Bună, prieteni! La Ungheni a fost dat startul lucrărilor de construcție a primului pod rutier de autostradă peste Prut din ultimii 60 de ani. Exact 34 de ani ne-au trebuit ca să trecem de la poduri de flori peste Prut, la poduri din fier și beton care să unească cele două state cu un singur popor. Astăzi, vă invit să vorbim Verde-n ochi despre tranziția de la poduri spirituale între București și Chișinău, la cele economice, de infrastructură și de securitate.
În cei 34 de ani de independență, România a fost și rămâne cel mai important partener european de dezvoltare al Republicii Moldova. De-a lungul a trei decenii și jumătate, România a oferit Republicii Moldova ajutoare de peste 300 de milioane de euro. Suportul a venit în cele mai grele momente pentru istoria statului nostru.
În 1992, în timpul conflictului armat de pe Nistru, provocat de ruși, România a fost prima care a venit cu ajutoare umanitare. Iar patru ani mai târziu, statul român a lansat primele burse universitare pentru studenții moldoveni. În 30 de ani, peste 25.000 de elevi și studenți din R. Moldova și-au făcut studiile la licee și universități de peste Prut.
La începutul anilor 90, primele manuale cu grafie latină din care am învățat chiar eu, au fost aduse din România. O perioadă, elevii de pe cele două maluri ale Prutului au avut aceeași curricula școlară. Iar în fiecare raion din R. Moldova există cel puțin câteva școli și grădinițe renovate din banii statului român. România ne vrea educați!
România ne vrea independenți! Și de aceea a făcut tot ce i-am rugat pentru a ne recâștiga independența energetică. În 2014, a fost inaugurat gazoductului Iași-Ungheni, extins ulterior până la Chișinău. De 2 ani și jumătate, prin acest gazoduct vine gazul independenței noastre energetice de Rusia. Din 2022, România a devenit furnizorul principal de energie electrică pentru Moldova, salvându-ne de întuneric mai ales în lunile de criză. Din toamna acestui an, vom mai avea un pod energetic peste Prut – linia de înaltă tensiune Isaccea – Vulcănești – Chișinău. Odată cu el, rupem lanțurile care de decenii ne-au ținut priponiți energetic de ruși.
Dar în relațiile dintre București și Chișinău au fost periodic și altfel de poduri. În 2020, când R. Moldova s-a pomenit neputincioasă în a-și asigura cetățenii cu vaccinuri anti-Covid, iar spitalele nu dispuneau de echipamente medicale elementare pentru a face față pandemiei, România a fost, din nou, printre primele care au sărit în ajutor. Camioanele cu cele 200.000 de doze de vaccin și tone de echipamente medicale au fost oprite sub podul de la Telecentru. Așa a ales premierul de atunci, Ion Chicu, să mulțumească pentru mâna de ajutor întinsă. Cu fast și alai au fost întâmpinate doar amărâtele vaccinuri Sputnik de la ruși, în mare parte destinate Transnistriei și cele cinci autospeciale rusești aduse de primarul Ion Ceban chiar în buricul Capitalei. Simbolice gesturi pentru niște politicieni declarați pro-europeni.
România a găsit înțelepciunea diplomatică de a păstra relații bune și de a ajuta R. Moldova indiferent de conjunctura politică de la Chișinău. Iar cel mai important lucru oferit cetățenilor din R. Moldova este cetățenia română pentru peste 1 milion dintre noi. La începutul anilor 2000, cetățenia română a fost pentru mulți basarabeni biletul de salvare de la sărăcie, șansa de a merge legal la muncă în Europa. România ne vrea liberi!
Pașapoartele românești nu înseamnă însă doar beneficii. Avem drepturi și obligații. Iar unul dintre acestea este de a merge la vot. Cetățenii români din diasporă pot vota începând de astăzi, 2 mai, și până duminică, 4 mai. Oricât de banală ar părea fraza, dar votul nostru chiar poate fi decisiv. Să alegem cu grijă și cu multă cumpătare cel mai onest, necorupt și profesionist președinte pentru România. Un președinte care să ofere României o voce puternică în UE, nu un stat izolat din estul Europei.
Vă spun Verde-n ochi: o Românie mai puternică are și mai multe de oferit R. Moldova! Sunt încă atâtea poduri de construit!
