Ucraina acuză Rusia că a lansat zeci de atacuri de-a lungul liniei frontului, precum și un asalt în care au fost implicate peste 100 de drone. Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat luni seara că regretă „tăcerea ciudată” Moscovei după cererea de încetare a focului pe 30 de zile formulată de Kiev și aliații săi. Kievul a anunțat că va considera absența lui Vladimir Putin, la negocierile din Istanbul, un semn că Moscova nu își dorește încetarea războiului, relatează AFP, după ce Zelenski i-a propus lui Putin o întâlnire față în față, iar Kremlinul a evitat să ofere un răspuns.

Pe de altă parte, Rusia a atacat Ucraina cu drone și bombe ghidate în timpul nopții, continuând să lanseze arme în diferite regiuni după expirarea termenului limită de 12 mai pentru o încetare necondiționată a focului, notează The Kyiv Independent. Statul Major General ucrainean a raportat că luni au avut loc 133 de lupte pe front, inclusiv 50 pe frontul de la Pokrovsk.

UPDATE Șefa politicii externe a Uniunii Europene, Kaja Kallas, a făcut declarații în contextul în care Vladimir Putin a propus discuții directe cu Ucraina, potrivit Reuters. „Nu cred că ei (n.r. rușii) sunt interesați de pace. Ei continuă să bombardeze Ucraina. Dacă ar fi interesați de pace, ar putea să se oprească chiar acum”, a declarat, marți, Kaja Kallas reporterilor la un summit al democrației la Copenhaga, potrivit HotNews.

UPDATE Președintele american Donald Trump va trimite doi emisari în Turcia pentru a participa la discuția Rusia-Ucraina. Informația nu este confirmată în mod oficial. Luni, Trump a spus că ia în calcul să meargă personal în Turcia pentru a participa la negocieri. Trei surse au prezentat informația privind emisarii speciali, a anunțat, în exclusivitate, Reuters. Emisarii sunt Steve Witkoff și Keith Kellogg, conform surselor, scrie Mediafax.

UPDATE Preşedintele american Donald Trump, care a început marţi un turneu în Orientul Mijlociu, a anunţat luni că ”ia în calcul” să se ducă în Turcia la eventuale negocieri ruso-ucrainene.

UPDATE Uniunea Europeană este determinată să oprească în totalitate dependența de Rusia în materie de energie, afirmă Dan Jorgensen, comisarul european al Energiei, cu ocazia unei reuniuni organizate de Președinția poloneză a Consiliului UE, scrie Gândul.

UPDATE Uniunea Europeană este pregătită să impună Rusiei sancțiuni mai stricte dacă nu se vor realiza progrese cu privire la încheierea războiului din Ucraina săptămâna aceasta, a declarat marți cancelarul german Friedrich Merz, adăugând că a fost pregătit un nou pachet de sancțiuni. „Așteptăm acordul președintelui rus Vladimir Putin și am convenit că, dacă nu vor exista progrese reale în săptămâna aceasta, dorim să lucrăm împreună la nivel european pentru o înăsprire semnificativă a sancțiunilor”, a declarat Merz la o conferință de presă susţinută în compania omologului său grec. „Ne vom îndrepta atenţia spre alte domenii, cum ar fi sectorul energetic și, de asemenea, piața financiară”, a spus el, potrivit Rador.

UPDATE Berlinul a îndemnat Moscova să facă un ”pas decisiv” în favoarea păcii în Ucraina, cu două zile înaintea acestor eventuale negocieri ruso-ucrainene la Istanbul, la care preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a invitat pe omologul său rus Vladimir Putin. ”Rusia trebuie să facă un pas înainte decisiv şi să se arate dispusă să se aşeze la masa negocierilor”, declară presei, la Berlin, şeful diplomaţiei germane, Johann Wadephul. ”Ucraina a făcut un mare pas înainte, ea este pregătitî să înceapă negocieri necondiţionate în vederea unei încetări a focului şi unui acord de pace”, a subliniat noul şef al diplomaţiei germane.

UPDATE Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a refuzat marţi să se exprime asupra propunerii făcute de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski de a avea o întâlnire cu omologul său rus Vladimir Putin în cadrul unor eventuale discuţii joi, la Istanbul, lăsând spațiu de interpretări.  

UPDATE Generalul în rezervă Valeri Zalujnîi avertizează statele occidentale că strategiile militare ale NATO sunt depășite de provocările pe care le aduce războiul modern. Concluzia lui Zalujnîi este amară, dar lucidă: „Noi, în Ucraina, luptăm deja în războiul viitorului. Voi, în NATO, riscați să vă pregătiți pentru războaiele trecutului. Dacă nu ne ascultați acum, va veni o zi în care veți dori să fi învățat de la noi”, notează Adevărul.

UPDATE Kremlinul a respins marți, calificând drept părtinitoare, o decizie a Consiliul Aviației al ONU conform căreia Rusia a fost responsabilă pentru doborârea unui avion malaezian de pasageri deasupra Ucrainei, în 2017, incident soldat cu moartea tuturor celor 298 de pasageri și membri ai echipajului, relatează Reuters.

UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski merge la Istanbul unde îl va aștepta pe Vladimir Putin pentru discuții directe cu privire la pacea în Ucraina însă liderul de la Kremlin nu intenționează să participe, potrivit unor surse apropiate Kremlinului. O sursă de la Gulagu Net, apropiată Serviciului Federal de Protecție (FSO), a raportat că serviciul de securitate al președintelui nu are planuri pentru vizita sa în Turcia. Informațiile sunt actuale începând cu ora 09:30, ora Moscovei, notează Știripesurse.

UPDATE Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski nu va accepta să se întâlnească joi în Turcia cu niciun alt reprezentant al Rusiei în afară de şeful statului rus Vladimir Putin, a declarat consilierul administraţiei prezidenţiale de la Kiev, Mihailo Podoliak.

UPDATE Rusia continuă pregătirile pentru negocierile cu Ucraina, care sunt programate să aibă loc pe 15 mai la Istanbul, a declarat secretarul de presă al prezidențialului rus, Dmitri Peskov, într-o conferință de presă.

UPDATE Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, se va deplasa săptămâna aceasta în Turcia pentru a negocia „tot ceea ce poate contribui la o pace justă și durabilă”, declară șeful său de cabinet, notează Politico, potrivit Mediafax. Comentariile lui Andriy Yermak au loc după oferta președintelui rus de a purta discuții directe cu Zelenski „fără nicio condiție prealabilă”.

UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că-l va aștepta personal, în Turcia, pe Vladimir Putin, pentru a pune capăt conflictului din Ucraina. „Suntem pregătiți pentru discuții directe cu Putin. Este esențial ca noi, cei din Europa, să continuăm să lucrăm împreună pentru a asigura garanții de securitate pe termen lung. Vom rămâne în contact permanent cu Statele Unite. Președintele Erdogan și cu mine am convenit să continuăm eforturile comune pentru a asigura pacea”, a mai notat președintele ucrainean pe X.

UPDATE Preşedintele american Donald Trump a declarat luni că este optimist cu privire la discuţiile de la Istanbul. Există „potenţialul unei întâlniri bune” între Putin şi Zelenski, a declarat Trump la Washington, adăugând că „se gândeşte să zboare” la discuţii din vizita sa în Qatar şi Emiratele Arabe Unite din acea zi. Zelenski a susţinut perspectiva participării lui Trump la negocieri.

UPDATE Președintele american Donald Trump le-a dat un ultimatum Ucrainei și Rusiei: dacă nu fac progrese rapide în negocierile de pace, Statele Unite se vor retrage de la discuții. Declarația a fost făcută de trimisul special al lui Trump, Steve Witkoff, într-un interviu acordat publicației Breitbart News, potrivit The Kyiv Independent.

UPDATE Generalul Serghei Surovikin, fost comandant al trupelor ruse din Ucraina, cel care a orchestrat retragerea din Herson și fost șef al Forțelor Aerospațiale Ruse, a fost surprins recent la o ceremonie de depunere de coroane în Algeria, cu ocazia Zilei Victoriei, scrie The Moscow Times. Este prima sa apariție publică în aproape doi ani. Fotografiile au fost publicate pe canalul oficial de Telegram al ambasadei Rusiei din Algeria, notează publicația independentă rusă.

UPDATE Comisarul UE pentru Apărare, Andrius Kubilius, a declarat că serviciile de informații din Germania, Danemarca și alte țări consideră că Rusia va avea capacitatea de a ataca UE până în 2030 sau „chiar mai devreme, în următorii trei ani”. El a subliniat că Rusia și-a pus deja economia pe picior de război și este incapabilă să o readucă la starea anterioară. „Dacă în Ucraina se stabilește o pace sau un armistițiu, Rusia va continua să producă și să stocheze o mare cantitate de arme, ceea ce i-ar permite în cele din urmă să înceapă o nouă agresiune”, a declarat comisarul, potrivit NewsWeek.

UPDATE Președintele Ucrainei a declarat că prima sa conversație cu noul papă, ales săptămâna trecută, a fost “foarte caldă și cu adevărat substanțială” și i-a mulțumit pentru sprijin. “Prețuim profund cuvintele sale despre necesitatea de a realiza o pace dreaptă și durabilă pentru țara noastră și de a elibera prizonierii”, a spus Zelenski luni, potrivit Biziday.

UPDATE Liderul rus Vladimir Putin și-a intensificat campania de informare pentru a influența discuțiile occidentale privind încetarea focului în Ucraina. În special, Kremlinul încearcă să folosească subiectul discuțiilor pentru a submina unitatea dintre Ucraina, Statele Unite și aliații europeni, pe fondul cererilor pentru o încetare a focului de 30 de zile, scrie Ziare.com.

UPDATE Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, care s-a oferit să găzduiască negocieri între Ucraina şi Rusia, şi-a exprimat speranţa că "fereastra de oportunitate" care s-a deschis în weekend "nu va fi pierdută", relatează luni AFP.

UPDATE Săptămână după săptămână, Kremlinul își repetă cererile - uneori schimbând formularea, dar nu și substanța. Conform acestei logici, pacea este posibilă doar atunci când Ucraina acceptă tot ce cere Rusia.Filmul „Ziua cârtiței”, în care actorul Bill Murray este forțat să retrăiască aceeași zi din nou și din nou, este extrem de popular în Rusia. Judecând după comentariile de duminică cu privire la Ucraina, Putin pare să fie și el un fan. Bine ați venit în bucla temporală a Kremlinului. Din nou, a concluzionat publicația The Times, potrivit Ziare.com.

UPDATE Primele sisteme de apărare antiaeriană vor ajunge în Republica Moldova în 2026, a anunțat președintele Maia Sandu la emisiunea „Новая неделя”, de la TV8.  Discuții privind achiziționarea echipamentelor au loc în prezent cu Uniunea Europeană și țări aparte.

UPDATE Serviciile secrete militare ucrainene au făcut publice detalii despre o nouă rachetă de croazieră rusă, S8000 Banderol, despre care susțin că utilizează în mare parte componente provenite de la producători străini, inclusiv din Statele Unite. În mod neobișnuit, racheta a fost aparent dezvoltată pentru a fi lansată de pe drone și, potrivit unor informații, ar fi fost deja utilizată în luptă în războiul din Ucraina, scrie The War Zone.

UPDATE Evoluția războiului ”fără sfârșit” al Moscovei din Ucraina capătă noi accente, iar actorii implicați încearcă să găsească soluții diplomatice pentru terminarea conflagrației. În schimb, Vladimir Putin schimbă cuvintele și bagă SUA și Europa într-o ”buclă a timpului”, fără să accepte inițiativa de armistițiu propusă de marile puteri. În același timp, Donald Trump dezvăluie o ”cădere” în timpul nopții, în care recunoaște că eșecul său de a aduce pacea în Ucraina îl ține treaz la ore mici.Președintele rus oferă discuții directe cu Kievul, dar traducerea mesajului de la Kremlin sugerează că va accepta doar capitularea lui Zelenski și porțiuni din teritoriul Ucrainei. Putin respinge încetarea focului de pe 12 mai propusă de SUA, Marea Britanie, Franța, Germania și Ucraina, potrivit The Times, citat de Ziare.com.

UPDATE Cel de-al doilea mandat al lui Donald Trump de la Casa Albă a fost presărat cu nu mai puțin de 147 de ordine executive, dar și cu multe apeluri către Putin pentru o pace durabilă în Ucraina. Însă acum președintele american ignoră Rusia, Marea Britanie, Germania și alte țări și face prima sa vizită în străinătate din 2025. Este o mutare neașteptată, iar trei ținte aflate la circa 11.000 de kilometri se găsesc pe agenda sa: Arabia Saudită, Qatar și Emiratele Arabe Unite, unele dintre cele mai bogate state din lume.Trei națiuni arabe din Golf, bogate în energie, se întrec în a-și transforma influența asupra lui Donald Trump în câștiguri tangibile, președintele sperând să obțină investiții de trilioane de dolari din partea acestora în Statele Unite, potrivit CNN, citat de Ziare.com.

UPDATE Parlamentarii ucraineni au aprobat acordul dintre Ucraina și Statele Unite privind resursele subsolului. Transmisiunea ședinței Radei Supreme a avut loc pe canalul Telegram al deputatului Ya. Jeleznak. La vot au participat 338 de deputați, fără abțineri sau oponenți, informează neftegaz.ru.

UPDATE Volodimir Zelenski l-a eliberat din funcție pe fostul adjunct al ministrului ucrainean al Apărării, general-locotenent Ivan Havrîliuk. Acesta renunțase la funcția de prim-adjunct al ministrului Apărării pe 11 aprilie, pe fondul scandalului legat de gestionarea de către minister a achizițiilor pentru apărare, relatează Kiev Independent.

UPDATE Statele Unite devin din ce în ce mai puțin populare la nivel global după întoarcerea lui Donald Trump la Casa Albă, conform unor noi date prezentate de Indexul de Percepție a Democrației din 2025, un studiu uriaș care centralizează atitudinile față de democrație, geopolitică și jucători globali, la care au participat mai mult de 110.000 de respondenți din 100 de țări, scrie POLITICO.

UPDATE Forțele de operațiuni speciale (SOF) ale Ucrainei au folosit drone pentru a distruge un sistem rusesc de rachete sol-aer Buk-M3 și un sistem de rachete cu lansare multiplă Uragan-1. În timpul unei misiuni speciale de recunoaștere într-una dintre zonele operaționale, militarii ucraineni au detectat un Buk-M3 și un Uragan-1, scrie Spotmedia.

UPDATE Un memorial din Ieleznogorsk, al doilea cel mai mare oraș din regiunea Kursk, dedicat soldaților ruși căzuți în Al Doilea Război Mondial, conține aparent 7 fotografii false ale actorului american de filme pentru adulți Billy Herrington (1969-2018), relatează Daily Star. Un adolescent de 16 ani a pretins că starul american este „erou de război” și ar fi trimis imaginile către creatorii mozaicului, potrivit Libertatea.

UPDATE Un cetățean al Uzbekistanului care a luat parte la ofensiva împotriva forțelor ucrainene a fost capturat de militarii din Batalionul 106 al Brigăzii 63 Mecanizate de Oțel a Forțelor Armate ale Ucrainei pe frontul din Lîman, relatează Ukrainska Pravda. Prizonierul, pe nume Umit, a spus că a acceptat să meargă pe front în schimbul cetățeniei ruse, promisă după un an de serviciu, și o recompensă în numerar de 2 milioane de ruble (aproximativ 24.875 de dolari). Acesta a susținut că nu a avut experiență militară anterioară și nu a făcut armata. După recrutare, a fost trimis să atace poziții ucrainene, iar în timpul unei lupte s-a rătăcit, a fost lovit, și-a pierdut orientarea și a ajuns chiar pe pozițiile armatei ucrainene, unde a fost prins. "Am fost un prost. Nu credeam că va fi așa. Am crezut că voi sluji în armată și mă voi întoarce. Dar asta nu este armată; aici trebuie să ucizi oameni. Nu vreau să ucid pe nimeni. Nu vreau să distrug o țară", a spus uzbekul, potrivit Spotmedia.

UPDATE Analiza publicată de Institutul pentru Studiul Războiului din SUA atrage însă atenția asupra riscurilor. Potrivit experților americani, Rusia ar putea profita de negocieri pentru a forța o capitulare totală a Ucrainei și instaurarea unui regim marionetă la Kiev. Printre cerințele Kremlinului s-ar putea număra și recunoașterea anexării celor patru regiuni ocupate parțial din sudul și estul Ucrainei. Între timp, pe flancul nordic al NATO, tensiunile militare continuă. Rusia a desfășurat zeci de elicoptere, avioane de luptă și blindate la doar 175 de kilometri de granița cu Finlanda, potrivit NewsWeek.

UPDATE Ungaria nu va sprijini inițiativa Comisiei Europene de a renunța la energia rusească, dar nu va putea împiedica aprobarea planului în UE dacă decizia se va lua prin vot majoritar. Premierul Viktor Orban a transmis că nu va putea accepta propunerea cu majoritatea calificată, caz în care votul Ungariei împotriva planului nu va conta foarte mult, conform Știripesurse.

UPDATE Uniunea Europeană ameninţă Rusia cu noi sancţiuni dacă nu acceptă armistiţiul de 30 de zile agreat de Kiev, înaintea oricăror negocieri de pace. Potrivit ministrului ucrainean de externe, care a discutat ieri cu omologii europeni reuniţi la Londra, sancţiunile ar lovi sectoarele bancar şi energetic ruseşti. Totodată miniştrii europeni ai apărării se întâlnesc săptămâna aceasta la Roma pentru măsuri de întărire a apărării Ucrainei, iar Germania nu exclude livrarea rachetelor cu rază lungă, solicitate de multă vreme de ucraineni.

UPDATE Ministrul italian al Apărării, Guido Crosetto, îi va primi, vineri, 16 mai, pe omologii săi din alte patru mari puteri militare europene – Germania, Franța, Polonia și Regatul Unit – pentru a discuta despre coordonarea sprijinului pentru Ucraina. Aceasta este a patra întâlnire de acest tip, după cele de la Berlin (25 noiembrie), Varșovia (13 ianuarie) și Paris (12 martie). La finalul reuniunii, cei cinci miniștri vor susține o conferință de presă comună, notează Gândul.

UPDATE Într-o convorbire telefonică, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a discutat telefonic cu omologul său turc, Hakan Fidan, despre propunerea făcută Ucrainei de preşedintele Rusiei de a începe negocieri de pace directe, pe 15 mai, la Istanbul. Nu au fost oferite detalii despre această convorbire telefonică, relatează agenţia Interfax, scrie Rador.

UPDATE „Din păcate, lumea nu a primit încă un răspuns clar din partea Rusiei cu privire la numeroasele propuneri de încetare a focului. Într-un fel sau altul, Rusia va trebui să pună capăt acestui război. Cu cât mai repede, cu atât mai bine”, a transmis Volodimir Zelenski, liderul de la Kiev, scrie NewsWeek.

UPDATE Rusia a continuat să atace regiunile Mykolaiv, Kirovohrad, Vinnytsia și Odesa cu drone după miezul nopții, a raportat Forțele Aeriene. Moscova a lansat, de asemenea, bombe ghidate KAB în regiunea Sumî, în nord-est. Amenințările peste noapte au urmat unei zile de atacuri rusești în curs de desfășurare la data la care ar fi trebuit să înceapă încetarea focului. Ministrul de externe Andrii Sybiha a informat aliații europeni la un summit de la Londra că forțele ruse au continuat să atace pozițiile ucrainene de pe front și au rănit șapte persoane într-o lovitură cu drone peste noapte, scrie Știripesurse.

UPDATE Președintele american Donald Trump a fost mai evaziv cu privire la sancțiunile împotriva Moscovei. Deși a susținut inițial cererea de încetare a focului dintre Ucraina și Europa, el și-a schimbat curând tactura, îndemnând Ucraina să accepte invitația lui Putin la discuții de pace și să încerce să negocieze o încetare a focului acolo. Trump a spus pe 12 mai că s-ar putea chiar să ia în considerare să se alăture lui Zelensky și Putin la Istanbul. „M-am gândit chiar să zbor peste – nu sunt sigur unde voi fi joi, am atât de multe întâlniri”, a spus el, notază Știripesurse.

UPDATE Pentru prima dată în ultimii trei ani, Rusia și Ucraina ar putea sta din nou față în față într-o tentativă de reluare a negocierilor de pace. Recep Tayyip Erdogan l-a sunat personal pe Vladimir Putin pentru a-l invita la Istanbul, însă Kremlinul nu a confirmat prezența, notează NewsWeek.

UPDATE Agenția ONU pentru aviație civilă, OACI, susține că Rusia este responsabilă pentru prăbușirea zborului MH17, doborât în urmă cu zece ani deasupra Ucrainei și soldat cu moartea a 298 de pasageri și membri ai echipajului, notează AFP.

UPDATE Agenția internațională de presă Reuters a confirmat că rachetele balistice cu rază scurtă de acțiune (SRBM) Fath 360, fabricate în Iran, urmează să fie livrate Rusiei în viitorul apropiat. „Importanța acestei livrări constă nu doar în capacitatea sistemelor, ci și în implicațiile strategice ale cooperării militare tot mai ample dintre cele două națiuni, în contextul războiului în desfășurare din Ucraina”, notează armyrecognition.com.

UPDATE Europa se repoziționează strategic în fața agresiunii ruse. Dincolo de structurile oficiale ale Uniunii Europene, se conturează o nouă coaliție de apărare, formată din state cu voință politică fermă de a sprijini Ucraina și de a rezista în fața Moscovei. Potrivit istoricului austriac Oliver Jens Schmitt, România riscă să rămână izolată dacă alege un lider anti-european și suveranist, notează NewsWeek.

UPDATE Ministrul de Externe al Poloniei afirmă că ţara sa are dovezi că Rusia a recrutat persoane pe serviciul de mesagerie Telegram pentru a efectua incendiul masiv de anul trecut din centrul comercial din Varşovia, relatează BBC, preluat de News.ro.

UPDATE O amplă rețea de spionaj rusesc, activă în mai multe țări europene, a fost scoasă la iveală de o anchetă comună a Serviciului Elen de Informații (EYP) și a serviciului omolog din Lituania. Investigația vizează acțiuni desfășurate în Grecia, Cipru, Bulgaria, Muntenegru și Lituania, iar în centrul anchetei se află doi cetățeni greci.

UPDATE Problema transporturilor de gaze rusești către Europa este discutată în cadrul discuțiilor dintre Rusia și Statele Unite, a declarat vineri un oficial de la Kremlin, citat de agenția de știri de stat TASS, confirmând o informație exclusivă a Reuters cu o zi înainte.

Postul vamal Palanca și-a sistat activitatea, iar cel de la Tudora asigură traficul doar celor porniți la Belgorod-Dnestrovsk, urmare a unor noi atacuri cu drone rusești asupra podului de peste Nistru de la Maiaki.  Totodată, un raport publicat la Moscova trezește îngrijorări privind pregătirea unei posibile invazii în Moldova. Retorica oficială a Moscovei utilizează argumente aproape identice cu cele care au precedat invazia Ucrainei în 2022.

Vladimir Putin răspunde la întrebările rușilor în timp ce emisarul său, Kirill Dimitriev și o delegație ucraineană se deplasează în SUA pentru negocieri separate cu americanii. În paralel, Moscova a anunțat cel mai recent schimb al soldaților căzuți în război cu partea ucraineană. Astfel, Rusia a precizat că a predat Ucrainei rămășițele a 1.000 de soldați și a primit 26 de cadavre. Rusia și-a întețit operațiunile de spionaj asupra Occidentului și folosește tactici tot mai curajoase, potrivit unei anchete realizate de CNN. Totodată, Moscova ironizează Comisia Europeană după eșecul în demersul activelor rusești înghețate, iar Vladimir Putin amenință cu „consecințe grave”, dacă Europa ar trimite banii Rusiei către Ucraina.

UPDATE Observatorul militar al serviciului rus al BBC, Pavel Aksionov, a arătat că o parte din afirmațiile liderului de la Kremlin nu sunt confirmate de realitatea din teren. Putin a afirmat că orașul Siversk ar fi fost deja luat de armata rusă și că acest lucru deschide drumul pentru înaintarea spre vest, Kupiansk ar fi trecut integral sub control rusesc, forțele ruse ar fi preluat 50% din Huliaipole, iar Rusia ar deține controlul deplin asupra Vovceansk. În realitate, luptele continuă în Kupiansk, iar o parte din trupele ruse ar fi încercuite. Se dau lupte și în celelalte localități menționate, menționează Aksionov, potrivit Spotmedia.

UPDATE Rusia a lansat 160 de drone în timpul nopții. Apărarea aeriană a doborât sau bruiat 108 drone în sudul și estul Ucrainei, a comunicat dimineață Comandamentul Forțelor Aeriene al Ucrainei. 47 de drone au lovit în 23 de locuri, scrie Spotmedia.

UPDATE Lumea paralelă prezentată de Vladimir Putin rușilor la conferința sa: Ucraina a atacat prima; Zelenski nu a fost în Kupiansk, iar Kievul nu vrea să oprească războiul, scrie Digi24.

UPDATE Rusia și Belarus au transmis un mesaj direct Uniunii Europene, chiar în timp ce la Bruxelles se discuta despre utilizarea activelor rusești înghețate. Aleksandr Lukașenko a anunțat desfășurarea rachetei Oreșnik, capabilă să care încărcături nucleare, în Belarus. Racheta Oreșnik, lăudată frecvent de oficialii ruși, a fost folosită pentru prima dată în noiembrie 2024 împotriva unei fabrici de armament din Dnipro, Ucraina. Cu toate acestea, analiza ulterioară a resturilor a sugerat că este doar o modificare a unui model existent, conform televiziunii germane NTV.

UPDATE Președintele SUA, Donald Trump, speră ca Ucraina „să se miște rapid” în contextul eforturilor diplomatice pentru încheierea războiului declanșat de Rusia, reluând ideea că Moscova ar fi deschisă unui acord de pace – o convingere exprimată frecvent de Trump, dar care nu a fost confirmată până acum de fapte, scrie Spotmedia.

UPDATE Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a declarat vineri că va fi „din nou util” pentru el şi pentru europeni să discute cu omologul său rus, Vladimir Putin, în urma eforturilor actuale ale SUA de a pune capăt războiului din Ucraina, scrie AFP.

UPDATE David Arakhamia, liderul partidului „Slujitorul Poporului”, principalul partid aflat la putere în Ucraina, a declarat că „nu există nicio posibilitate” pentru un „bun acord de pace cu Rusia”, conform Mediafax. „Înțelegem că toți cei care gândesc - deși sunt mulți care încă mai cred că ar trebui să insistăm asupra unor condiții fantastice ale acordului- că acesta (n.r. - acordul) va fi slab, fie foarte slab, fie nu va exista niciun acord”, a declarat David Arakhamia, în cadrul conferinței „Ucraina și lumea în 2026”, conferință organizată la Kiev, potrivit Interfax Ukraine.

UPDATE Vladimir Putin l-a ironizat pe Volodimir Zelenski. „Este un artist — și unul destul de talentat. Spun asta fără nicio ironie. Știm asta din filmele lui”, a spus Putin despre înregistrarea video pe care președintele Ucrainei a făcut-o la intrarea în Kupiansk pentru a demonstra că orașul nu a fost ocupat de ruși. „De ce să stai la intrare? Intră în casă”, a adăugat el, susținând că orașul e sub controlul Rusiei, scrie Spotmedia.

UPDATE În contextul intensificării propagandei ruse, președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, a transmis un mesaj ferm liderului de la Kremlin, Vladimir Putin, afirmând că „istoria nu se repetă” și că imperiile nu pot fi reîncarnate, indiferent dacă este vorba despre un imperiu țarist sau despre fosta Uniune Sovietică. „Istoria nu se repetă, încercare de a reîncarna imperiul, pentru că asta se observă din politica lui de a restabili imperiul – fie că e țarist, fie că e URSS –, nu poți să faci lucrul acesta, iar ceea ce face el este crimă”, a declarat președintele Parlamentului, potrivit Moldpres. Șeful Legislativului de la Chișinău a avertizat, de asemenea, cetățenii moldoveni aflați pe teritoriul Federației Ruse să dea dovadă de maximă prudență, existând riscul ca aceștia să fie înrolați în armata rusă și obligați să lupte împotriva Ucrainei.

UPDATE Un raport publicat de Ministerul de Externe de la Moscova, în care apar termeni precum “denazificare” sau “regim totalitar”, trezește îngrijorări la Chișinău, după ce autoritățile ruse au comparat situația din Republica Moldova cu cea din Ucraina, scrie Antena3. Documentul rescrie istoria Republicii Moldova, fiind o copie la indigo a temelor pe care Vladimir Putin le-a folosit în contextul războiului din Ucraina: nu există un stat independent al Republicii Moldova, fiindcă moldovenii au o legătură cu poporul rus, statul moldovenesc este o construcţie artificială, iar conducerea asigurată de Maia Sandu are în spate un plan occidental antirusesc. Documentul amintește de scandalosul eseu al lui Vladimir Putin din 2021 care a precedat aproape programatic invazia din Ucraina. Vorbind atunci "Despre unitatea istorică a ruşilor şi ucrainenilor", Putin neaga legitimitatea întregii clase politice din Ucraina, reiterând ideea că populaţia Ucrainei este una iar conducerea ucraineană este alta.

UPDATE Vladimir Putin i-a spus jurnalistului NBC News Keir Simmons că „mingea este în întregime în terenul” Ucrainei și a Occidentului în negocierile de pace, în timp ce a lăudat eforturile „serioase” și „sincere” ale președintelui Trump de a pune capăt războiului.

UPDATE Dronele rusești produc victime tot mai aproape de Republica Moldova. Explozii la frontiera cu Ucraina au omorât o femeie și i-au rănit pe cei trei copii ai săi, care în momentul exploziei erau în mașină pe pod. Atacurile, repetate ieri și în această noapte, au blocat circulația către regiunea Odesa. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) asigură cazarea cetățenilor ucraineni a căror deplasare spre Ucraina a fost limitată în urma bombardamentelor podului peste Nistru, scrie RFI. Între timp, Rusia a lovit a treia oară podul, iar în regiune e alertă aeriană.

UPDATE Guvernul Danemarcei acuză Rusia că se află în spatele a două atacuri cibernetice „distructive și perturbatoare”, pe care autoritățile le consideră dovezi clare ale desfășurării unui război hibrid împotriva statelor occidentale, scrie Adevărul.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin a vorbit vineri pe larg despre drone și rolul acestora pe frontul din Ucraina, liderul de la Kremlin susținând în conferința sa anuală de presă că postul de operator de dronă a devenit cel mai râvnit de către voluntarii ruși, relatează TASS.

UPDATE Mai multe regiuni ale Rusiei au fost vizate de atacuri cu drone în cursul nopții de joi spre vineri. Atacurile au provocat un incendiu la o fabrică chimică și mai multe pene de curent, relatează Kyiv Post. Autoritățile ruse au raportat un val de atacuri cu drone desfășurate pe parcursul nopții în cel puțin șapte regiuni ale țării. Potrivit anunțului făcut de Ministerul Apărării de la Moscova, apărarea aeriană a interceptat și distrus 94 de drone ucrainene pe parcursul nopții, în regiunile Rostov, Belgorod, Voronej, Samara, Astrahan, Kursk și Krasnodar, dar și deasupra Mărilor Azov și Caspice.  

UPDATE Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat la conferința sa anuală de presă de vineri că Moscova "nu crede că Ucraina este pregătită pentru negocieri de pace", informează Reuters, potrivit Agerpres. Totuşi, potrivit EFE, Putin a afirmat că autorităţile ruse au primit "unele semnale" că Ucraina vrea să dialogheze cu Rusia pentru a pune capăt războiului, dar nu şi pentru rezolvarea problemei teritoriale. Totodată, Putin a salutat recentele câştiguri teritoriale ale armatei ruse în Ucraina, afirmând că forţele Moscovei "avansează de-a lungul întregului front", în timp ce eforturile diplomatice intense conduse de Statele Unite vizează încetarea războiului.

UPDATE Președintele SUA, Donald Trump, a semnat un proiect de lege privind bugetul apărării în valoare de 901 miliarde de dolari pentru anul 2026. Documentul include și ajutor pentru Ucraina în valoare de 800 de milioane de dolari, suma urmând să fie defalcată pe 2026 şi 2027, potrivit biroului de presă al Casei Albe, scrie Pravda.

UPDATE Nici Ucraina, nici Europa nu au în prezent o strategie clară de victorie, consideră istoricul Yaroslav Gryțak. Într-un interviu pentru UNIAN, el a declarat că lipsa unei strategii este, de fapt, „un drum lung și lent spre înfrângere”. Grytsak a explicat că Europa a fost „cu adevărat speriată” de Donald Trump, care a sugerat că Europa nu îl mai interesează, lăsând-o astfel fără protecția tradițională a SUA. În această situație, Ucraina a devenit cel mai mare scut al Europei, „cumpărând timp” pentru aceasta. Problema rămâne dacă acest timp va fi folosit pentru schimbări radicale și construcția unei strategii concrete de învingere a Rusiei. Grytsak consideră că punctul forte al Europei este marele său potențial economic, în timp ce slăbiciunea acesteia este faptul că nu își poate rezolva problemele de securitate, deoarece nu s-a pregătit pentru așa ceva. „Prin urmare, se pune întrebarea cum poate fi transformat acest potențial economic într-un obstacol în calea agresiunii ruse. Aceasta este problema centrală”, a concluzionat istoricul, potrivit Libertatea Cuvântului.

UPDATE Adjunctul ministrului Afacerilor Externe al Ucrainei, Serghii Kyslyția, a salutat decizia de a aloca finanțare Ucrainei, adoptată la reuniunea Consiliului European. Kyslyția a postat mesajul pe rețeaua X, vineri dimineață. „Într-adevăr, există momente când trebuie să ne amintim că „mai binele este dușmanul binelui”. Pentru liderii europeni a fost o noapte lungă, dar au reușit să obțină un rezultat acceptabil. 105 miliarde de dolari SUA sub formă de sprijin, necesar Ucrainei pentru a continua apărarea Europei, protejându-și propria țară”, a scris Kyslyția pe X, citat de Interfax-Ucraina.

UPDATE Personal rus care are legături cu armata și serviciile de securitate din Rusia a spionat în apele europene în timp ce lucra sub acoperire la bordul navelor care transportau petrol rusesc, susțin surse de informații occidentale și ucrainene, scrie Spotmedia.

UPDATE Petrolierul rusesc Valeri Gorceakov a început să se scufunde care a fost lovit de drone ucrainene în portul Rostov. Nava parțial inundată a fost înconjurată de bariere de protecție, dar nu există semne evidente ale operațiunilor de salvare, relatează Astra. Totodată, un oficial al SBU a declarat pentru agenția Reuters că dronele aeriene au lovit nava Qendil, aflată la peste 2.000 de kilometri de Ucraina. Și presa ucraineană scrie despre operațiunea fără precedent a unității Alpha, citând tot o sursă din interior.

UPDATE Kirill Dmitriev, unul dintre principalii emisari ai Kremlinului a transmis printr-un mesaj publicat pe X: „Lovitură majoră pentru susținătorii războiului din UE, conduși de Ursula, vocile rațiunii din UE au blocat utilizarea ilegală a rezervelor rusești pentru finanțarea Ucrainei. Legea și rațiunea înving, pentru moment”. Grigory Karasin, președintele Comisiei pentru afaceri externe din camera superioară a parlamentului rus, care a scris pe Telegram că „pentru moment, dreptul internațional, nu Ursula von der Leyen, prevalează”, adăugând; „resturile unei abordări civilizate a tradițiilor financiare au împiedicat pe cei care doreau o prăbușire majoră”, scrie Mediafax.

UPDATE Negocierile s-au blocat după ce premierul Belgiei, Bart De Wever, a refuzat să renunțe la obiecțiile sale privind folosirea activelor rusești, depozitate într-o instituție financiară cu sediul la Bruxelles. De Wever a avertizat că o astfel de măsură ar expune Belgia unor riscuri juridice în fața Moscovei, scrie Mediafax.

UPDATE Volodimir Zelenski s-a declarat recunoscător pentru decizia UE de a acorda Ucrainei un împrumut în valoare de 90 de miliarde de euro. Liderul de la Kiev consideră sprijinul drept „semnificativ” și care „întărește cu adevărat reziliența”, scrie Digi24.

UPDATE Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene s-au reunit joi în cadrul Consiliului European pentru a dezbate propunerea președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, de a folosi activele rusești înghețate pentru sprijinirea financiară a Ucrainei. Discuțiile nu au rezultat într-o înțelegeri, blocul comunitar optând pentru împrumut de 90 de miliarde de euro din bugetul Uniunii, scrie Mediafax.  

UPDATE Ucraina anunţă vineri că a primit din Rusia 1.003 cadavre, prezentate de către ruşi ca fiind ale unor militari ucraineni ucişi în lupte, care creşte la peste 16.000 numărul rămăşiţelor predate de către Moscova de la începutul acestui an. Moscova a anunţat, la rândul său, că a primit rămăşiţele a 26 de militari ruşi de la Kiev, relatează AFP.

UPDATE Raiffeisen Bank International (RBI), cea mai mare bancă occidentală care încă operează în Rusia, a fost obligată joi să plătească aproape 400 de milioane de dolari drept despăgubiri pentru pierderile suferite de compania rusă Rasperia, din cauza sancțiunilor europene. Raiffeisen a declarat într-un comunicat că suma – 339 de milioane de euro – reflectă suma blocată deținută de Rasperia la Viena și că va face apel împotriva hotărârii. În martie, RBI confirmase deja că trebuie să plătească daune de peste 2 miliarde de euro către Rasperia, o companie rusă de investiții, scrie Kiev Post. 

UPDATE Vladimir Putin și-a început conferința vorbind despre conflictul din Ucraina,  susținând că nu consideră că Kievul este gata de discuții de pace.A trecut apoi la economie, afirmând că în ultimii trei ani economia Rusiei a crescut cu 9,7%, „mult mai mult decât în Europa”. Președintele Rusiei a criticat UE pentru intenția sa de a utiliza activele înghețate ale Rusiei pentru a finanța Ucraina, potrivit The CNN, NBC News, Moscow Times și Sky News.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin susține, vineri, o conferinţă de presă televizată, pentru a rezuma rezultatele anului care se încheie, relatează TASS. Evenimentul de amploare intitulat „Rezultatele anului”, va avea loc în principala sală de expoziții din Moscova, Gostinîi Dvor, unde s-au adunat deja sute de jurnaliști, inclusiv străini. La evenimentul  pe care Putin l-a organizat în diferite formate  începând cu 2001, acesta răspunde la zeci de întrebări despre tot felul de subiecte, de la creșterile de prețuri și propriul său viitor, până la armele nucleare și ceea ce Kremlinul numește „operațiunea militară specială” din Ucraina.