trebuie permis. Răului nu trebuie să i se ofere oportunități de coordonare, însă protejarea vieții trebuie să fie coordonată clar. Tocmai pentru acest lucru lucrăm. Mulțumesc tuturor celor care ajută!”, a scris Volodimir Zelenski pe canalul său de Telegram.

UPDATE Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a convocat luni o întâlnire la Kremlin pentru a discuta despre situația de pe piața mondială a petrolului și gazelor, notează Mediafax. Putin a declarat că războiul dintre SUA şi Israel împotriva Iranului a declanşat o criză energetică globală şi a avertizat că producţia de petrol dependentă de Strâmtoarea Ormuz ar putea înceta curând. Putin a afirmat că Rusia, „al doilea cel mai mare exportator de petrol din lume şi deținătoarea celor mai mari rezerve de gaze naturale”, este gata să colaboreze din nou cu clienții europeni dacă aceștia doresc să revină la o cooperare pe termen lung, scrie NewsWeek.

UPDATE Premierul Estoniei, Kristen Michal, a confirmat luni disponibilitatea țării sale de a discuta propunerea președintelui francez Emmanuel Macron privind extinderea garanțiilor nucleare ale Parisului la nivel european, relatează EFE. În timp ce inițiativa naște dezbateri în regiunea Mării Baltice, România adoptă o poziție de neangajare, reiterând încrederea în umbrela nucleară americană.

UPDATE Importurile europene de armament s-au triplat în intervalul 2021-2025 faţă de perioada precedentă de cinci ani din 2016 până în 2020, arată cel mai recent raport al Institutului Internaţional de Cercetări pentru Pace (SIPRI), citat luni de dpa, conform Agerpres. Conform documentului, livrările de armament la nivel mondial au crescut cu 9,2% faţă de cele două cincinale precedente. SIPRI estimează volumul de arme livrat, nu valoarea acestora, precizează dpa. Cantitățile de armament înregistrează fluctuații semnificative în funcție de comenzile din fiecare an, dar institutul urmăreşte tendințele pe termen lung, comparând una cu alta perioade de cinci ani.

UPDATE Orașul Huleaipole din regiunea sudică Zaporojie e pe cale să cadă în mâinile rușilor, dar forțele ucrainene aflate în zonă susțin că este o pierdere care „face parte din plan”. Pe de altă parte, în primele luni ale acestui an, forțele ucrainene au eliberat peste 400 kmp din teritoriul ocupat de Rusia în sudul țării, zădărnicind eforturile Moscovei de a lansa o ofensivă sudică, a declarat Volodimir Zelenski. Unitățile ucrainene au intrat în ofensivă în regiunile Zaporojie și Dnipropetrovsk, unde avansurile Rusiei s-au oprit, iar Kievul este mai optimist acum decât la sfârșitul anului trecut, notează Știripesurse.

UPDATE Autorităţile ucrainene au raportat că, în noaptea de 9 spre 10 martie, Rusia a atacat oraşul Harkiv. În urma loviturii unei drone, au fost avariate case dintr-un sector rezidențial privat din cartierul Holodnohirsk. Primarul orașului, Ihor Terehov, a informat că rușii au lansat mai multe lovituri asupra aceluiași cartier. Bombardamentele s-au soldat cu patru răniţi. Potrivit șefului Administrației Militare Regionale Harkiv, Oleh Sinehubov, este vorba despre trei femei de 58, 38 și 52 de ani și o fată de 17 ani, cărora medicii le-au acordat îngrijiri la fața locului. De asemenea, Sinehubov a precizat că, în urma atacului, au fost avariate trei case și un automobil, scrie Rador.

UPDATE Luni, în seria sa de interviuri și conferințe de presă despre război, Donald Trump a spus că Statele Unite iau în considerare relaxarea unor sancțiuni petroliere pentru a combate creșterea prețurilor. „Avem sancțiuni asupra unor țări. O să ridicăm acele sancțiuni până se rezolvă situația”, le‑a spus Trump jurnaliștilor. „Apoi, cine știe? Poate nu va mai fi nevoie să le reimpunem – va fi atâta pace”, a adăugat el. În aceeași conferință de presă, Trump a spus că a avut o convorbire „foarte bună” cu președintele rus Vladimir Putin, despre care a afirmat că „vrea să fie de ajutor”. Trump nu a precizat însă ce sancțiuni sau asupra căror țări ar putea fi ridicate, deși SUA au relaxat deja temporar unele sancțiuni pentru a permite Indiei să cumpere petrol rusesc blocat pe mare, scrie Rador.

UPDATE Președintele SUA, Donald Trump, a sugerat că administrația americană ar putea relaxa anumite sancțiuni petroliere impuse Rusiei, ca parte a unor măsuri menite să stabilizeze piețele energetice globale, afectate de războiul din Iran și de perturbările majore ale aprovizionării cu petrol. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă dedicate crizei din Orientul Mijlociu.

UPDATE Preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său american Donald Trump au discutat luni în cadrul unei conversații telefonice "sincere şi constructive" despre războiul din Iran şi cel din Ucraina, a anunţat Kremlinul, notează AFP, potrivit Agerpres. Aceasta a fost prima conversație între cei doi lideri de la ultima lor discuție telefonică din decembrie 2025. Potrivit lui Ușakov, apelul, care a durat aproximativ o oră, a avut loc la inițiativa Washingtonului, pentru a aborda „o serie de chestiuni extrem de importante legate de evoluția actuală a situației internaționale”. În ceea ce priveşte Ucraina, Vladimir Putin i-a oferit omologului său american "o descriere a situaţiei actuale de pe linia de contact, unde trupele ruse avansează cu mare succes", a explicat Uşakov. Putin a "evaluat pozitiv eforturile de mediere întreprinse" de Donald Trump pentru a încerca să găsească o soluție diplomatică la războiul din Ucraina, după mai multe runde de negocieri care până acum nu au reuşit să ducă la încetarea ostilităţilor.

UPDATE Președintele Donald Trump a confirmat convorbirea în cadrul unei conferințe de presă, unde a declarat că a avut o „discuție foarte bună” cu Vladimir Putin. Potrivit liderului de la Casa Albă, una dintre temele importante abordate a fost războiul din Ucraina și mai cu seamă „pacea din Ucraina”. Putin ar fi avansat mai multe propuneri pentru încheierea rapidă a conflictului din Iran. De asemenea, conform Reuters, administrația Trump ia în considerare relaxarea suplimentară a sancțiunilor asupra petrolului rusesc, scrie Gândul.

UPDATE Președintele Donald Trump a discutat luni seară la telefon cu liderul rus Vladimir Putin despre evoluțiile recente ale situației globale, după escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu. Consilierul prezidențial rus Iuri Ușakov, a confirmat pentru TASS, convorbirea dintre cei doi lideri. Potrivit consilierului prezidențial de la Kremlin, dialogul dintre cei doi lideri a fost „unul direct și constructiv”, în linie cu contactele anterioare dintre Washington și Moscova. Discuția dintre Donald Trump și Vladimir Putin ar fi vizat mai multe subiecte importante legate de situația internațională. „În această seară a avut loc un apel telefonic între președinții Rusiei și Statelor Unite. Conversația a fost una de lucru, deschisă și constructivă, așa cum se întâmplă de obicei în dialogul dintre liderii Rusiei și Statelor Unite”, a declarat Ușakov. Potrivit acestuia, apelul a fost inițiat de președintele american. „Donald Trump l-a sunat pe Vladimir Vladimirovici Putin pentru a discuta o serie de subiecte extrem de importante legate de evoluțiile recente ale situației globale”, a adăugat Ușakov. Oficialul rus a precizat că discuția a durat aproximativ o oră și că ambii lideri au convenit asupra necesității menținerii unor contacte regulate. „Președintele SUA a menționat că, așa cum s-a convenit anterior, contactele lor ar trebui să fie regulate”, a spus Ușakov, adăugând că „ambii lideri au spus că sunt pregătiți”.

UPDATE Unsprezece țări au cerut ajutorul Kievului pentru a contracara dronele iraniene Shahed în contextul războiului din Iran și al atacurilor continue ale Teheranului împotriva statelor din Golf, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski. El a explicat că Ucraina este dispusă să ajute, dar numai pe cei care ajută Kievul „să protejeze viețile ucrainenilor și independența Ucrainei”. „Unele solicitări au fost deja satisfăcute prin decizii concrete și sprijin specific”, a declarat Zelenski.

UPDATE Loviturile militare lansate de SUA și Israel împotriva Iranului au declanșat un nou șoc pe piețele energetice, iar efectele se văd deja în economia Rusiei. Creșterea bruscă a prețului petrolului îi oferă Kremlinului o gură de oxigen financiară exact în momentul în care costurile războiului din Ucraina începeau să apese tot mai greu asupra bugetului. Potrivit unei analize publicate de Politico, conflictul din Orientul Mijlociu riscă să transforme Moscova într-unul dintre principalii beneficiari ai escaladării regionale. După bombardarea unor instalații petroliere iraniene de către Israel, prețul petrolului de referință a depășit pragul de 100 de dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din vara lui 2022, când piețele au reacționat la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina. Pentru Kremlin, această evoluție înseamnă venituri suplimentare substanțiale, într-un moment în care economia rusă era supusă unei presiuni tot mai mari din cauza sancțiunilor occidentale și a costurilor războiului, scrie Spotmedia.

UPDATE Sute de tineri croaţi s-au prezentat, luni, 9 martie, la centrele de recrutare, pentru serviciul militar obligatoriu. Croaţia eliminase această obligație în 2008, notează BBC. Croația a devenit, așadar, una dintre cele 10 țări NATO care au reintrodus serviciul militar obligatoriu, alăturându-se Greciei, Turciei, țărilor scandinave și țărilor baltice.

UPDATE La o săptămână după ce Donald Trump a calificat guvernul spaniol drept „groaznic” și a amenințat că va întrerupe relațiile comerciale cu Madridul, liderii Spaniei sunt în continuare furioși pe cancelarul german Friedrich Merz pentru că a rămas tăcut în Biroul Oval în timp ce președintele american își rostea tirada, scrie Politico.

UPDATE Premierul ungar Viktor Orban a declarat că țara sa este interesată de continuitatea existenței Ucrainei, deoarece e important pentru maghiari să existe "întotdeauna ceva" între Ungaria și Rusia. Orban a spus într-un discurs că, atunci când Ungaria era vecină cu Uniunea Sovietică, acest lucru nu era benefic pentru țară. "De aceea, suntem interesați nu de slăbirea Ucrainei, ci de consolidarea ei. Ar trebui să existe întotdeauna ceva – ați putea chiar să o numiți Ucraina – între Rusia și Ungaria. Privim lumea nu din perspectiva ucrainenilor, ci din perspectiva maghiarilor, iar securitatea maghiarilor poate fi garantată cu mai mult succes, dacă nu suntem vecini cu Rusia", a remarcat el. El a adăugat că acesta este motivul pentru care "Ucraina se poate baza întotdeauna pe sprijinul Ungariei". "Singura întrebare este cum vedem locul Ucrainei în această Europă. Nu vrem să-i lăsăm să intre în UE. Ei se comportă deja ca și cum ar fi membri. Cer, amenință și șantajează, chiar dacă nu sunt membri", a spus Orban. El a adăugat că Ungaria "nu vrea să vadă astfel de oameni, o astfel de țară în Uniune", ci va căuta un acord strategic între UE și Ucraina care să determine viitorul Ucrainei "într-un mod benefic pentru Europa și pentru noi, maghiarii", notează Spotmedia.

UPDATE Tensiunile diplomatice dintre Kiev și Budapesta cresc după reținerea convoiului ucrainean care transporta numerar și aur din Austria spre Ucraina, relatează Mediafax. Ambasadorul Ungariei în Ucraina, Antal Heizer, a fost convocat luni, la Ministerul Afacerilor Externe de la Kiev, unde autoritățile ucrainene au prezentat un protest oficial.

UPDATE Suedia își intensifică pregătirile pentru posibile crize sau conflicte și își îndeamnă cetățenii să facă stocuri de produse esențiale, inclusiv combustibil, alimente și generatoare electrice, scrie Novinite. Guvernul a alocat 1,4 miliarde de coroane suedeze autorităților locale pentru consolidarea apărării civile și a rezilienței la nivel local, a anunțat luni ministrul Apărării Civile, Carl-Oskar Bohlin. Cinci milioane de exemplare ale ghidului suedez de 32 de pagini, intitulat „În caz de criză sau război” (If Crisis or War Comes), au fost distribuite în locuințele din întreaga țară. Publicația oferea îndrumări detaliate privind stocarea produselor esențiale și localizarea adăposturilor sigure în cazul în care ar izbucni un război.