O întâlnire importantă care trebuia să aibă loc la Londra pentru a negocia pacea în Ucraina a fost redusă ca nivel de participare, după ce secretarul de stat american Marco Rubio a anunțat că nu va mai participa. În schimb, vicepreședintele SUA, JD Vance, a lansat un mesaj tranșant pentru Moscova și Kiev: „Ori acceptați propunerea noastră, ori Statele Unite se retrag din negocieri”, scrie CNN. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a îndemnat miercuri la un armistiţiu "imediat, complet şi necondiționat" în Ucraina, în timp ce o delegaţie ucraineană se află la Londra pentru discuții cu aliaţii occidentali, într-un format redus.

„Oferta finală” a președintelui american, Donald Trump, pentru pace în Ucraina include recunoașterea de către SUA a Crimeei ca parte a Rusiei și recunoașterea neoficială a controlului rusesc în aproape toate zonele ocupate de la invazia din 2022, a relatat miercuri platforma media americană Axios preluată de EFE. Între timp, șapte oameni au fost uciși și alți șase răniți după ce rușii au atacat cu drone miercuri dimineață regiunea ucraineană Dnipropetrovsk. De asemenea, un incendiu a izbucnit într-un complex hotelier şi de restaurante din Kiev, după ce resturi de drone au căzut, scrie Ukrainska Pravda.

UPDATE Preşedintele american Donald Trump l-a mustrat miercuri pe liderul ucrainean Volodimir Zelenski pentru că acesta a spus că Ucraina nu va recunoaşte ocuparea Peninsulei Crimeea de către Rusia, calificând-o drept o declaraţie incendiară care va face ca un acord de pace cu Rusia să fie mai greu de realizat, informează Reuters şi AFP. „Această declaraţie este foarte dăunătoare negocierilor de pace cu Rusia”, a scris preşedintele Donald Trump într-o postare virulentă pe Truth Social. Liderul de la Casa Albă a mai scris că Peninsula Crimeea a fost pierdută cu ani în urmă „şi nici măcar nu este un punct de discuţie”. „Nimeni nu îi cere lui Zelenski să recunoască Crimeea ca teritoriu rusesc, dar, dacă vrea Crimeea, de ce nu s-au luptat pentru ea acum 11 ani, când a fost predată Rusiei fără să se tragă un foc?” a scris Trump în postarea sa. Într-un moment în care la Londra au loc discuţii între oficiali americani, ucraineni şi europeni, Donald Trump repetă că şeful statului ucrainean „nu are cărţi în mână” şi îl acuză de „prelungirea crimelor” pentru că refuză să recunoască suveranitatea Rusiei asupra Peninsulei Crimeea, anexată de Moscova în 2014, notează Agerpres.

UPDATE Uniunea Europeană a replicat, miercuri, "ofertei" americane de recunoaștere a Crimeei ca teritoriu al Rusiei și a subliniat că peninsula anexată ilegal în 2014 aparține Ucrainei, scrie Agerpres.

UPDATE Poziţia de guvernator a Băncii Centrale a Rusiei, deţinută de Elvira Nabiullina, este sigură încă doi ani, datorită sprijinului personal al preşedintelui Vladimir Putin, dar Kremlinul se va confrunta cu o dilemă privind succesiunea când mandatul ei record se va încheia, în 2027, au declarat pentru Reuters surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul, transmite Agerpres. Elvira Nabiullina, în vârstă de 61 de ani, este intens criticată de parlamentari şi de unii oameni de afaceri importanţi, încă de la preluarea mandatului, în 2013, dar întotdeauna a beneficiat de susţinerea lui Putin. O poziţie de vârf la Banca Rusiei nu este la fel de bine plătită ca la o bancă comercială şi există riscul de a fi afectat de sancţiunile occidentale, adică nu mai poţi călători, nu poţi deţine active străine sau nu poţi trimite copii la studii în străinătate. „Nu există acum o problemă, dar va fi din 2027, când jumătate din angajaţii importanţi ai Băncii Centrale a Rusiei vor pleca cu Nabiullina, şi nu există o echipă alternativă”, susţin sursele.

UPDATE Ministerul Eston al Apărării intenționează să înființeze o bază militară la Narva, oraș situat la granița cu Rusia, a declarat pe 23 aprilie șeful Statului Major General al Forțelor de Apărare Estoniene, generalul-maior Vahur Karus.

UPDATE Preşedintele Vladimir Putin a declarat miercuri că forţele armate ale Rusiei duc încă lipsă de anumite arme, inclusiv drone, în pofida unei creşteri mari a producţiei, informează Reuters. Declaraţiile preşedintelui Putin au semnalat faptul că Rusia intenţionează să crească şi mai mult producţia militară în al patrulea an al războiului din Ucraina, chiar dacă Moscova poartă discuţii cu Washingtonul cu privire la perspectivele de a pune capăt conflictului.

UPDATE Ministrul polonez de externe, Radosław Sikorski, a declarat că Ucraina se apără în mod eroic, primind asistență militară și financiară de la aliații săi și, prin urmare, nu are niciun motiv să se predea. Sikorski a subliniat că miza războiului este ca Ucraina însăși să stabilească ce fel de compromisuri poate accepta. Potrivit Ukrinform, ministrul a făcut declaraţii în acest sens, miercuri, în timpul discursului său din legislativul polonez cu privire la obiectivele de politică externe ale Poloniei pentru 2025. După cum a remarcat Sikorski, acesta este cel mai dificil discurs pentru el cu privire la sarcinile politicii externe a Poloniei, deoarece situația internațională „este cea mai dificilă din ultimele decenii”. În timpul discursului său, ministrul a subliniat că situația din estul și din sudul Ucrainei este „ambiguă”, întrucât succesele minore ale forțelor ruse sunt însoțite de pierderi uriașe, scrie Rador.

UPDATE Respectarea „integrității teritoriale a Ucrainei și a vocației europene sunt exigențe foarte puternice ale europenilor”, a subliniat miercuri Președinția Franței, după propunerea vicepreședintelui american de „schimburi teritoriale” între Kiev și Moscova, relatează Le Monde. În timp ce francezii, britanicii și germanii se întâlnesc la Londra cu emisari americani și ucraineni în cadrul negocierilor pentru o încetare a focului în Ucraina, „obiectivul rămâne construirea unei abordări comune pe care Statele Unite ar putea-o prezenta rușilor”, potrivit Palatului Elysée, scrie HotNews.

UPDATE Republica Moldova este cea mai vizată țară din Europa de Est de rețeaua de dezinformare rusească „Pravda”. Potrivit unui raport CIDC-Sensika, citat de Guvern, rețeaua include peste 190 de site-uri care publică conținut în zeci de limbi și este activă în peste 80 de țări. Potrivit analizei, Moldova este bombardată cu dezinformare de 56 de ori mai intens decât țările din Europa de Vest, prin mesaje adaptate care încearcă să submineze încrederea oamenilor în UE, NATO și în statul de drept. Țara noastră este urmată de Letonia, Estonia și Serbia.

UPDATE “Linia actuală a frontului nu oferă Armatei Ucrainene profunzimea strategică de care ar avea nevoie pentru a se apăra în mod fiabil, în cazul în care rușii și-ar relua atacurile. (…) Tactica Rusiei ar putea fi aceea de a nu mai emite pretenții asupra zonelor încă neocupate din Herson, Zaporijie și Donețk, pentru a obține alte concesii de la Statele Unite – de exemplu un guvern pro-rus la Kiev, o micșorare drastică a Armatei Ucrainene sau alte cereri care ar reduce rezistența, în cazul unei noi agresiuni rusești. Kremlinul va exploata probabil orice încetare a focului bazată pe limitarea furnizărilor de armament occidental către Ucraina, pentru a-și pregăti viitoarea agresiune. Acum ei dau vina pe ucraineni pentru lipsa de progrese în negocierile de încetare a focului. (…) Dar Kremlinul continuă să respingă obiectivul declarat al lui Trump de a obține o încetare a focului în Ucraina, înainte de negocierea unui acord de pace complet, pentru a pune capăt războiului”, se arată într-o analiză ISW, citată de Biziday.

UPDATE Vicepreședintele SUA, J.D. Vance, a declarat că Statele Unite au prezentat Rusiei și Ucrainei o „propunere foarte explicită” privind calea către un acord de pace, adăugând că „este timpul ca acestea să spună da, sau ca Statele Unite să se retragă din acest proces”, scrie Le Monde. „Liniile actuale [ale frontului], sau undeva aproape de ele, este locul unde cred că vor fi trasate în cele din urmă noile limite ale conflictului”, a declarat miercuri vicepreședintele reporterilor, după ce a încheiat un tur al Taj Mahal. El a adăugat că acest lucru ar însemna că Ucraina și Rusia ar trebui să cedeze fiecare o parte din teritoriile pe care le controlează în prezent. „Va trebui să existe unele schimburi teritoriale”, a declarat J.D. Vance, adăugând că, deși granița finală ar putea să nu corespundă exact cu liniile actuale ale frontului, pentru ca luptele să înceteze, ambele părți trebuie „să depună armele, să înghețe situația și să se concentreze pe construirea unei Rusii și a unei Ucraine mai bune”, scrie G4media.

UPDATE Administrația americană condusă de Donald Trump a prezentat săptămâna trecută, la Paris, ceea ce surse citate de Axios numesc „oferta finală” a SUA pentru Ucraina. Donald Trump pare că este de acord cu toate cerințele dictatorului de la Kremlin, Vladimir Putin pentru a face „pace în Ucraina”. Doar că această propunere de pace este una devastatoare pentru Kiev. Documentul, redactat pe o singură pagină, ar urma să constituie baza unui acord de încetare a războiului cu Rusia, însă propunerile formulate ar însemna, de facto, dizolvarea suveranității ucrainene asupra unor regiuni-cheie și recunoașterea anexării Crimeei de către Federația Rusă. În cazul în care acest scenariu ar deveni realitate, practic Trump ar legitima ocupația rusească și i-ar da dictatorului de la Kremlin „undă verde” pentru noi invazii în Europa. Documentul a fost calificat drept pro-rus de către oficiali ucraineni, care susțin că planul „clarifică ce câștigă Rusia, dar lasă în ceață ce ar primi Ucraina”, scrie NewsWeek.

UPDATE Rușii au atacat instalația care furnizează electricitate orașului ucrainean Herson. Potrivit ucrainenilor, instalația a fost distrusă. Atacul a ținut aproximativ 24 de ore, potrivit Mediafax.

UPDATE Secretarul de stat american Marco Rubio și-a anulat vizita la Londra pentru discuțiile privind încheierea războiului din Ucraina. Acest lucru s-a întâmplat după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că Kievul nu va recunoaște Crimeea ca fiind teritoriu ru în baza unui acord de pace, scrie New York Times.

UPDATE Confruntați cu lipsa de vizibilitate în privința direcțiilor Washingtonului de la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, europenii se întreabă care este strategia de adoptat în materie de informații, notează cotidianul francez Le Monde.

UPDATE Un nou atac aerian rusesc a lovit violent orașul Zaporojie, în sud-estul Ucrainei, ucigând o femeie de 69 de ani și rănind alte 38 de persoane, printre care cinci copii. Guvernatorul regiunii Zaporojie, Ivan Fedorov, a confirmat că Rusia a folosit două bombe KAB, dintre care una a lovit o instalație de infrastructură, iar cealaltă a distrus o clădire de locuințe cu mai multe etaje, scrie NewsWeek.

UPDATE Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a inculpat oficial 14 mitropoliți și arhiepiscopi de rang înalt din cadrul Bisericii Ortodoxe Ruse pentru implicarea lor în confiscarea ilegală a bisericilor ucrainene din teritoriile ocupate de forțele Moscovei, scrie HotNews.

UPDATE Comisia Europeană evaluează dacă poate legifera sau nu pentru a le interzice firmelor din UE să semneze noi contracte pentru combustibilii fosili rusești, a declarat un oficial de rang înalt din cadrul blocului comunitar, scrie HotNews.

UPDATE Exploziile de muniție de la o unitate militară din regiunea Vladimir din Rusia, care au început marți ca urmare a unui incendiu, „s-au încheiat treptat”, a afirmat miercuri, Alexander Avdeev, guvernatorul regiunii, pe rețelele de socializare. Școlile și mai multe companii, precum și drumurile din districtul Kirzhach al lui Vladimir, unde au avut loc detonațiile, vor rămâne închise miercuri, a spus Avdeev. „Sunt necesare anchete și o evaluare a consecințelor”, a adăugat el. Patru persoane au fost rănite în explozia de obuze de la baza militară, care a forțat și evacuarea a aproximativ 450 de persoane care locuiau în apropiere, marți seara. Districtul Kirzhach din Vladimir se află la aproximativ 90 km est de Kremlin, scrie Hotnews.

UPDATE Vladimir Putin a propus Statelor Unite să oprească invazia Ucrainei și să înghețe actuala linie a frontului pentru a putea ajunge la un acord de pace cu Donald Trump. Putin a făcut această propunere în timpul unei întâlniri la Sankt Petersburg, la începutul lunii aprilie, cu emisarul american Steve Witkoff, în cadrul negocierilor pentru încetarea focului în Ucraina, conform Adevărul. Înghețarea frontului ar înseamna pentru Rusia să renunțe la preluarea controlului complet în Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie, unde ocupă regiuni întinse. Astfel, Putin ar fi dispus să facă această concesie dacă SUA vor recunoaște anexarea Crimeei din 2014 și a părților din cele patru regiuni pe care le deține în prezent, pe lângă neaderarea Ucrainei la NATO.

UPDATE O instalație energetică din regiunea Herson situată în sudul Ucrainei a fost distrusă într-un atac rusesc de miercuri dimineață, a anunțat guvernatorul regional. „Armata noastră a luptat toată noaptea pentru a respinge atacurile inamice. Cu toate acestea, dimineața, rușii au reușit să distrugă instalația energetică”, a scris Oleksandr Prokudin pe Telegram. El nu a oferit detalii despre amplasamentul instalației, dar a spus că alimentează un oraș cu energie electrică.

UPDATE SUA au prezentat Ucrainei o așa-numită propunere „finală” de pace, care implică recunoașterea Crimeei ca parte a Rusiei și recunoașterea neoficială a controlului rusesc asupra aproape tuturor teritoriilor ocupate de la începutul invaziei la scară largă. Potrivit surselor Axios, propunerea președintelui american Donald Trump implică concesii semnificative din partea omologului său ucrainean Volodimir Zelenski, care a exclus anterior recunoașterea Crimeei ca fiind rusă și recunoașterea unor părți din patru oblasturi din estul și sudul Ucrainei ca fiind sub control rusesc, notează Ukrainska Pravda.

UPDATE O întâlnire crucială care trebuia să aducă la aceeași masă miniștrii de externe ai Marii Britanii, Franței, Germaniei și Ucrainei a fost degradată la nivel de funcționari, după ce mai mulți lideri europeni și-au anulat participarea. Știrea, dezvăluită de Sky News, vine la scurt timp după ce secretarul de stat american, Marco Rubio, și trimisul special al Casei Albe, Steve Witkoff, au făcut un pas în spate – ca reacție la refuzul ferm al Kievului de a recunoaște anexarea Crimeei de către Rusia ca parte a unui viitor acord de pace, scrie Adevărul.

UPDATE Un atac cu drone al Rusiei asupra oraşului Marhaneţ din regiunea ucraineană Dnipropetrovsk a ucis, miercuri dimineaţă, şapte persoane şi a rănit alte şase, a anunţat guvernatorul regional pe social media, citat de Ukrainskaia Pravda, potrivit news.ro.

UPDATE Vizita oficială a sultanului Omanului la Moscova a fost marcată de un moment tensionat la intrarea în Marele Palat al Kremlinului, după ce membrii delegației sale au încercat să intre cu un pumnal. Gestul a stârnit alerta din partea serviciului de protecție al președintelui rus, Vladimir Putin. „Ce este asta?”, ar fi întrebat, surprins, ofițerul, descris de jurnalist ca fiind „perplex că acești oameni au decis să facă așa ceva”. Membrii delegației, care vorbeau în limba rusă, au încercat să clarifice situația: „Cadou. Cadou, sincer!”, au explicat aceștia, scrie Antena3.

UPDATE Șeful Tesla, Elon Musk, a anunțat că își va reduce rolul în administrația Trump după ce profiturile și veniturile companiei au scăzut drastic în primele trei luni ale anului, informează Mediafax. Acțiunile lui Elon Musk în cadrul Departamentului pentru Eficienţă Guvernamentală (DOGE) au fost taxate de investitori, prețul acțiunilor Tesla prăbușindu-se cu 71%.

UPDATE Trimisul lui Donald Trump pentru Ucraina, generalul Keith Kellogg, va participa la discuţii, dar secretarul de stat Marco Rubio nu se va mai alătura reuniunii de la Londra, a anunţat marţi purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat, Tammy Bruce, la câteva ore după ce confirmase în emisiunea „Mornings with Maria” de la Fox Business Network că şeful diplomaţiei americane va participa, potrivit Digi24.

UPDATE Kievul a prezentat Beijingului dovezi care arată că cetățeni și companii chineze au participat la războiul pe scară largă al Rusiei împotriva Ucrainei, a informat marți Ministerul ucrainean de Externe, potrivit Kyiv Independent. 

UPDATE Premierul Ungariei, Viktor Orban, a anunțat public că a votat împotriva aderării Ucrainei la Uniunea Europeană, în cadrul unui sondaj național lansat de guvernul de la Budapesta. Viktor Orban susține că integrarea Kievului în blocul comunitar ar afecta negativ economia și suveranitatea Ungariei, potrivit NewsWeek.

UPDATE Secretarul de stat american Marco Rubio nu va participa la discuțiile de la Londra menite să pună capăt războiului din Ucraina, a declarat marți purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat Tammy Bruce după ce anterior declarase că intenționează să călătorească la Londra, scrie Reuters.

UPDATE Președintele Volodimir Zelenski a declarat marți că Ucraina este pregătită pentru discuții cu Rusia “în orice format” odată ce se stabilește o încetare a focului în timp ce Financial Times a raportat că președintele Vladimir Putin s-a oferit să oprească invazia Rusiei la liniile actuale de front, scrie Reuters.

UPDATE Marţi noaptea, atacurile ruseşti au provocat incendii în mai multe regiuni din Ucraina. Conform unor surse ucrainene, s-au semnalat lovituri în Kiev, Harkov, Poltava, Odesa şi Dnepropetrovsk. 

Moldovenii din Rusia riscă să fie trimiși pe frontul din Ucraina. Mai exact, unii moldoveni care solicită permis de ședere sau cetățenie rusă ar putea fi obligați să semneze un contract de serviciu militar sau să prezinte o adeverință că sunt inapți pentru armată. Ministerul de Externe de la Chișinău a lansat un avertisment în acest sens. Prevederile se regăsesc într-un decret prezidențial semnat la Moscova. Într-un comunicat, MAE atrage atenția că, deși autoritățile ruse menționează existența unor „condiții speciale” pentru cetățenii Republicii Moldova, nu este clar cum vor fi aplicate acestea în practică. Din acest motiv, Ministerul avertizează că există riscul ca persoanele aflate în asemenea proceduri să fie presate să accepte obligații cu caracter militar, fără să înțeleagă pe deplin consecințele.

Rusia a desfășurat una dintre cele mai ample serii de atacuri aeriene asupra Ucrainei, lansând peste 1.500 de drone de atac, aproape 900 de bombe aeriene ghidate și 46 de rachete de diferite tipuri, într-o săptămână, a declarat președintele Volodimir Zelenski. Într-o postare pe Telegram, Zelenski a spus că serviciile de urgență lucrează pentru a restabili alimentarea cu electricitate, încălzire și apă, afectate de loviturile asupra infrastructurii energetice. Cu toate acestea, situația rămâne dificilă, sute de mii de familii fiind încă fără curent electric în regiunile Nikolaev, Odesa, Herson, Cernihiv, Donețk, Sumî și Dnipropetrovsk. Pe de altă parte, potrivit presei ruse, Moscova a fost atacată de drone în noaptea de 15 decembrie, fiind auzite explozii. Primarul capitalei ruse, Serghei Sobianin, a declarat că apărarea aeriană rusă ar fi doborât 15 drone. Planul UE de a utiliza activele suverane rusești înghețate pentru a finanța efortul de război al Ucrainei devine „din ce în ce mai dificil”, susține Kaja Kallas. Pe de altă parte, Moscova amenință cu un coșmar juridic.

UPDATE Președintele Donald Trump a participat luni la o ceremonie de decernare a unor medalii în Biroul Oval. El a început prin a vorbi despre eforturile de a pune capăt războiului din Ucraina.„Cred că suntem mai aproape acum decât am fost vreodată”, a spus Trump. El a dezvăluit că a avut o discuție cu liderii europeni.

UPDATE Președintele SUA, Donald Trump, este mulțumit de rezultatul discuțiilor dintre delegațiile din SUA și Ucraina. Informația este oferită pe surse de un oficial, conform Sky News, relatează Mediafax.

UPDATE Un armistițiu în războiul declanșat de Rusia în Ucraina este ”iminent”, a anunțat luni cancelarul Friedrich Merz. Asigurările vin concomitent cu afirmațiile lui Donald Trump, potrivit căruia un acord privind Ucraina nu a fost „niciodată” atât de aproape.

UPDATE Negociatorii americani au afirmat luni, 15 decembrie, că Statele Unite au oferit Ucrainei garanții de securitate 'foarte puternice', dar totuși, în opinia lor, acceptabile pentru Rusia, relatează AFP și Reuters.

UPDATE Ministra de Externe, Oana Ţoiu, a declarat luni, la Consiliul Afaceri Externe (CAE), că aderarea Ucrainei la UE este, în sine, o garanţie de securitate şi a făcut apel la avansarea urgentă a negocierilor pentru această ţară şi Republica Moldova.

UPDATE Liderii europeni au declarat luni că orice decizie privind eventuale concesii teritoriale ale Ucrainei către Rusia poate fi luată doar după instituirea unor garanții de securitate solide, care ar trebui să includă o forță multinațională condusă de Europa. Declarația, semnată de zece lideri europeni și de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a fost emisă după întâlnirea de la Berlin menită să sprijine negocierile de pace dintre reprezentanții SUA și ai Ucrainei, care caută să pună capăt celui mai sângeros conflict din Europa de la al Doilea Război Mondial. În conturarea garanțiilor de securitate considerate necesare, declarația precizează că Ucraina ar trebui să își mențină forțele armate la aproximativ 800.000 de militari pentru a putea descuraja un nou conflict. În plus, Europa ar trebui să coordoneze o „forță multinațională”, formată din contribuții ale statelor dispuse și sprijinită de Statele Unite. „Aceasta va ajuta la regenerarea forțelor Ucrainei, la securizarea spațiului aerian și la sprijinirea siguranței maritime, inclusiv prin operarea pe teritoriul Ucrainei”, se arată în declarație. Garanțiile de securitate ar include și un mecanism de monitorizare a încetării focului condus de SUA, menit să ofere avertizare timpurie în cazul unui atac viitor și să răspundă oricăror încălcări. „Deciziile privind teritoriul aparțin poporului ucrainean, odată ce garanțiile de securitate solide sunt efectiv puse în aplicare”, se mai precizează. Negociatorii americani au transmis separat Ucrainei luni că aceasta trebuie să accepte retragerea forțelor din regiunea estică Donețk în cadrul oricărui acord de încheiere a războiului cu Rusia, aflat în al patrulea an, a declarat un oficial familiarizat cu situația, scrie Rador.

UPDATE Liderii UE – Ursula von der Leyen și Antonio Costa, precum și șefii de stat din zece state membre ale Uniunii Europene (România nu apare la semnatari) au semnat luni seară un comunicat care anunță un posibil acord cu SUA și Ucraina care ar oferi garanții de securitate: o forță multinațională condusă de Europa și un mecanism de monitorizare condus de SUA. Declarația nu e semnată de nici un reprezentant al SUA, dar citează negocierile dintre liderii americani și europeni. Pe declarație apar numele liderilor din Germania, Danemarca, Finlanda, Franța, Italia, Țările de Jos, Norvegia, Polonia, Suedia și Regatul Unit (Cancelarul Merz, Prim-ministrul Frederiksen, Președintele Stubb, Președintele Macron, Prim-ministrul Meloni, Prim-ministrul Schoof, Prim-ministrul Støre, Prim-ministrul Tusk, Prim-ministrul Kristersson, Prim-ministrul Starmer, precum și Președintele Costa și Președinta von der Leyen). Declarația salută ”progresele semnificative în eforturile Președintelui Trump de a asigura o pace justă și durabilă în Ucraina” și dă detalii despre ”garanțiile de securitate solide” ce ar fi fost agreate de liderii americani și cei europeni. Declarația vine la capătul unei zile de negocieri la Berlin între președintele Zelenski, cancelarul Merz și negociatori din SUA și UE.

UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, luni, în urma summitului de la Berlin, că SUA sunt pregătite să ofere Ucrainei garanții de securitate echivalente cu cele prevăzute de Articolul 5 al Tratatului NATO – ce stipulează că un atac asupra unui stat membru este considerat un atac asupra tuturor – în cadrul unui posibil acord de pace cu Rusia. Ucraina nu este membră NATO, iar garanțiile discutate ar urma să ofere un nivel similar de protecție.

UPDATE La rândul său, Friedrich Merz a spus că discuțiile purtate duminică seara și luni dimineața între Volodimir Zelenski și emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner, ginerele lui Donald Trump, oferă o „șansă reală pentru un proces de pace”. În opinia cancelarului german, emisarii americani au prezentat un set „remarcabil” de garanții de securitate pentru Ucraina.

UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a vorbit luni despre „progrese” în negocierile de pace, după două zile de discuții la Berlin cu emisarii lui Donald Trump, relatează AFP. „Am făcut progrese în acest domeniu”, a declarat Volodimir Zelenski într-o conferință de presă cu cancelarul german Friedrich Merz, referindu-se la garanțiile de securitate pentru Ucraina. „Am văzut detaliile” și „arată destul de bine, chiar dacă este doar o primă schiță”, a adăugat președintele ucrainean.

UPDATE Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski evocă luni negocieri ”deloc uşoare” dar ”productive” cu emisarii americani Steve Witkoff şi Jared Kushner, la Berlin, relatează AFP.

UPDATE „În ultimele două zile, negocierile dintre Ucraina și Statele Unite au fost constructive și productive, s-au înregistrat progrese reale. Sperăm ca până la sfârșitul zilei să ajungem la un acord care ne va apropia de pace. În acest moment, în presă este mult zgomot și speculații anonime. Vă rugăm să nu cădeți în plasa zvonurilor și a provocărilor. Echipa americană, condusă de Steve Witkoff și Jared Kushner, lucrează într-un mod extrem de constructiv pentru a ajuta Ucraina să găsească o cale către un acord de pace durabil. Echipa ucraineană îi este profund recunoscătoare președintelui Trump și echipei sale pentru toate eforturile pe care le depun”, a scris pe X șeful delegației ucrainene la negocieri, Rustam Umerov.

UPDATE Oficiali americani au indicat că 90% din aspectele acordului au fost agreate, cu excepția disputelor teritoriale majore, pe care Ucraina refuză să le cedeze. Grupuri de lucru se vor reuni în weekend în SUA, posibil la Miami, pentru a continua discuțiile, părțile fiind „considerabil mai aproape” de un final.​ Președintele Trump s-a arătat „foarte mulțumit” de avansări, subliniind rolul garanțiilor în descurajarea Rusiei.

UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că SUA sunt dispuse să ofere Ucrainei garanții de securitate similare Articolului 5 al NATO, în contextul unui posibil acord de pace cu Rusia.​După discuțiile de la summitul de la Berlin, Zelenski a declarat că partea americană, reprezentată de trimișii lui Donald Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, a confirmat disponibilitatea pentru garanții echivalente cu cele NATO, care consideră un atac asupra unui membru ca fiind asupra tuturor. „Partea americană ne-a transmis, acum, că este gata să ne ofere garanții de securitate care corespund Articolului 5”, a afirmat Zelenski. Cancelarul german Friedrich Merz a salutat progresul, numind acordul „amplu și substanțial”, cu angajamente politice și legale viitoare din partea SUA și Europei, conform Reuters.​ „Este un acord cu adevărat amplu și substanțial, pe care nu l-am mai avut până acum. Atât Europa, cât și SUA, sunt dispuse să ofere Ucrainei garanții de securitate similare Articolului 5”, a declarat Merz. 

UPDATE Turcia a doborât luni o dronă „scăpată de sub control” și care se apropia de spațiul său aerian pe deasupra Mării Negre, a anunțat Ministerul Apărării, transmite AFP, citată de Agerpres.

UPDATE Contactele recente cu Statele Unite ale Americii privind Ucraina dau speranța că americanii au început să înțeleagă mai bine poziția Rusiei, a declarat ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, într-un interviu acordat Radio-Televiziunii de Stat din Iran.

UPDATE Preşedintele rus Vladimir Putin prelungeşte negocierile cu privire la Ucraina, în timp ce Rusia încearcă să-i intimideze pe critici cu tactici de la acte de sabotaj la perturbarea aeroporturilor cu drone, a declarat luni şefa agenţiei de spionaj britanice MI6, relatează Reuters, conform Agerpres.

UPDATE Serviciul de Securitate al Ucrainei a desfășurat o altă operațiune specială unică și a organizat o „operațiune de de scufundare” în portul Novorossiysk. Pentru prima dată în istorie, dronele subacvatice „Sub Sea Baby” au aruncat în aer un submarin rus din clasa 636.3 „Varșavianka” (conform clasificării NATO - Kilo). În urma exploziei, submarinul a suferit avarii critice și a fost practic scos din funcțiune, scrie Digi24.

UPDATE Șeful Statului Major al Apărării din Marea Britanie, Richard Knighton, a avertizat că "există un risc tot mai mare ca Rusia să atace Marea Britanie", subliniind faptul că "fiii şi fiicele națiunii trebuie să fie gata de luptă". Într-o intervenție extraordinar de directă, Knighton a avertizat că puterea militară a Rusiei este în creștere și este un lucru de temut, trupele rusești fiind acum călite pentru luptă, după ce au petrecut ultimii aproape patru ani purtând un război la scară largă în Ucraina, scrie Sky News.

UPDATE Întâlnirea președintelui Volodimir Zelenski cu emisarii Statelor Unite s-ar fi încheiat fără a se ajunge la un acord privind cedările teritoriale pe care Ucraina ar trebui să le accepte în favoarea Rusiei, au indicat surse citate de AFP. Faptul că astăzi nu vor mai avea loc alte discuții cu partea americană sugerează că impasul nu va fi depășit prea curând.

UPDATE Progresele armatei ruse există, dar sunt sângeroase și lente. Problemele economice se acumulează. Starea de spirit a societății față de război s-a deteriorat, un factor surprinzător de important în dictatura lui Putin, care se bazează pe convingerea unui sprijin masiv, potrivit Onet.pl.

UPDATE Majoritatea ucrainenilor au declarat că sunt pregătiți să îndure războiul atât timp cât este necesar, se arată într-un sondaj realizat de Institutul Internațional de Sociologie (IIS) din Kiev (IIS) în perioada 26 noiembrie - 13 decembrie, scrie publicația ucraineană Pravda.

UPDATE Negociatorii președintelui american Donald Trump insistă ca Ucraina să-și retragă armata și să cedeze Rusiei întreaga regiune economică și carboniferă Donbas, relatează AFP, care citează un oficial de rang înalt familiarizat cu discuțiile purtate duminică și luni la Berlin, capitala Germaniei.

UPDATE Friedrich Merz pare să încerce ceea ce niciun cancelar german nu a realizat serios de la sfârșitul Războiului Rece: să transforme Germania dintr-o țară obsedată de reguli într-un principal producător de securitate pentru Europa. Berlinul își propune să recruteze anual 40.000 de adolescenți pentru a deveni cea mai puternică armată din Europa, scrie TVP World. Merz implementează această strategie printr-un fond de război de 500 de miliarde de euro, creat în baza constituției, o fabrică de muniție Rheinmetall construită la Baisogala, în Lituania, și un scut de 4 miliarde de euro format din interceptori israelieni Arrow 3, capabili să distrugă arme nucleare în spațiu. De asemenea, politica sa include staționarea permanentă a 4.800 de soldați și a familiilor lor în Suwałki Gap, o zonă strategică situată la granița dintre Polonia și Lituania, precum și finanțarea mecanismului PURL, care menține angajamentul lui Donald Trump prin plata echipamentului american de către Germania.

UPDATE Ucraina a respins o propunere susținută de Statele Unite privind crearea unei zone economice speciale în regiunea Donețk, ca parte a unui posibil acord de pace, relatează publicația Politico, citând un oficial francez sub protecția anonimatului.

UPDATE Rusia susţine Venezuela în faţa "presiunilor politice şi şantajului militar" din partea SUA, a declarat luni Aleksandr Şcetinin, directorul Departamentului Latino-American din cadrul Ministerului de Externe al Rusiei, în cadrul unui forum de tineret ruso-venezuelan desfăşurat la Moscova, informează EFE, citat de Agerpres.

UPDATE Trupa punk rusă anti-Kremlin „Pussy Riot” a fost desemnată luni organizație extremistă de o instanță de la Moscova, ceea ce înseamnă că toate activitățile sale sunt interzise acum pe teritoriul Rusiei, transmite Reuters. Decizia, anunțată de serviciul instanțelor din Moscova, a fost luată în cadrul unei ședințe de judecată cu ușile închise, la solicitarea Parchetului General. Membrele trupei feministe, aflate în exil, s-au pronunțat împotriva războiului purtat de Moscova în Ucraina, iar în septembrie o instanță le-a condamnat în lipsă la pedepse cu închisoarea de până la 13 ani pentru fiecare. Ele au fost inculpate pentru răspândirea de „informații false” despre armata rusă, în baza articolului introdus de Rusia în Codul său Penal la scurt timp după declanșarea războiului din Ucraina.

UPDATE Președintele rus respinge ideea unui „armistițiu artificial” în Ucraina și susține că Moscova își dorește doar o „pace adevărată”, a transmis luni Kremlinul. "Preşedintele Putin este deschis păcii, păcii adevărate, deciziilor serioase, iar ceea ce respinge total sunt stratagemele de a câştiga timp şi de a crea armistiţii artificiale", a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, în conferinţa sa de presă telefonică zilnică, potrivit Agerpres. Totodată, el a refuzat să facă speculaţii dacă va fi posibil să se ajungă la un acord privind planul de pace al SUA înainte de sfârşitul acestui an, aşa cum, potrivit presei, cere preşedintele american Donald Trump.

UPDATE Consiliul Uniunii Europene a anunțat că noile măsuri permit impunerea de sancțiuni împotriva persoanelor și entităților implicate în activități hibride, inclusiv manipulare și ingerință informațională externă, precum și în facilitarea sau sprijinirea unor acțiuni care afectează securitatea statelor membre, notează Reuters.

UPDATE Polonia ar putea furniza Ucrainei între șase și opt avioane de vânătoare MiG-29 care urmează să fie retrase din serviciu în această lună, a declarat ministrul adjunct al Apărării din Polonia, Cezary Tomczyk, într-un interviu acordat canalului de știri TVN24, preluat de Kyiv Independent.

UPDATE Procuratura Generală a Rusiei clasifică Deutsche Welle (DW), postul internaţional de televiziune al Germaniei, ca „organizaţie indezirabilă”, potrivit presei ruse.

UPDATE Moscova a spus că așteaptă informații actualizate din partea SUA după discuțiile dintre oficialii americani, președintele ucrainean și liderii europeni care au loc luni la Berlin, scrie Reuters. Kremlinul a declarat luni că neaderarea Ucrainei la NATO este o chestiune fundamentală în negocierile privind un posibil acord de pace și că aceasta a făcut obiectul unei discuții speciale.

UPDATE Estonia a demarat instalarea primelor buncăre din beton de-a lungul frontierei sale sud-estice cu Rusia, ca parte a Liniei de Apărare Baltice, un proiect comun al statelor baltice menit să consolideze securitatea regională. Primele structuri sunt deja finalizate, în ciuda unor întârzieri cauzate de problemele de achiziție.

UPDATE Părinții recruților ar trebui să se bucure că își trimit copiii într-un „război sfânt” împotriva Ucrainei, susține dictatorul cecen Ramzan Kadîrov. El a făcut această declarație în timpul unei transmisiuni în direct, când a fost întrebat dacă recruții din republică sunt forțați să participe la „operațiunea militară specială”. „Este o absurditate absolută”, a spus Kadîrov în rusă, adăugând în cecenă: „De fapt, ei (părinții recruților) ar trebui să fie fericiți că fiii lor sunt înrolați în SVO, pentru că nu există nimic mai important decât să aibă oportunitatea de a-și apăra patria”, scrie Digi24.

UPDATE Ofensiva politică lansată de Donald Trump împotriva Uniunii Europene a scos la iveală fisuri adânci în interiorul executivului comunitar şi a pus liderii naţionali pe poziţii divergente, ameninţând să paralizeze reacţia Europei. Miza este uriaşă: teama că o confruntare directă cu Washingtonul ar putea submina sprijinul vital pentru Ucraina, scrie Financial Times.

UPDATE Statele blocului comunitar încearcă să ajungă la un acord privind folosirea activelor rusești înghețate pentru finanțarea Ucrainei, înaintea reuniunilor decisive programate la Bruxelles la finalul săptămânii. Pachetul de sprjin vizat se ridică la aproximativ 210 miliarde de euro. O reuniune a ambasadorilor UE, programată inițial pentru duminică seara, a fost amânată pentru luni. Decizia a fost luată în lipsa unui consens preliminar între statele membre. Mai mulți diplomați susțin că acesta rămâne singurul plan aflat pe masă, însă fondurile ar putea să nu fie aprobate înainte de sfârșitul anului. „Decizia privind activele rusești este o decizie legată de viitorul Europei și va determina dacă UE mai este un actor relevant”, a declarat un oficial german, citat de Politico. „Nu există un plan B”.

UPDATE Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene (UE) pentru Afaceri Externe, Kaja Kallas, a afirmat luni, 15 decembrie, că utilizarea activelor rusești înghețate pentru a acorda un împrumut Ucrainei este „cea mai credibilă” modalitate de a finanța Kievul, dar a recunoscut că, fără sprijinul Belgiei, țara în care se află majoritatea acestor active în Europa, ajungerea la un acord nu va fi „foarte ușoară”, informează EFE, dpa și AFP. Totodată, planul UE de a folosi activele suverane rusești înghețate pentru a finanța efortul de război al Ucrainei devine „din ce în ce mai dificil”, a avertizat Kaja Kallas.

UPDATE Președintele finlandez Alexander Stubb a declarat că negocierile care vizează încheierea războiului din Ucraina au ajuns într-un stadiu critic, însă liderii lucrează acum la trei documente care să aducă mai aproape pacea. „Cred că ne aflăm într-un moment critic al negocierilor de pace și, în același timp, suntem probabil mai aproape de un acord de pace decât am fost vreodată în ultimii patru ani. Și, bineînțeles, lucrăm în prezent la trei documente. Primul este un document-cadru al unui plan de pace în 20 de puncte. Al doilea sunt garanțiile de securitate pentru Ucraina. Și al treilea este reconstrucția Ucrainei. Astfel, studiem acum detaliile împreună cu americanii, europenii și ucrainenii”, a transmis Alexander Stubb, într-un interviu pentru postul de radio Buitenhof. În ciuda progreselor, președintele finlandez a avertizat că Rusia rămâne principala amenințare la adresa securității Europei și a lumii occidentale în general. De asemenea, el a avertizat că orice eventual acord de pace va implica probabil un compromis și ar putea să nu fie ceea ce mulți ar considera pe deplin echitabil, scrie Gândul.

UPDATE Războiul Rusiei în Ucraina a fost cel mai sângeros conflict din lume în 2025, potrivit unui nou raport care urmărește conflictele la nivel global, în ciuda eforturilor diplomatice conduse de SUA pentru a pune capăt invaziei care durează de aproape patru ani. Conform Conflict Index, raport anual al Armed Conflict Location & Event Data Project (ACLED) raportează că aproximativ 78.000 de persoane au fost ucise în Ucraina în acest an, inclusiv soldați de ambele părți și civili, cel mai mare număr dintre toate conflictele, informează Kyiv Independent. Deoarece cifrele privind victimele din rândul trupelor sunt secrete de stat atât în Ucraina, cât și în Rusia, ACLED se bazează pe cercetători din țară și pe monitorizarea surselor deschise pentru a colecta și estima cifrele, care, potrivit ACLED, sunt conservatoare și ar putea fi mai mari.

UPDATE Banca centrală a Rusiei a intentat un proces la Moscova prin care solicită daune în valoare de 230 de miliarde de dolari de la Euroclear, marcând primul pas în ceea ce Kremlinul a avertizat că va fi un coșmar juridic pentru UE din cauza planurilor de a utiliza active rusești înghețate pentru a sprijini Ucraina, transmite Reuters.

UPDATE În prezent, 61% dintre ucraineni au încredere în președintele Zelenski, iar 32% nu au încredere în el, și doar 9% își doresc ca alegerile să fie organizate cât mai curând posibil, chiar înainte de încheierea ostilităților. În același timp, majoritatea – 57% (în septembrie – 63%) – continuă să insiste că alegerile sunt posibile doar după un acord de pace final și încetarea completă a războiului, potrivit aceluiași sondaj.

UPDATE Trei sferturi dintre ucraineni se opun „planului de pace”, care, printre altele, ar include retragerea trupelor din Donbas, limitarea dimensiunii armatei ucrainene și nu va conține garanții specifice de securitate, potrivit Ukrainska Pravda. 72% dintre ucraineni sunt de acord să accepte un plan de pace care ar îngheța linia frontului actual, în timp ce 63% dintre aceștia sunt gata să tolereze războiul atât timp cât este necesar.

UPDATE Alexander Dobrindt, ministrul de Interne de la Berlin, a anunțat că autoritățile germane vor oferi azil politic pentru Maria Kalesnikava și Viktar Babaryka, doi opozanți ai guvernului belarus care au fost eliberați sâmbătă, relatează Reuters. „De aceea, vom primi doi politicieni remarcabili ai opoziției care au fost închiși”, a declarat ministrul, punctând că este în interesul Germaniei ca mișcarea de opoziție belarusă din exil să fie consolidată, scrie Mediafax.

UPDATE În weekend, echipele de energeticieni au reușit să restabilească alimentarea cu energie electrică pentru peste 184.000 de consumatori și obiective critice din regiunea Odesa. „Însă în regiune mai rămân peste 430.000 de abonați fără curent. Lucrările de urgență și reparațiile continuă neîntrerupt. În Mikolaiv, alimentarea cu energie a fost deja restabilită pentru peste 345.000 de consumatori” – a precizat Ministerul Energiei. Între timp, Ukrenergo a anunțat că, noaptea trecută, ruşii au lovit cu drone obiective energetice în mai multe regiuni, iar dimineață, au fost raportate pene de curent în regiunile Doneţk și Dnipropetrovsk. În regiunea Dnipropetrovsk, în urma unui atac repetat asupra unui obiectiv energetic, a fost rănit un angajat al unei companii din domeniul energetic. Din cauza pagubelor aduse infrastructurii energetice, în anumite regiuni ale Ucrainei, continuă să fie în vigoare programe de întreruperi planificate în alimentarea cu energie. În restul țării, situația se ameliorează treptat, scrie Rador.

UPDATE Laureatul Premiului Nobel pentru Pace, disidentul din Belarus, Ales Bialiațki, a declarat că notorietatea internațională i-a oferit o formă de protecție în detenția din Belarus, susținând că premiul l-a ferit de tratamente mult mai dure în închisoare. Eliberat recent în urma unui acord între Minsk și Washington, Bialiațki spune că experiența detenției a scos la iveală brutalitatea regimului Lukașenko și promite că își va continua activitatea pentru apărarea drepturilor omului din exil, relatează AFP și Agerpres.

UPDATE Rusia își intensifică amenințarea la adresa Occidentului prin desfășurarea în în Belarus, în 17 zile, a noului său complex de rachete Oreșnik cu capacitate nucleară. „E de neoprit”, se laudă Putin. Atât Rusia, cât și Belarus au declarat că sistemul de rachete balistice cu rază intermediară de acțiune Oreșnik va fi instalat în următoarele 17 zile, ceea ce reprezintă o nouă amenințare a Rusiei cu un al treilea război mondial, scrie NewsWeek.

UPDATE Adâncirea tensiunilor dintre administrația Donald Trump și liderii europeni devine un atu geopolitic major pentru Kremlin. Potrivit unei analize CNN, discursul tot mai agresiv al Washingtonului la adresa Europei oferă Rusiei un avantaj important în războiul împotriva Occidentului. Emisarii președintelui american, Donald Trump, s-au aflat săptămâna trecută pentru mai multe zile la Kremlin, în încercarea de a identifica o posibilă formulă pentru un acord de pace în Ucraina.

UPDATE Un tribunal din Moscova a declarat luni că a primit o acțiune în justiție din partea Băncii Centrale a Rusiei, care solicita despăgubiri în valoare de 18,2 trilioane de ruble (229,36 miliarde de dolari) de la depozitarul central de valori mobiliare belgian Euroclear, scrie Reuters. Anunțul vine în contextul în care, amintește agenția, Uniunea Europeană părea hotărâtă vineri să înghețe pe termen nelimitat activele băncii centrale ruse deținute în Europa, eliminând astfel un obstacol major în calea utilizării fondurilor pentru a ajuta Ucraina să se apere împotriva Rusiei, scrie G4media.

UPDATE Armata ucraineană a lansat în noaptea de duminică spre luni un atac masiv cu drone asupra Moscovei, în timp ce Volodimir Zelenski se afla la Berlin pentru a discuta planul de pace cu trimișii lui Donald Trump, emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner. Potrivit declarațiilor făcute în această dimineaţă de ministerul rus al Apărării, unitățile sale de apărare aeriană au doborât 130 de drone ucrainene noaptea trecută, iar 18 dintre acestea se îndreptau spre Moscova, a relatat The Kyiv Independent. În urma bombardamentului, au avut loc explozii în mai multe zone, iar două aeroporturi au fost închise, scrie Gândul.

UPDATE Mulți observatori ai Rusiei continuă să spere că statul rus va ajunge să se comporte ca un actor responsabil pe scena internațională. Evoluțiile recente sugerează însă că impulsul imperial rămâne o constantă dificil de abandonat, scrie Adevărul.

UPDATE Oferta Ucrainei de a renunța la aderarea la alianța militară NATO este puțin probabil să schimbe semnificativ cursul negocierilor de pace, au declarat duminică doi experți în securitate. Propunerea a fost făcută de președintele Volodimir Zelenski în cadrul discuțiilor cu reprezentanți ai Statelor Unite privind un posibil acord de pace între Ucraina și Rusia, scrie Mediafax.

UPDATE Peste 430.000 de consumatori din regiunea Odesa rămân fără curent electric, după un atac masiv al Rusiei. Noi lovituri au provocat pene de curent și în alte două regiuni – potrivit unui raport publicat, luni, de Ministerul Energiei de la Kiev și compania Ukrenergo. „Situația în sistemul energetic al Ucrainei rămâne dificilă, dar controlată. Rusia lovește zilnic obiective de generare, transport și distribuție a energiei electrice, mai ales în regiunile de frontieră și pe linia frontului” – se arată în comunicat. Ministerul a precizat că, în weekend, regiunea Odesa a fost vizată de unul dintre cele mai puternice atacuri. Rusia a lovit deliberat obiective de distribuție și transport al energiei electrice, inclusiv stații de transformare ale companiei Ukrenergo. Temporar, fără energie electrică au rămas consumatori din regiunile Odesa, Mikolaiv și Herson.

UPDATE Negocierile de pace de la Berlin dintre Ucraina și Statele Unite ale Americii au durat peste cinci ore. Potrivit surselor, liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski, s-a oferit să renunțe la aspirațiile țării de a adera la NATO. Discuțiile continuă și în această dimineață. Trimisul special pentru pace al Statelor Unite ale Americii, Steve Witkoff, a declarat că s-au înregistrat progrese uriașe în urma întâlnirii cu Volodimir Zelenski cu privire la planul de pace în 20 de puncte. Consilierul lui Zelenski a transmis că președintele va comenta discuțiile ulterior.

UPDATE Șeful forțelor armate britanice, Richard Knighton, a avertizat într-un discurs separat că „situația este mai periculoasă decât am cunoscut-o în timpul carierei mele”. El a cerut o implicare mai largă a societății în apărarea națională și a avertizat că Rusia ar putea încerca să atace o țară NATO. „Războiul din Ucraina arată dorința lui Putin de a viza statele vecine, inclusiv populația civilă a acestora”, a spus Knighton. El a adăugat că scopul Moscovei este „să provoace, să limiteze, să divizeze și, în cele din urmă, să distrugă NATO”, scrie Cotidianul.

UPDATE Blaise Metreweli, noua șefă a serviciului secret britanic MI6, avertizează că Rusia reprezintă o amenințare „agresivă, expansionistă și revizionistă”. În discursul său, Metreweli a avertizat că Moscova rămâne cea mai mare amenințare pentru securitatea Regatului Unit și a aliaților săi. „Putin nu ar trebui să aibă nicio îndoială, sprijinul nostru este de durată. Presiunea pe care o exercităm în numele Ucrainei va fi susținută”, se arată în fragmentele discursului pe care urmează să îl susțină luni, potrivit News.ro. „Linia frontului este pretutindeni. Exportul haosului este o caracteristică, nu o eroare, a abordării rusești în ceea ce privește angajamentul internațional, și ar trebui să fim pregătiți ca acest lucru să continue până când Putin va fi forțat să-și schimbe calculele”, a adăugat Metreweli, potrivit Cotidianul.

UPDATE Șeful diplomației de la Budapesta lansează un avertisment ce are o similitudine covârșitoare cu mesajele transmise de propaganda de la Kremlin. Péter Szijjártó susține că liderii UE vor o confruntare militară cu Federația Rusă, notează Digi24.

UPDATE Guvernatorul regiunii Belgorod, Viaceslav Gladkov, a anunțat că orașul Belgorod a fost lovit de o rachetă în dimineața zilei de luni, 15 decembrie. Oficialul rus a precizat, într-un mesaj publicat pe Telegram, că nu au fost raportate victime, însă infrastructura de utilități a suferit pagube semnificative.„Conform informațiilor preliminare, nu există victime. Bombardamentul a provocat avarii importante infrastructurii de utilități. Serviciile de urgență intervin pentru a elimina consecințele atacului”, a transmis Gladkov. 

UPDATE Rusia susține că a fost ținta unor atacuri cu rachete și drone în noaptea de duminică spre luni, 14 spre 15 decembrie, vizate fiind regiunea Belgorod, zona Moscovei și mai multe obiective energetice. Potrivit autorităților de la Moscova, peste 140 de drone ucrainene ar fi fost interceptate de sistemele de apărare aeriană, notează Ziare.com.

UPDATE Liderul nord-coreean Kim Jong Un a participat la o ceremonie de bun venit pentru soldații săi care s-au întors în țară după au luptat pentru Rusia în războiul cu Ucraina. Într-un discurs transmis de agenția de presă de stat KCNA, Kim Jong Un a lăudat ofițerii și soldații Regimentului 528 de Geniu al Armatei Populare Coreene (KPA) pentru comportamentul „eroic” și „eroismul colectiv” de care „au dat dovadă în îndeplinirea ordinelor emise de Partidul Muncitoresc Coreean aflat la putere”, în timpul unei misiuni de 120 de zile în străinătate. Imaginile video difuzate de presa de stat din Coreea de Nord, citată de CNN, au arătat soldați în uniformă coborând dintr-un avion, pe Kim îmbrățișând un soldat așezat într-un scaun cu rotile și soldați și oficiali adunați pentru a întâmpina trupele. KCNA a declarat că unitatea a fost trimisă la începutul lunii august și a îndeplinit sarcini de luptă și inginerie în regiunea Kursk din Rusia, în timpul războiului dintre Moscova și Ucraina.