Cum ar reacționa România dacă Republica Moldova ar fi ținta unui atac al Federației Ruse? Mai mulți candidați la funcția de președinte al României au fost întrebați, în cadrul dezbaterii electorala de la Antena3, ce decizii ar lua în acest scenariu de criză. Răspunsurile variază de la invocarea articolului 4 din Tratatul NATO, la ajutor logistic, consultări internaționale și dezvoltarea unei strategii de prevenție.
John-Ion Banu-Muscel mizează pe coordonarea cu NATO:
„Când noi am intrat în cadrul Uniunii Europene, respectiv NATO, undeva ne-am delegat undeva responsabilitățile noastre unei forțe nu superioare, dar unei uniuni. De aceea, prima mea datorie să comunic cu acest organism, să vedem ce decid dânșii ca o unitate. Așa cum am spus, ei sunt marea unitate care ține Uniunea Sovietică departe. Eu m-aș ghida în primul rând care sunt cerințele acestei organizații NATO, ce ne cer ei să facem pentru apărarea Moldovei. După aceia, voi consulta în ce măsură noi putem să ne riscăm viețile tinerilor noștri din armată”.
Elena Lasconi afirmă că ar întări granița și ar solicita consultări în NATO:
„În primul rând i-aș ordona șefului Statului Major să trimită trupe pentru întărire la granița cu Republica Moldova. Aș vorbi cu președintele Maia Sandu, aș pune la dispoziție imediat ajutor umanitar, dacă este nevoie. Republica Moldova este o țară neutră. Noi nu putem să intrăm cu trupe pe teritoriul Republicii Moldova. Pe de altă parte, aș vorbi cu secretarul general NATO și aș invoca articolul 4 NATO, să avem consultări în cadrul NATO în legătură cu ceea ce se întâmplă în Republica Moldova, așa cum s-a întâmplat când s-a întâmplat în Ucraina. Și dacă au nevoie de orice alte materiale sau orice alte lucruri care să fie non-combat, le vom trimite, pentru că noi nu putem să ne implicăm în acest moment militar. De asemenea, aș convoca CSAT, aș vorbi cu Ursula von der Leyen la Bruxelles. Sunt mulți pași care ar trebui făcuți în același timp”.
Lavinia Șandru consideră că România trebuie să acționeze preventiv:
„În Republica Moldova trăiesc un milion de cetățeni români. Ceea ce i se întâmplă Republicii Moldova, o agresiune armată, va avea automat repercusiuni asupra României, care este stat NATO. Convoc CSAT, dar totodată vom cere o reuniune de urgență NATO, potrivit articolului 4 din tratat. Vom cere această reuniune de urgență așa încât să punem la adăpost Republica Moldova. Dar asta este ceva reactiv. Ca să nu ajungem acolo, eu cred că am putea să fim activi și cred că am putea să facem în așa fel încât Republica Moldova, datorită surorii ei, România, să fie în siguranță, intrând în Uniunea Europeană, ajutând Republica Moldova să îndeplinească condițiile pentru a intra în Uniunea Europeană mult mai repede și obținând de la NATO, înainte să existe o astfel de acțiune, garanții de securitate. Cred că o să pot face lucrul ăsta”.
Crin Antonescu ar activa planul de apărare, fără mobilizare militară:
„Comunic imediat cu Președinția, Maia Sandu în speță. Declanșez Planul național de apărare, pentru că pot să fac asta ca președinte. Convoc CSAT și dezvolt toate contactele imediate internaționale necesare – NATO, articolul 4, Comisia Europeană și toate celelalte instituții. Nu convoc Parlamentul, pentru că nu am timpul necesar și nu este nevoie. Nu fac mobilizare generală, dar dau, din primul moment, după ce comunic pentru a vedea exact situația în Republica Moldova, dau toate formele de ajutor, cu excepția intervenției militare, în acel moment. Adică ajutor umanitar, ajutor logistic, care poate să însemne ce a însemnat și pentru Ucraina, în anumite condiții”.
Daniel Funeriu subliniază neutralitatea Moldovei și rolul României în prevenție:
„Republica Moldova este neutră prin Constituție, în Strategia de apărare a Republicii Moldova, până în 2034 nu este prevăzut un rol pentru România. Acesta este cadrul în care acționăm. Acțiunilee concrete sunt: unu – măsuri imediat pentru tot ce înseamnă refugiați; doi – articolul 4 din tratatul NATO pentru a gândi și preveni tot ceea ce se poate întâmpla. Dar trebuie să spunem că această criză este improbabilă în acest moment din două rațiuni. În primul rând, pentru că în Transnistria, trupele rusești sunt foarte slabe în acest moment și tot ce vine dinspre Federația Rus, în momentul de față Odesa este un punct care nu este de trecut.
Dar aș mai spune că rolul României trebuie să fie un rol preventiv - aderarea rapidă a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, dar și alte măsuri, principala măsură fiind dezvoltarea în comun cu Republica Moldova, pentru că astfel Republica Moldova ar fi mai puternică. Și nu în ultimul rând, prevenția prin arme de care Republica Moldova are nevoie. În mandatul meu, România nu a fi în pericol niciun conflict armat. Pacea nu este doar tăcerea armelor, ci și o dezvoltare economică consistentă”.
Nicușor Dan vede cheia în felul cum se încheie războiul din Ucraina:
„Este foarte important modul în care se termină conflictul din Ucraina, pentru că atâta timp când Ucraina rezistă, atunci e foarte greu ca Republica Moldova, care este între România și Ucraina, să fie atacată de forțe ruse. E necesar ca discuțiile pentru garanții de securitate pentru Ucraina să conțină și un capitol referitor la Republica Moldova și România trebuie să facă asta pentru a preveni. De asemenea, pentru a preveni, cu cât mai repede Republica Moldova intră mai repede în UE, cu atât este mai sigură. Și dacă deja se întâmplă, este un scenariu care este puțin probabil acum, este un scenariu pentru care și Republica Moldova, în acord cu partenerii ei, trebuie să aibă un protocol. Și România să aibă deja pregătit un protocol”.
Cristian Terheș cere scenarii proactive și susține cooperarea militară indirectă:
„Este cel mai negru scenariu cu care un președinte al României se va confrunta. Sperăm să nu fim niciunul dintre noi și nici cel care vine după noi. Dar este un scenariu. În momentul în care intri la Cotroceni, oamenii pe care îi ai acolo, nu doar CSAT, România are instituții abilitate care trebuie să facă scenarii proactive despre ce se poate întâmpla. Dacă tu, președinte, primești telefon și spui „Moldova a fost atacată de Federația Rusă” și tu n-ai făcut nimic, singurul lucru pe care poți să-l faci este să-ți deschizi granițele să vină refugiați. Altceva nu mai ai ce face. Întrebarea este ce ai făcut până atunci? Dacă vă uitați în legile privind apărarea națională, sunt trei chestiuni privind apărarea: pregătirea teritoriului pentru apărare, populației pentru apărare și a economiei pentru apărare.
Moldova este un stat neutru. România nu poate interveni cu trupe în Republica Moldova pentru că i-ar încălca propria suveranitate. Ce doresc să fac ca președinte însă să susțin total și cât mai rapid integrarea Moldovei în Uniunea Europeană. Iar în ceea ce privește partea de apărare economică a Moldovei, deja am făcut-o în Parlamentul European. Am propus o serie de amendamente astfel încât Moldova să participe împreună cu România și cu celelalte state ale Uniunii Europene atât la procurarea de armament, muniție, de ce au nevoie, dar și în ceea ce privește aducerea de investiții militare în Republica Moldova”.
Anterior, George Simion a răspuns în cadrul unei conferințe de presă că dacă ar câștiga alegerile și dacă Republica Moldova va fi atacată de Rusia:
„România nu are voie să se angajeze în alte conflicte. România face parte dintr-o alință defensivă numită NATO și atâta timp cât voi fi împreună cu echipa mișcării suveraniste pe care o reprezint la conducerea țării, România nu se va implica în niciun conflict armat”.
TV8.md amintește că 11 candidați aspiră la fotoliul de președinte al României:
- George Simion (Alianța pentru Unirea Românilor);
- Crin Antonescu (Alianța electorală PSD-PNL-UDMR „România Înainte”);
- Elena Lasconi (Uniunea Salvați România);
- Cristian Terheș (Partidul Național Conservator);
- Lavinia Șandru (Partidul Umanist Social Liber);
- Victor Ponta (candidat independent);
- Sebastian Constantin Popescu (Partidul Noua Românie);
- Silviu Predoiu (Partidul Liga Acțiunii Naționale);
- Daniel Funeriu (candidat independent);
- John-Ion Banu-Muscel (candidat independent);
- Nicușor Dan (candidat independent).
Primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale din România va avea loc pe 4 mai, iar turul al doilea pe 18 mai 2025. În diaspora, votarea începe pe 2 mai pentru primul tur și pe 16 mai pentru al doilea.
Primul tur al alegerilor prezidențiale din România, din 24 noiembrie 2024, a fost anulat înaintea celui de-al doilea tur. Cele mai multe voturi au fost acumulate de către Călin Georgescu, fiind urmat de Elena Lasconi.






























































