08 mai 2025, ora 08:15

Una din multiplele interdicții de intrare pe teritoriul Republicii Moldova în privința lui George Simion de la Partidul AUR, care se va duela în turul al doilea al prezidențialelor cu Nicușor Dan, a fost aplicată pe vremea în care vicedirector la Serviciul de Informații și Securitate (SIS) era Ruslan Munteanu. Acesta este fratele lui Valeriu Munteanu, acum vicepreședinte al Partidului AUR.

Ruslan Munteanu a devenit vicedirector la SIS în octombrie 2015, la aproximativ o lună după ce o instanță de la Chișinău a suspendat o decizie privind expulzarea în luna mai a aceluiași an a lui George Simion din Republica Moldova. 

În februarie 2016, în plin mandat al lui Ruslan Munteanu, decizia cu pricina a fost anulată de tot. 

Cu mai puțin de o lună mai devreme, a urmat încă o interdicție pentru controversatul unionist. Simion a aflat despre aceasta atunci când a încercat să traverseze frontiera, pe 5 februarie 2016, pentru a ajunge la un eveniment la Chișinău. 

„O nouă interdicție. Pusă pe 6 ianuarie. Nu știu să-mi zică mai multe detalii, nu am voie sa intru în Republica Moldova. La ora 12:00 trebuia sa fiu la Teleradio-Moldova să înmânez premiile la concursul Ars Adolescentina”, a scris atunci George Simion pe contul său de Facebook.

Deși datele vorbesc de la sine, Ruslan Munteanu neagă că cel puțin una dintre interdicții în privința lui George Simion a fost aplicată pe vremea când el activa la SIS.

„În septembrie 2016, i se retrage calitatea de indezirabil la inițiativa SIS. Atunci când am plecat de la SIS, fix peste o lună, el este din nou declarat indezirabil de colegii mei”, a declarat Munteanu pentru TV8. 

Mai mult, fratele lui Valeriu Munteanu îi ia partea lui George Simion, despre care spune că nu a fost vreodată un pericol pentru Republica Moldova. 

„George Simion nu a fost și nu este un pericol pentru Republica Moldova. Este o situație inventată de politicieni, pentru că cumva ei interpretau atunci că el le fură electoratul unionist”, a spus Munteanu.

George Simion a avut din 2009 probleme cu autoritățile moldovenești, când a fost dat afară din țară de poliție după o manifestare de comemorare a unirii Basarabiei cu România, care ar fi încălcat ordinea publică.

Anul 2018, cel al Centenarului Unirii, i-a adus o nouă expulzare lui George Simion pentru cinci ani. În acel an, Simion a fost escortat până la graniță, pe 1 octombrie 2018, chiar de angajații Biroului pentru Migrație și Azil din R. Moldova. Interdicția i-a fost stabilită după ce în 27 august 2018, unui grup de cetățeni români, participanți la Marșul Unirii, nu li s-a permis trecerea frontierei de stat a Republicii Moldova. Motivul inițial a fost comportamentul inadecvat și provocator al unor persoane, refuzul de a se conforma procedurilor legale și o serie de amenințări în discuțiile cu reprezentanții Poliției de Frontieră. 

Ultima interdicție în privința lui George Simion a fost aplicată în februarie 2024, când fostul activist a fost interzis în țara noastră pentru încă 5 ani. Inspectoratul General pentru Migrație anunța atunci că de la începutul războiului în Ucraina, a fost luată măsura asiguratorie de declarare ca indezirabili în cazul a 98 de străini.

„În Republica Moldova, străinii pot fi declarate persoane indezirabile dacă aceștia au desfășurat, desfășoară ori există indicii temeinice în privința acestora că intenționează să desfășoare activități de natură să pună în pericol securitatea națională sau ordinea publică”, a menționat Inspectoratul.

Pe 19 mai, magistrații unei instanțe de la Chișinău vor examina cererea prin care liderul AUR solicită să i se anuleze ultima interdicție de a intra în Republica Moldova.

George Simion este un activist civic și politician ultraconservator și de extremă dreaptă român care militează pentru unirea României cu Republica Moldova. Este deputat român al Partidului „Alianța pentru Unirea Românilor” (AUR). Acesta a candidat la prezidențialele de anul acesta din România și se va duela în turul de scrutin cu primarul Bucureștiului, Nicușor Dan. 

18 decembrie 2025, ora 20:25

Parlamentul Moldovei propune un moratoriu pentru fermierii afectați de secetă. Un proiect de lege privind suspendarea urmăririi silite a bunurilor acestora pentru perioada 2024-2025 a fost votat în prima lectură de 88 de deputați.

Potrivit unui comunicat emis de Legislativ, moratoriul se va aplica pe o perioadă de 12 luni și va viza fermierii mici și micro, fidejusorii, membrii gospodăriilor țărănești, precum și alte persoane responsabile solidar pentru obligațiile debitorului. În această perioadă, vor fi suspendate măsurile de executare silită asupra bunurilor fermierilor, precum și calcularea dobânzilor și penalităților. 

Totodată, fermierii vor putea folosi bunurile agricole sechestrate în procesul de producție, iar recolta obținută va putea fi valorificată pentru achitarea datoriilor către creditori.

„Pentru a beneficia de aceste prevederi, fermierii trebuie să întrunească cumulativ o serie de condiții. Aceștia trebuie să fie încadrați în categoria fermierilor micro sau mici, să nu se afle în procedură de faliment sau lichidare și să nu fie incluși în lista de interdicție a subiecților subvenționării a Agenției de Intervenție și Plăți în Agricultură. De asemenea, fermierii trebuie să dețină sau să gestioneze terenuri agricole cu o suprafață totală de cel mult 1.800 de hectare”, explică autoritățile.

Proiectul a generat discuții aprinse în Parlament între deputații PAS și cei ai opoziției.

Vasile Costiuc, liderul fracțiunii Democrația Acasă, a făcut referire la protestele fermierilor din aceste zile de la Bruxelles și a transmis un mesaj pentru cei de acasă: „Când o să fie consolidați și solidari între ei, o să pună presiune pe orice guvernare și atunci o să reușim să avem și agricultură, și siguranță alimentară, și atunci o să ne dezvoltăm”.

Colegul său de fracțiune, Sergiu Stefanco a declarat că unica soluție pentru agricultori este „să găsim împreună cu factorii de decizie mecanisme de refinanțare”.

„Legea moratoriului practic nu rezolvă nimic, pentru că legea moratoriului trebuie să vină cu mecanisme de finanțare”, consideră deputatul.

În replică, deputatul PAS și președintele Comisiei pentru economie, buget și finanțe, Radu Marian, a îndemnat opoziția să nu încurce, dacă nu doresc să ajute.

„O lună de zile s-a lucrat, ca să existe un proiect prin care cu adevărat să ajutăm pe cei care sunt supuși executării”, a declarat Marian, subliniind că în ultimii 4 ani „8 miliarde de lei s-au acordat agricultorilor”.

Pe perioada moratoriului, fermierii debitori vor avea anumite responsabilități. Aceștia trebuie să păstreze bunurile agricole în stare bună de funcționare, să nu le vândă sau să le folosească drept garanții și să permită executorului judecătoresc să le verifice, raportând autorităților competente orice incident care ar putea afecta integritatea sau valoarea acestora.

Proiectul de lege urmează să fie examinat în lectura a doua, în plenul Parlamentului.

TV8.md amintește că în ședința de astăzi a Parlamentului, deputații din opoziție au solicitat ca ministra Agriculturii, Ludmila Catlabuga, să fie audiată în plenul Parlamentului.

Anterior, pe 10 decembrie, câteva zeci de fermieri din sudul țării au pichetat sediul Guvernului, în timp ce miniștrii se aflau în ședință. Agricultorii acuză autoritățile că nu iau măsuri concrete pentru a-i sprijini în fața efectelor severe ale secetei din acest an, mulți dintre ei fiind deja împovărați de datorii acumulate în anii precedenți din aceleași motive. 

Protestatarii au cerut instituirea unui moratoriu asupra executărilor silite, precum și restituirea sumelor aferente TVA-ului și accizelor și au avertizat că dacă revendicările nu vor fi luate în considerare, vor trece la un alt nivel de protest și vor scoate utilajele agricole în stradă.

Agricultorii au criticat-o dur pe ministra Catlabuga, acuzând-o de lipsă de dialog. Deși unii dintre protestatari au parcurs sute de kilometri până la capitală, demnitara nu a ieșit atunci să discute cu ei. În schimb, le-a transmis un mesaj de la tribună.

„Am gândit un concept sau un set de instrumente prin care să putem facilita activitatea acestor fermieri, să nu avem falimente în lanț și să putem prin principiul restructurării să menținem afacerile fermierilor. În contextul protestului, pot spune că îi aștept în continuare la minister”, a subliniat ministra Agriculturii, Ludmila Catlabuga.

Declarațiile ministrei nu i-a mulțumit, însă pe agricultori.