08 mai 2025, ora 13:45

Cât de periculos este unul din cei doi candidați la președinția română pentru Republica Moldova o poate spune doar SIS-ul, declară conducerea Parlamentului. Atât șeful Legislativului, cât și președintele Comisiei securitate declară că dosarul lui George Simion este secret și refuză să ofere detalii despre acesta. Unii deputați din opoziție consideră că restricția față de Simion trebuie ridicată.

„Instanța trebuie să se pronunțe, toți cei care au dovezi, instituții, persoane fizice să meargă în instanță să le prezinte pentru dacă o să spun eu acum ce cred o să influențez instanța și nu vreau. Dar dacă el câștigă? - Dar dacă nu, ce facem”, a menționat președintele Parlamentului,Igor Grosu.

Igor Grosu refuză să dea detalii din dosarul lui George Simion.

„Eu primesc periodic informații și acolo scrie restricționat, secret, din momentul în care o să fie scos ceva de pe hârtiile acestea vă comunic, deocamdată nu am voie, vă telefonez, deocamdată nu am voie”, a spus președintele Parlamentului, Igor Grosu.

Aceeași poziție a adoptat-o și președintele Comisiei Securitate a Parlamentului, Lilian Carp.

„ Sunt dosare clasificate, întrebarea puteți să o adresați doar SIS-ului, nu are nimeni acces la aceste dosare, inclusiv și eu nu am acces. - Dar acum acea decizie care a fost anterior luată, ar trebui revăzută? - Doar SIS poate să decidă dacă poate fi ridicată această interdicție, restul nimeni nu are dreptul”, a spus președintele Comisiei Securitate, Lilian Carp. 

Opoziția, de cealaltă parte, susține că țara noastră va trebui să scoată interdicția față de George Simion dacă acesta va câștiga fotoliul de la Cotroceni.

„Moldova are stabilite relații bilaterale cu România nu de ieri și nu de azi și continuitatea lor nu depinde de George Simion, Nicușor Dan, Maia Sandu, Grigore Novac. Relațiile bilaterale trebuie să rămână, să existe indiferent de politica pe o anumită perioadă care se duce într-un stat sau altul. Faptul că Simion cuiva nu-i place în România sau aici e altă chestie, după mine e problema internă a României și nu a noastră”, a menționat deputat BCS, Grigore Novac. 

„Republica Moldova trebuie să aibă legături de parteneriat și de frăție cu oricine a fi la putere, eu personal nu vreau să mă implic să dau poziția mea cum o fac alți colegi, consider acest lucru anormal, eu doar doresc statului român prosperitate în frunte cu un președinte care o să-și iubească țara cu adevărat și nu o să fie marioneta cuiva”,  a menționat deputatul BCS, Adrian Albu.

„Credem că noi trebuie să avem pur și simplu trebuie să avem relații bune cu vecinii noștri. Partidul de guvernare deja a făcut alegerea nu cred că este un pas deștept pentru că cine știe? Asta este democrația sperăm că”, a spus deputatul BCS, Constantin Starîș.

George Simion care se va confrunta în turul doi al alegerilor prezidențiale din România cu primarul de București, Nicușor Dan, a devenit prima interdicție în țara noastră încă în 2009. S-a întâmplat după o manifestare de comemorare a Unirii Basarabiei cu România, care ar fi încălcat ordinea publică. Simion și-a valabilă până în 2028. 

Serviciul de Informații și Securitate nu și-a motivat decizia, dar, potrivit fostului ministru al Apărării, Anatol Șalaru, liderul AUR a fost declarat persoană non-grata de către autoritățile de la Chișinău după ce s-ar fi întâlnit cu agenți ruși la Cernăuți și există probe care ar demonstra că acesta ar fi practicat activități ilegale care subminau statul. Simion a negat orice legătură cu agentura rusă și l-a dat în judecată pe Șalaru, doar că recent a pierdut în prima instanță.

18 decembrie 2025, ora 20:25

Parlamentul Moldovei propune un moratoriu pentru fermierii afectați de secetă. Un proiect de lege privind suspendarea urmăririi silite a bunurilor acestora pentru perioada 2024-2025 a fost votat în prima lectură de 88 de deputați.

Potrivit unui comunicat emis de Legislativ, moratoriul se va aplica pe o perioadă de 12 luni și va viza fermierii mici și micro, fidejusorii, membrii gospodăriilor țărănești, precum și alte persoane responsabile solidar pentru obligațiile debitorului. În această perioadă, vor fi suspendate măsurile de executare silită asupra bunurilor fermierilor, precum și calcularea dobânzilor și penalităților. 

Totodată, fermierii vor putea folosi bunurile agricole sechestrate în procesul de producție, iar recolta obținută va putea fi valorificată pentru achitarea datoriilor către creditori.

„Pentru a beneficia de aceste prevederi, fermierii trebuie să întrunească cumulativ o serie de condiții. Aceștia trebuie să fie încadrați în categoria fermierilor micro sau mici, să nu se afle în procedură de faliment sau lichidare și să nu fie incluși în lista de interdicție a subiecților subvenționării a Agenției de Intervenție și Plăți în Agricultură. De asemenea, fermierii trebuie să dețină sau să gestioneze terenuri agricole cu o suprafață totală de cel mult 1.800 de hectare”, explică autoritățile.

Proiectul a generat discuții aprinse în Parlament între deputații PAS și cei ai opoziției.

Vasile Costiuc, liderul fracțiunii Democrația Acasă, a făcut referire la protestele fermierilor din aceste zile de la Bruxelles și a transmis un mesaj pentru cei de acasă: „Când o să fie consolidați și solidari între ei, o să pună presiune pe orice guvernare și atunci o să reușim să avem și agricultură, și siguranță alimentară, și atunci o să ne dezvoltăm”.

Colegul său de fracțiune, Sergiu Stefanco a declarat că unica soluție pentru agricultori este „să găsim împreună cu factorii de decizie mecanisme de refinanțare”.

„Legea moratoriului practic nu rezolvă nimic, pentru că legea moratoriului trebuie să vină cu mecanisme de finanțare”, consideră deputatul.

În replică, deputatul PAS și președintele Comisiei pentru economie, buget și finanțe, Radu Marian, a îndemnat opoziția să nu încurce, dacă nu doresc să ajute.

„O lună de zile s-a lucrat, ca să existe un proiect prin care cu adevărat să ajutăm pe cei care sunt supuși executării”, a declarat Marian, subliniind că în ultimii 4 ani „8 miliarde de lei s-au acordat agricultorilor”.

Pe perioada moratoriului, fermierii debitori vor avea anumite responsabilități. Aceștia trebuie să păstreze bunurile agricole în stare bună de funcționare, să nu le vândă sau să le folosească drept garanții și să permită executorului judecătoresc să le verifice, raportând autorităților competente orice incident care ar putea afecta integritatea sau valoarea acestora.

Proiectul de lege urmează să fie examinat în lectura a doua, în plenul Parlamentului.

TV8.md amintește că în ședința de astăzi a Parlamentului, deputații din opoziție au solicitat ca ministra Agriculturii, Ludmila Catlabuga, să fie audiată în plenul Parlamentului.

Anterior, pe 10 decembrie, câteva zeci de fermieri din sudul țării au pichetat sediul Guvernului, în timp ce miniștrii se aflau în ședință. Agricultorii acuză autoritățile că nu iau măsuri concrete pentru a-i sprijini în fața efectelor severe ale secetei din acest an, mulți dintre ei fiind deja împovărați de datorii acumulate în anii precedenți din aceleași motive. 

Protestatarii au cerut instituirea unui moratoriu asupra executărilor silite, precum și restituirea sumelor aferente TVA-ului și accizelor și au avertizat că dacă revendicările nu vor fi luate în considerare, vor trece la un alt nivel de protest și vor scoate utilajele agricole în stradă.

Agricultorii au criticat-o dur pe ministra Catlabuga, acuzând-o de lipsă de dialog. Deși unii dintre protestatari au parcurs sute de kilometri până la capitală, demnitara nu a ieșit atunci să discute cu ei. În schimb, le-a transmis un mesaj de la tribună.

„Am gândit un concept sau un set de instrumente prin care să putem facilita activitatea acestor fermieri, să nu avem falimente în lanț și să putem prin principiul restructurării să menținem afacerile fermierilor. În contextul protestului, pot spune că îi aștept în continuare la minister”, a subliniat ministra Agriculturii, Ludmila Catlabuga.

Declarațiile ministrei nu i-a mulțumit, însă pe agricultori.