O întâlnire importantă care trebuia să aibă loc la Londra pentru a negocia pacea în Ucraina a fost redusă ca nivel de participare, după ce secretarul de stat american Marco Rubio a anunțat că nu va mai participa. În schimb, vicepreședintele SUA, JD Vance, a lansat un mesaj tranșant pentru Moscova și Kiev: „Ori acceptați propunerea noastră, ori Statele Unite se retrag din negocieri”, scrie CNN. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a îndemnat miercuri la un armistiţiu "imediat, complet şi necondiționat" în Ucraina, în timp ce o delegaţie ucraineană se află la Londra pentru discuții cu aliaţii occidentali, într-un format redus.

„Oferta finală” a președintelui american, Donald Trump, pentru pace în Ucraina include recunoașterea de către SUA a Crimeei ca parte a Rusiei și recunoașterea neoficială a controlului rusesc în aproape toate zonele ocupate de la invazia din 2022, a relatat miercuri platforma media americană Axios preluată de EFE. Între timp, șapte oameni au fost uciși și alți șase răniți după ce rușii au atacat cu drone miercuri dimineață regiunea ucraineană Dnipropetrovsk. De asemenea, un incendiu a izbucnit într-un complex hotelier şi de restaurante din Kiev, după ce resturi de drone au căzut, scrie Ukrainska Pravda.

UPDATE Preşedintele american Donald Trump l-a mustrat miercuri pe liderul ucrainean Volodimir Zelenski pentru că acesta a spus că Ucraina nu va recunoaşte ocuparea Peninsulei Crimeea de către Rusia, calificând-o drept o declaraţie incendiară care va face ca un acord de pace cu Rusia să fie mai greu de realizat, informează Reuters şi AFP. „Această declaraţie este foarte dăunătoare negocierilor de pace cu Rusia”, a scris preşedintele Donald Trump într-o postare virulentă pe Truth Social. Liderul de la Casa Albă a mai scris că Peninsula Crimeea a fost pierdută cu ani în urmă „şi nici măcar nu este un punct de discuţie”. „Nimeni nu îi cere lui Zelenski să recunoască Crimeea ca teritoriu rusesc, dar, dacă vrea Crimeea, de ce nu s-au luptat pentru ea acum 11 ani, când a fost predată Rusiei fără să se tragă un foc?” a scris Trump în postarea sa. Într-un moment în care la Londra au loc discuţii între oficiali americani, ucraineni şi europeni, Donald Trump repetă că şeful statului ucrainean „nu are cărţi în mână” şi îl acuză de „prelungirea crimelor” pentru că refuză să recunoască suveranitatea Rusiei asupra Peninsulei Crimeea, anexată de Moscova în 2014, notează Agerpres.

UPDATE Uniunea Europeană a replicat, miercuri, "ofertei" americane de recunoaștere a Crimeei ca teritoriu al Rusiei și a subliniat că peninsula anexată ilegal în 2014 aparține Ucrainei, scrie Agerpres.

UPDATE Poziţia de guvernator a Băncii Centrale a Rusiei, deţinută de Elvira Nabiullina, este sigură încă doi ani, datorită sprijinului personal al preşedintelui Vladimir Putin, dar Kremlinul se va confrunta cu o dilemă privind succesiunea când mandatul ei record se va încheia, în 2027, au declarat pentru Reuters surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul, transmite Agerpres. Elvira Nabiullina, în vârstă de 61 de ani, este intens criticată de parlamentari şi de unii oameni de afaceri importanţi, încă de la preluarea mandatului, în 2013, dar întotdeauna a beneficiat de susţinerea lui Putin. O poziţie de vârf la Banca Rusiei nu este la fel de bine plătită ca la o bancă comercială şi există riscul de a fi afectat de sancţiunile occidentale, adică nu mai poţi călători, nu poţi deţine active străine sau nu poţi trimite copii la studii în străinătate. „Nu există acum o problemă, dar va fi din 2027, când jumătate din angajaţii importanţi ai Băncii Centrale a Rusiei vor pleca cu Nabiullina, şi nu există o echipă alternativă”, susţin sursele.

UPDATE Ministerul Eston al Apărării intenționează să înființeze o bază militară la Narva, oraș situat la granița cu Rusia, a declarat pe 23 aprilie șeful Statului Major General al Forțelor de Apărare Estoniene, generalul-maior Vahur Karus.

UPDATE Preşedintele Vladimir Putin a declarat miercuri că forţele armate ale Rusiei duc încă lipsă de anumite arme, inclusiv drone, în pofida unei creşteri mari a producţiei, informează Reuters. Declaraţiile preşedintelui Putin au semnalat faptul că Rusia intenţionează să crească şi mai mult producţia militară în al patrulea an al războiului din Ucraina, chiar dacă Moscova poartă discuţii cu Washingtonul cu privire la perspectivele de a pune capăt conflictului.

UPDATE Ministrul polonez de externe, Radosław Sikorski, a declarat că Ucraina se apără în mod eroic, primind asistență militară și financiară de la aliații săi și, prin urmare, nu are niciun motiv să se predea. Sikorski a subliniat că miza războiului este ca Ucraina însăși să stabilească ce fel de compromisuri poate accepta. Potrivit Ukrinform, ministrul a făcut declaraţii în acest sens, miercuri, în timpul discursului său din legislativul polonez cu privire la obiectivele de politică externe ale Poloniei pentru 2025. După cum a remarcat Sikorski, acesta este cel mai dificil discurs pentru el cu privire la sarcinile politicii externe a Poloniei, deoarece situația internațională „este cea mai dificilă din ultimele decenii”. În timpul discursului său, ministrul a subliniat că situația din estul și din sudul Ucrainei este „ambiguă”, întrucât succesele minore ale forțelor ruse sunt însoțite de pierderi uriașe, scrie Rador.

UPDATE Respectarea „integrității teritoriale a Ucrainei și a vocației europene sunt exigențe foarte puternice ale europenilor”, a subliniat miercuri Președinția Franței, după propunerea vicepreședintelui american de „schimburi teritoriale” între Kiev și Moscova, relatează Le Monde. În timp ce francezii, britanicii și germanii se întâlnesc la Londra cu emisari americani și ucraineni în cadrul negocierilor pentru o încetare a focului în Ucraina, „obiectivul rămâne construirea unei abordări comune pe care Statele Unite ar putea-o prezenta rușilor”, potrivit Palatului Elysée, scrie HotNews.

UPDATE Republica Moldova este cea mai vizată țară din Europa de Est de rețeaua de dezinformare rusească „Pravda”. Potrivit unui raport CIDC-Sensika, citat de Guvern, rețeaua include peste 190 de site-uri care publică conținut în zeci de limbi și este activă în peste 80 de țări. Potrivit analizei, Moldova este bombardată cu dezinformare de 56 de ori mai intens decât țările din Europa de Vest, prin mesaje adaptate care încearcă să submineze încrederea oamenilor în UE, NATO și în statul de drept. Țara noastră este urmată de Letonia, Estonia și Serbia.

UPDATE “Linia actuală a frontului nu oferă Armatei Ucrainene profunzimea strategică de care ar avea nevoie pentru a se apăra în mod fiabil, în cazul în care rușii și-ar relua atacurile. (…) Tactica Rusiei ar putea fi aceea de a nu mai emite pretenții asupra zonelor încă neocupate din Herson, Zaporijie și Donețk, pentru a obține alte concesii de la Statele Unite – de exemplu un guvern pro-rus la Kiev, o micșorare drastică a Armatei Ucrainene sau alte cereri care ar reduce rezistența, în cazul unei noi agresiuni rusești. Kremlinul va exploata probabil orice încetare a focului bazată pe limitarea furnizărilor de armament occidental către Ucraina, pentru a-și pregăti viitoarea agresiune. Acum ei dau vina pe ucraineni pentru lipsa de progrese în negocierile de încetare a focului. (…) Dar Kremlinul continuă să respingă obiectivul declarat al lui Trump de a obține o încetare a focului în Ucraina, înainte de negocierea unui acord de pace complet, pentru a pune capăt războiului”, se arată într-o analiză ISW, citată de Biziday.

UPDATE Vicepreședintele SUA, J.D. Vance, a declarat că Statele Unite au prezentat Rusiei și Ucrainei o „propunere foarte explicită” privind calea către un acord de pace, adăugând că „este timpul ca acestea să spună da, sau ca Statele Unite să se retragă din acest proces”, scrie Le Monde. „Liniile actuale [ale frontului], sau undeva aproape de ele, este locul unde cred că vor fi trasate în cele din urmă noile limite ale conflictului”, a declarat miercuri vicepreședintele reporterilor, după ce a încheiat un tur al Taj Mahal. El a adăugat că acest lucru ar însemna că Ucraina și Rusia ar trebui să cedeze fiecare o parte din teritoriile pe care le controlează în prezent. „Va trebui să existe unele schimburi teritoriale”, a declarat J.D. Vance, adăugând că, deși granița finală ar putea să nu corespundă exact cu liniile actuale ale frontului, pentru ca luptele să înceteze, ambele părți trebuie „să depună armele, să înghețe situația și să se concentreze pe construirea unei Rusii și a unei Ucraine mai bune”, scrie G4media.

UPDATE Administrația americană condusă de Donald Trump a prezentat săptămâna trecută, la Paris, ceea ce surse citate de Axios numesc „oferta finală” a SUA pentru Ucraina. Donald Trump pare că este de acord cu toate cerințele dictatorului de la Kremlin, Vladimir Putin pentru a face „pace în Ucraina”. Doar că această propunere de pace este una devastatoare pentru Kiev. Documentul, redactat pe o singură pagină, ar urma să constituie baza unui acord de încetare a războiului cu Rusia, însă propunerile formulate ar însemna, de facto, dizolvarea suveranității ucrainene asupra unor regiuni-cheie și recunoașterea anexării Crimeei de către Federația Rusă. În cazul în care acest scenariu ar deveni realitate, practic Trump ar legitima ocupația rusească și i-ar da dictatorului de la Kremlin „undă verde” pentru noi invazii în Europa. Documentul a fost calificat drept pro-rus de către oficiali ucraineni, care susțin că planul „clarifică ce câștigă Rusia, dar lasă în ceață ce ar primi Ucraina”, scrie NewsWeek.

UPDATE Rușii au atacat instalația care furnizează electricitate orașului ucrainean Herson. Potrivit ucrainenilor, instalația a fost distrusă. Atacul a ținut aproximativ 24 de ore, potrivit Mediafax.

UPDATE Secretarul de stat american Marco Rubio și-a anulat vizita la Londra pentru discuțiile privind încheierea războiului din Ucraina. Acest lucru s-a întâmplat după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că Kievul nu va recunoaște Crimeea ca fiind teritoriu ru în baza unui acord de pace, scrie New York Times.

UPDATE Confruntați cu lipsa de vizibilitate în privința direcțiilor Washingtonului de la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, europenii se întreabă care este strategia de adoptat în materie de informații, notează cotidianul francez Le Monde.

UPDATE Un nou atac aerian rusesc a lovit violent orașul Zaporojie, în sud-estul Ucrainei, ucigând o femeie de 69 de ani și rănind alte 38 de persoane, printre care cinci copii. Guvernatorul regiunii Zaporojie, Ivan Fedorov, a confirmat că Rusia a folosit două bombe KAB, dintre care una a lovit o instalație de infrastructură, iar cealaltă a distrus o clădire de locuințe cu mai multe etaje, scrie NewsWeek.

UPDATE Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a inculpat oficial 14 mitropoliți și arhiepiscopi de rang înalt din cadrul Bisericii Ortodoxe Ruse pentru implicarea lor în confiscarea ilegală a bisericilor ucrainene din teritoriile ocupate de forțele Moscovei, scrie HotNews.

UPDATE Comisia Europeană evaluează dacă poate legifera sau nu pentru a le interzice firmelor din UE să semneze noi contracte pentru combustibilii fosili rusești, a declarat un oficial de rang înalt din cadrul blocului comunitar, scrie HotNews.

UPDATE Exploziile de muniție de la o unitate militară din regiunea Vladimir din Rusia, care au început marți ca urmare a unui incendiu, „s-au încheiat treptat”, a afirmat miercuri, Alexander Avdeev, guvernatorul regiunii, pe rețelele de socializare. Școlile și mai multe companii, precum și drumurile din districtul Kirzhach al lui Vladimir, unde au avut loc detonațiile, vor rămâne închise miercuri, a spus Avdeev. „Sunt necesare anchete și o evaluare a consecințelor”, a adăugat el. Patru persoane au fost rănite în explozia de obuze de la baza militară, care a forțat și evacuarea a aproximativ 450 de persoane care locuiau în apropiere, marți seara. Districtul Kirzhach din Vladimir se află la aproximativ 90 km est de Kremlin, scrie Hotnews.

UPDATE Vladimir Putin a propus Statelor Unite să oprească invazia Ucrainei și să înghețe actuala linie a frontului pentru a putea ajunge la un acord de pace cu Donald Trump. Putin a făcut această propunere în timpul unei întâlniri la Sankt Petersburg, la începutul lunii aprilie, cu emisarul american Steve Witkoff, în cadrul negocierilor pentru încetarea focului în Ucraina, conform Adevărul. Înghețarea frontului ar înseamna pentru Rusia să renunțe la preluarea controlului complet în Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie, unde ocupă regiuni întinse. Astfel, Putin ar fi dispus să facă această concesie dacă SUA vor recunoaște anexarea Crimeei din 2014 și a părților din cele patru regiuni pe care le deține în prezent, pe lângă neaderarea Ucrainei la NATO.

UPDATE O instalație energetică din regiunea Herson situată în sudul Ucrainei a fost distrusă într-un atac rusesc de miercuri dimineață, a anunțat guvernatorul regional. „Armata noastră a luptat toată noaptea pentru a respinge atacurile inamice. Cu toate acestea, dimineața, rușii au reușit să distrugă instalația energetică”, a scris Oleksandr Prokudin pe Telegram. El nu a oferit detalii despre amplasamentul instalației, dar a spus că alimentează un oraș cu energie electrică.

UPDATE SUA au prezentat Ucrainei o așa-numită propunere „finală” de pace, care implică recunoașterea Crimeei ca parte a Rusiei și recunoașterea neoficială a controlului rusesc asupra aproape tuturor teritoriilor ocupate de la începutul invaziei la scară largă. Potrivit surselor Axios, propunerea președintelui american Donald Trump implică concesii semnificative din partea omologului său ucrainean Volodimir Zelenski, care a exclus anterior recunoașterea Crimeei ca fiind rusă și recunoașterea unor părți din patru oblasturi din estul și sudul Ucrainei ca fiind sub control rusesc, notează Ukrainska Pravda.

UPDATE O întâlnire crucială care trebuia să aducă la aceeași masă miniștrii de externe ai Marii Britanii, Franței, Germaniei și Ucrainei a fost degradată la nivel de funcționari, după ce mai mulți lideri europeni și-au anulat participarea. Știrea, dezvăluită de Sky News, vine la scurt timp după ce secretarul de stat american, Marco Rubio, și trimisul special al Casei Albe, Steve Witkoff, au făcut un pas în spate – ca reacție la refuzul ferm al Kievului de a recunoaște anexarea Crimeei de către Rusia ca parte a unui viitor acord de pace, scrie Adevărul.

UPDATE Un atac cu drone al Rusiei asupra oraşului Marhaneţ din regiunea ucraineană Dnipropetrovsk a ucis, miercuri dimineaţă, şapte persoane şi a rănit alte şase, a anunţat guvernatorul regional pe social media, citat de Ukrainskaia Pravda, potrivit news.ro.

UPDATE Vizita oficială a sultanului Omanului la Moscova a fost marcată de un moment tensionat la intrarea în Marele Palat al Kremlinului, după ce membrii delegației sale au încercat să intre cu un pumnal. Gestul a stârnit alerta din partea serviciului de protecție al președintelui rus, Vladimir Putin. „Ce este asta?”, ar fi întrebat, surprins, ofițerul, descris de jurnalist ca fiind „perplex că acești oameni au decis să facă așa ceva”. Membrii delegației, care vorbeau în limba rusă, au încercat să clarifice situația: „Cadou. Cadou, sincer!”, au explicat aceștia, scrie Antena3.

UPDATE Șeful Tesla, Elon Musk, a anunțat că își va reduce rolul în administrația Trump după ce profiturile și veniturile companiei au scăzut drastic în primele trei luni ale anului, informează Mediafax. Acțiunile lui Elon Musk în cadrul Departamentului pentru Eficienţă Guvernamentală (DOGE) au fost taxate de investitori, prețul acțiunilor Tesla prăbușindu-se cu 71%.

UPDATE Trimisul lui Donald Trump pentru Ucraina, generalul Keith Kellogg, va participa la discuţii, dar secretarul de stat Marco Rubio nu se va mai alătura reuniunii de la Londra, a anunţat marţi purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat, Tammy Bruce, la câteva ore după ce confirmase în emisiunea „Mornings with Maria” de la Fox Business Network că şeful diplomaţiei americane va participa, potrivit Digi24.

UPDATE Kievul a prezentat Beijingului dovezi care arată că cetățeni și companii chineze au participat la războiul pe scară largă al Rusiei împotriva Ucrainei, a informat marți Ministerul ucrainean de Externe, potrivit Kyiv Independent. 

UPDATE Premierul Ungariei, Viktor Orban, a anunțat public că a votat împotriva aderării Ucrainei la Uniunea Europeană, în cadrul unui sondaj național lansat de guvernul de la Budapesta. Viktor Orban susține că integrarea Kievului în blocul comunitar ar afecta negativ economia și suveranitatea Ungariei, potrivit NewsWeek.

UPDATE Secretarul de stat american Marco Rubio nu va participa la discuțiile de la Londra menite să pună capăt războiului din Ucraina, a declarat marți purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat Tammy Bruce după ce anterior declarase că intenționează să călătorească la Londra, scrie Reuters.

UPDATE Președintele Volodimir Zelenski a declarat marți că Ucraina este pregătită pentru discuții cu Rusia “în orice format” odată ce se stabilește o încetare a focului în timp ce Financial Times a raportat că președintele Vladimir Putin s-a oferit să oprească invazia Rusiei la liniile actuale de front, scrie Reuters.

UPDATE Marţi noaptea, atacurile ruseşti au provocat incendii în mai multe regiuni din Ucraina. Conform unor surse ucrainene, s-au semnalat lovituri în Kiev, Harkov, Poltava, Odesa şi Dnepropetrovsk. 

Rusia continuă să atace Ucraina. Bombardamentele s-au soldat cu mai mulți răniți. Ambasadorul Ungariei, Antal Heizer, a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe de la Kiev, unde autoritățile ucrainene au prezentat un protest oficial. Ucraina se implică în războiul din Orientul Mijlociu. Ucraina a primit 11 cereri din partea unor țări care solicită ajutor în combaterea dronelor iraniene, potrivit președintelui Volodimir Zelenski. O nouă rundă de negocieri trilaterale era planificată pentru această săptămână, însă întâlnirea este amânată la propunerea SUA, mai anunță Zelenski. 

Între timp, președintele american Donald Trump a avut o convorbire telefonică de aproximativ o oră cu liderul rus Vladimir Putin. Discuția a vizat evoluțiile recente ale situației globale, războiul dus de SUA și Israel împotriva Iranului, dar și despre războiul din Ucraina, anunță Kremlinul. Trump a spus că între Putin și Zelenski există o „ură imensă”, apoi a spus că sancțiunile împotriva unor țări ar putea fi ridicate. Reuters și The New York Times susțin că este vorba de ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei. În context, Putin ar putea să fie unul dintre marii câștigători ai războiului din Iran, notează Politico, idee confirmată de președintele Consiliului European, Antonio Costa. Parlamentul Ungariei adoptă o rezoluție împotriva aderării Ucrainei la UE.

UPDATE Ucraina a creat noi unități de luptă în cadrul Gărzii Naționale, inclusiv regimente de drone, de asalt și de apărare antiaeriană. Potrivit ministrului de interne Ihor Klimenko, reorganizarea se bazează pe lecțiile învățate pe câmpul de luptă și pe rolul tot mai important al tehnologiilor moderne în război, notează Digi24.

UPDATE ”Moldova urmează pașii Lituaniei spre Uniunea Europeană. Noi suntem pe același drum, doar că Lituania și-a parcurs drumul pe timp de pace, dar Moldova îl parcurge în umbra războiului”, declara președinta Maia Sandu, aflată într-o vizită oficială de două zile la Vilnius, la invitația omologului lituanian, Gitanas Nauseda. Vizita are loc cu prilejul celei de-a 36-a aniversări a restabilirii Declarației de Independență a Lituaniei, Moldova fiind prima țara care a recunoscut acest act. 

UPDATE Marți, Parlamentul Ungariei a adoptat o rezoluție împotriva aderării Ucrainei la UE, dar și împotriva continuării asistenței europene acordate Kievului, scrie The Kyiv Independent.142 de membri ai parlamentului au votat în favoarea propunerii, 28 au votat împotrivă și 4 s-au abținut. Rezoluția precizează că Ungaria se opune aderării Ucrainei la UE, argumentând că țara se află în război și nu îndeplinește criteriile de aderare.

UPDATE Serviciul finlandez de securitate și informații a declarat că Rusia ar putea redirecționa resursele militare și de informații către alte țări europene odată ce conflictul din Ucraina se va încheia. „Capacitatea serviciilor secrete ruse în Europa a avut de suferit din cauza războiului, iar Rusia se pregătește să restabilească această capacitate. Resursele de informații și influență ale Rusiei, legate în prezent de Ucraina, vor deveni disponibile pentru a fi utilizate în alte părți după război”, a avertizat SUPO într-un comunicat, potrivit France24. SUPO a subliniat faptul că Finlanda va rămâne de interes pentru Rusia ca „țară NATO situată între Marea Baltică și regiunea arctică”, scrie Mediafax.

UPDATE Șeful regiunii Donețk din Ucraina, Denis Pușilin, instalat de Moscova la conducerea părților ocupate, i-a spus președintelui rus Vladimir Putin, într-o întâlnire difuzată marți la televiziunea de stat, că Ucraina mai controlează în prezent doar aproximativ 15-17% din regiune, scrie Reuters. 

UPDATE Doi activiști Greenpeace au țâșnit marţi, pe covorul roşu, în faţa preşedintelui francez Emmanuel Macron, care deschidea Summitul Nuclear de la Boulogne-Billancourt, şi l-au întrebat ”de ce cumpărăm uraniu de la Rusia”, relatează AFP.

UPDATE Rusia este, până acum, singurul câștigător al războiului din Orientul Mijlociu, pe fondul creșterii prețurilor la energie și al diminuării atenției acordate războiului său împotriva Ucrainei, a declarat marți președintele Consiliului European, Antonio Costa. „Până acum există un singur câștigător în acest război – Rusia”, a spus Costa într-un discurs adresat ambasadorilor Uniunii Europene la Bruxelles. „Obține noi resurse pentru a-și finanța războiul împotriva Ucrainei pe măsură ce prețurile la energie cresc. Profită de devierea capacităților militare care altfel ar fi putut fi trimise pentru a sprijini Ucraina. Și beneficiază de atenția redusă asupra frontului ucrainean, în timp ce conflictul din Orientul Mijlociu ajunge în prim-plan.” Costa a subliniat necesitatea ca UE să protejeze ordinea internațională bazată pe reguli, despre care a spus că este acum contestată de Statele Unite, și a cerut tuturor părților din Orientul Mijlociu să revină la masa negocierilor. „Libertatea și drepturile omului nu pot fi obținute prin bombe. Doar dreptul internațional le susține”, a spus el. „Trebuie să evităm o escaladare suplimentară. Un astfel de drum amenință Orientul Mijlociu, Europa și nu numai”, notează Rador.

UPDATE Primul scut anti-drone al Europei include tehnologii ce sunt testate în prezent în Ucraina. Inițiativa poloneză, realizată în colaborare cu Norvegia, va fi finanțată cu bani europeni, iar costul total este estimat la aproximativ 3,5 miliarde de euro.Polonia a decis să investească în cel mai avansat sistem anti-drone din Europa după ce Rusia a încălcat spațiul aerian al NATO în 2025. Inițiativa este realizată de un consorțiu polono-norvegian și a devenit și mai presantă odată cu atacul dronelor iraniene Shahed asupra Ciprului.Cu un cost de aproximativ 3,5 miliarde de euro, scutul anti-dronă dezvoltat de Polonia va fi finanțat prin împrumuturi UE în cadrul noului program Safe al UE. Acest lucru a cauzat însă tensiuni la Varșovia, scrie Financial Times. 

UPDATE Forțele ruse continuă să insiste în încercările de a captura orașele Pokrovsk și Mîrnohrad din regiunea Donețk, dar efectivele Corpului 7 de Intervenție Rapidă al Forțelor de Asalt Aerian ale Ucrainei frânează ofensiva și le provoacă pierderi rușilor. "Forțele de apărare zădărnicesc intențiile inamicului, provocând pierderi semnificative de personal și echipamente", a transmis unitatea ucraineană.

UPDATE Dronele ucrainene au lovit un depozit de drone Shahed pe aeroportul din Donețk, relatează Astra. Atacul a avut loc sâmbătă, iar armata ucraineană a difuzat recent imaginile. Dronele erau depozitate în noul terminal al aeroportului Prokofiev. Mai mulți specialiști veniți din zona economică specială Alabuga din Tatarstan, unde Rusia produce aceste drone, au fost răniți. Patru membri ai brigăzii ruse de drone Grom Kaskad au fost, de asemenea, răniți, relatează Nexta.

UPDATE Forțele ruse au atacat Ucraina cu 137 de drone în timpul nopții. Până la ora locală 8:00, forțele ucrainene de apărare aeriană au distrus și bruiat 122 de drone. 12 drone au lovit în 10 locuri. De asemenea, resturi de drone avariate au căzut în 10 locuri, au comunicat Forțele Aeriene ale Ucrainei.

UPDATE „Am avut o ședință cu echipa noastră de negociere. Este important că, în realitate, comunicăm 24/7 cu partea americană. În prezent, prioritatea partenerilor și întreaga atenție sunt concentrate asupra situației din jurul Iranului, iar din acest motiv întâlnirea care fusese planificată pentru această săptămână, la propunerea părții americane, este amânată. Totuși, Ucraina este pregătită pentru o întâlnire în orice moment, în formatul care poate ajuta și care va fi realist din punctul de vedere al încheierii războiului. Echipa a prezentat informații despre planurile părții ruse, în măsura în care acestea ne sunt cunoscute, în primul rând datorită activității serviciilor noastre de informații. Am însărcinat echipa să comunice încă o dată cu negociatorii americani pentru a confirma, în primul rând, disponibilitatea noastră pentru o cooperare strategică comună în domeniul securității, inclusiv pentru apărarea împotriva dronelor de atac, iar în al doilea rând pentru a reconfirma disponibilitatea noastră de a lucra în mod substanțial pentru încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei”, a scris Volodimir Zelenski pe canalul său de Telegram.

UPDATE „Vedem că rușii încearcă acum să manipuleze situația din Orientul Mijlociu și din regiunea Golfului în favoarea agresiunii lor, precum și să transforme atacurile regimului iranian asupra vecinilor și asupra bazelor americane, de fapt, într-un al doilea front al războiului Rusiei împotriva Ucrainei și, mai larg, împotriva întregului Occident. Acest lucru nu trebuie permis. Răului nu trebuie să i se ofere oportunități de coordonare, însă protejarea vieții trebuie să fie coordonată clar. Tocmai pentru acest lucru lucrăm. Mulțumesc tuturor celor care ajută!”, a scris Volodimir Zelenski pe canalul său de Telegram.

UPDATE Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a convocat luni o întâlnire la Kremlin pentru a discuta despre situația de pe piața mondială a petrolului și gazelor, notează Mediafax. Putin a declarat că războiul dintre SUA şi Israel împotriva Iranului a declanşat o criză energetică globală şi a avertizat că producţia de petrol dependentă de Strâmtoarea Ormuz ar putea înceta curând. Putin a afirmat că Rusia, „al doilea cel mai mare exportator de petrol din lume şi deținătoarea celor mai mari rezerve de gaze naturale”, este gata să colaboreze din nou cu clienții europeni dacă aceștia doresc să revină la o cooperare pe termen lung, scrie NewsWeek.

UPDATE Premierul Estoniei, Kristen Michal, a confirmat luni disponibilitatea țării sale de a discuta propunerea președintelui francez Emmanuel Macron privind extinderea garanțiilor nucleare ale Parisului la nivel european, relatează EFE. În timp ce inițiativa naște dezbateri în regiunea Mării Baltice, România adoptă o poziție de neangajare, reiterând încrederea în umbrela nucleară americană.

UPDATE Importurile europene de armament s-au triplat în intervalul 2021-2025 faţă de perioada precedentă de cinci ani din 2016 până în 2020, arată cel mai recent raport al Institutului Internaţional de Cercetări pentru Pace (SIPRI), citat luni de dpa, conform Agerpres. Conform documentului, livrările de armament la nivel mondial au crescut cu 9,2% faţă de cele două cincinale precedente. SIPRI estimează volumul de arme livrat, nu valoarea acestora, precizează dpa. Cantitățile de armament înregistrează fluctuații semnificative în funcție de comenzile din fiecare an, dar institutul urmăreşte tendințele pe termen lung, comparând una cu alta perioade de cinci ani.

UPDATE Orașul Huleaipole din regiunea sudică Zaporojie e pe cale să cadă în mâinile rușilor, dar forțele ucrainene aflate în zonă susțin că este o pierdere care „face parte din plan”. Pe de altă parte, în primele luni ale acestui an, forțele ucrainene au eliberat peste 400 kmp din teritoriul ocupat de Rusia în sudul țării, zădărnicind eforturile Moscovei de a lansa o ofensivă sudică, a declarat Volodimir Zelenski. Unitățile ucrainene au intrat în ofensivă în regiunile Zaporojie și Dnipropetrovsk, unde avansurile Rusiei s-au oprit, iar Kievul este mai optimist acum decât la sfârșitul anului trecut, notează Știripesurse.

UPDATE Autorităţile ucrainene au raportat că, în noaptea de 9 spre 10 martie, Rusia a atacat oraşul Harkiv. În urma loviturii unei drone, au fost avariate case dintr-un sector rezidențial privat din cartierul Holodnohirsk. Primarul orașului, Ihor Terehov, a informat că rușii au lansat mai multe lovituri asupra aceluiași cartier. Bombardamentele s-au soldat cu patru răniţi. Potrivit șefului Administrației Militare Regionale Harkiv, Oleh Sinehubov, este vorba despre trei femei de 58, 38 și 52 de ani și o fată de 17 ani, cărora medicii le-au acordat îngrijiri la fața locului. De asemenea, Sinehubov a precizat că, în urma atacului, au fost avariate trei case și un automobil, scrie Rador.

UPDATE Luni, în seria sa de interviuri și conferințe de presă despre război, Donald Trump a spus că Statele Unite iau în considerare relaxarea unor sancțiuni petroliere pentru a combate creșterea prețurilor. „Avem sancțiuni asupra unor țări. O să ridicăm acele sancțiuni până se rezolvă situația”, le‑a spus Trump jurnaliștilor. „Apoi, cine știe? Poate nu va mai fi nevoie să le reimpunem – va fi atâta pace”, a adăugat el. În aceeași conferință de presă, Trump a spus că a avut o convorbire „foarte bună” cu președintele rus Vladimir Putin, despre care a afirmat că „vrea să fie de ajutor”. Trump nu a precizat însă ce sancțiuni sau asupra căror țări ar putea fi ridicate, deși SUA au relaxat deja temporar unele sancțiuni pentru a permite Indiei să cumpere petrol rusesc blocat pe mare, scrie Rador.

UPDATE Președintele SUA, Donald Trump, a sugerat că administrația americană ar putea relaxa anumite sancțiuni petroliere impuse Rusiei, ca parte a unor măsuri menite să stabilizeze piețele energetice globale, afectate de războiul din Iran și de perturbările majore ale aprovizionării cu petrol. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă dedicate crizei din Orientul Mijlociu.

UPDATE Preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său american Donald Trump au discutat luni în cadrul unei conversații telefonice "sincere şi constructive" despre războiul din Iran şi cel din Ucraina, a anunţat Kremlinul, notează AFP, potrivit Agerpres. Aceasta a fost prima conversație între cei doi lideri de la ultima lor discuție telefonică din decembrie 2025. Potrivit lui Ușakov, apelul, care a durat aproximativ o oră, a avut loc la inițiativa Washingtonului, pentru a aborda „o serie de chestiuni extrem de importante legate de evoluția actuală a situației internaționale”. În ceea ce priveşte Ucraina, Vladimir Putin i-a oferit omologului său american "o descriere a situaţiei actuale de pe linia de contact, unde trupele ruse avansează cu mare succes", a explicat Uşakov. Putin a "evaluat pozitiv eforturile de mediere întreprinse" de Donald Trump pentru a încerca să găsească o soluție diplomatică la războiul din Ucraina, după mai multe runde de negocieri care până acum nu au reuşit să ducă la încetarea ostilităţilor.

UPDATE Președintele Donald Trump a confirmat convorbirea în cadrul unei conferințe de presă, unde a declarat că a avut o „discuție foarte bună” cu Vladimir Putin. Potrivit liderului de la Casa Albă, una dintre temele importante abordate a fost războiul din Ucraina și mai cu seamă „pacea din Ucraina”. Putin ar fi avansat mai multe propuneri pentru încheierea rapidă a conflictului din Iran. De asemenea, conform Reuters, administrația Trump ia în considerare relaxarea suplimentară a sancțiunilor asupra petrolului rusesc, scrie Gândul.

UPDATE Președintele Donald Trump a discutat luni seară la telefon cu liderul rus Vladimir Putin despre evoluțiile recente ale situației globale, după escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu. Consilierul prezidențial rus Iuri Ușakov, a confirmat pentru TASS, convorbirea dintre cei doi lideri. Potrivit consilierului prezidențial de la Kremlin, dialogul dintre cei doi lideri a fost „unul direct și constructiv”, în linie cu contactele anterioare dintre Washington și Moscova. Discuția dintre Donald Trump și Vladimir Putin ar fi vizat mai multe subiecte importante legate de situația internațională. „În această seară a avut loc un apel telefonic între președinții Rusiei și Statelor Unite. Conversația a fost una de lucru, deschisă și constructivă, așa cum se întâmplă de obicei în dialogul dintre liderii Rusiei și Statelor Unite”, a declarat Ușakov. Potrivit acestuia, apelul a fost inițiat de președintele american. „Donald Trump l-a sunat pe Vladimir Vladimirovici Putin pentru a discuta o serie de subiecte extrem de importante legate de evoluțiile recente ale situației globale”, a adăugat Ușakov. Oficialul rus a precizat că discuția a durat aproximativ o oră și că ambii lideri au convenit asupra necesității menținerii unor contacte regulate. „Președintele SUA a menționat că, așa cum s-a convenit anterior, contactele lor ar trebui să fie regulate”, a spus Ușakov, adăugând că „ambii lideri au spus că sunt pregătiți”.

UPDATE Unsprezece țări au cerut ajutorul Kievului pentru a contracara dronele iraniene Shahed în contextul războiului din Iran și al atacurilor continue ale Teheranului împotriva statelor din Golf, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski. El a explicat că Ucraina este dispusă să ajute, dar numai pe cei care ajută Kievul „să protejeze viețile ucrainenilor și independența Ucrainei”. „Unele solicitări au fost deja satisfăcute prin decizii concrete și sprijin specific”, a declarat Zelenski.

UPDATE Loviturile militare lansate de SUA și Israel împotriva Iranului au declanșat un nou șoc pe piețele energetice, iar efectele se văd deja în economia Rusiei. Creșterea bruscă a prețului petrolului îi oferă Kremlinului o gură de oxigen financiară exact în momentul în care costurile războiului din Ucraina începeau să apese tot mai greu asupra bugetului. Potrivit unei analize publicate de Politico, conflictul din Orientul Mijlociu riscă să transforme Moscova într-unul dintre principalii beneficiari ai escaladării regionale. După bombardarea unor instalații petroliere iraniene de către Israel, prețul petrolului de referință a depășit pragul de 100 de dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din vara lui 2022, când piețele au reacționat la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina. Pentru Kremlin, această evoluție înseamnă venituri suplimentare substanțiale, într-un moment în care economia rusă era supusă unei presiuni tot mai mari din cauza sancțiunilor occidentale și a costurilor războiului, scrie Spotmedia.

UPDATE Sute de tineri croaţi s-au prezentat, luni, 9 martie, la centrele de recrutare, pentru serviciul militar obligatoriu. Croaţia eliminase această obligație în 2008, notează BBC. Croația a devenit, așadar, una dintre cele 10 țări NATO care au reintrodus serviciul militar obligatoriu, alăturându-se Greciei, Turciei, țărilor scandinave și țărilor baltice.

UPDATE La o săptămână după ce Donald Trump a calificat guvernul spaniol drept „groaznic” și a amenințat că va întrerupe relațiile comerciale cu Madridul, liderii Spaniei sunt în continuare furioși pe cancelarul german Friedrich Merz pentru că a rămas tăcut în Biroul Oval în timp ce președintele american își rostea tirada, scrie Politico.

UPDATE Premierul ungar Viktor Orban a declarat că țara sa este interesată de continuitatea existenței Ucrainei, deoarece e important pentru maghiari să existe "întotdeauna ceva" între Ungaria și Rusia. Orban a spus într-un discurs că, atunci când Ungaria era vecină cu Uniunea Sovietică, acest lucru nu era benefic pentru țară. "De aceea, suntem interesați nu de slăbirea Ucrainei, ci de consolidarea ei. Ar trebui să existe întotdeauna ceva – ați putea chiar să o numiți Ucraina – între Rusia și Ungaria. Privim lumea nu din perspectiva ucrainenilor, ci din perspectiva maghiarilor, iar securitatea maghiarilor poate fi garantată cu mai mult succes, dacă nu suntem vecini cu Rusia", a remarcat el. El a adăugat că acesta este motivul pentru care "Ucraina se poate baza întotdeauna pe sprijinul Ungariei". "Singura întrebare este cum vedem locul Ucrainei în această Europă. Nu vrem să-i lăsăm să intre în UE. Ei se comportă deja ca și cum ar fi membri. Cer, amenință și șantajează, chiar dacă nu sunt membri", a spus Orban. El a adăugat că Ungaria "nu vrea să vadă astfel de oameni, o astfel de țară în Uniune", ci va căuta un acord strategic între UE și Ucraina care să determine viitorul Ucrainei "într-un mod benefic pentru Europa și pentru noi, maghiarii", notează Spotmedia.

UPDATE Tensiunile diplomatice dintre Kiev și Budapesta cresc după reținerea convoiului ucrainean care transporta numerar și aur din Austria spre Ucraina, relatează Mediafax. Ambasadorul Ungariei în Ucraina, Antal Heizer, a fost convocat luni, la Ministerul Afacerilor Externe de la Kiev, unde autoritățile ucrainene au prezentat un protest oficial.

UPDATE Suedia își intensifică pregătirile pentru posibile crize sau conflicte și își îndeamnă cetățenii să facă stocuri de produse esențiale, inclusiv combustibil, alimente și generatoare electrice, scrie Novinite. Guvernul a alocat 1,4 miliarde de coroane suedeze autorităților locale pentru consolidarea apărării civile și a rezilienței la nivel local, a anunțat luni ministrul Apărării Civile, Carl-Oskar Bohlin. Cinci milioane de exemplare ale ghidului suedez de 32 de pagini, intitulat „În caz de criză sau război” (If Crisis or War Comes), au fost distribuite în locuințele din întreaga țară. Publicația oferea îndrumări detaliate privind stocarea produselor esențiale și localizarea adăposturilor sigure în cazul în care ar izbucni un război.