13 mai 2025, ora 14:00

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a decis astăzi sancționarea judecătoarelor Tamara Chișca-Doneva și Mariana Ursachi (Pitic) cu avertisment, pentru abateri disciplinare comise în cauze ce vizează Comisia Pre-Vetting. Cele două au făcut parte din completul de judecată al Curții Supreme de Justiție (CSJ) care, în vara anului 2023, a anulat 21 de hotărâri ale comisiei privind nepromovarea evaluării unor candidați.

Decizia vine la aproape doi ani de la autosesizarea Inspecției judiciare, lansată în urma declarațiilor prim-ministrului Dorin Recean, care avertiza că „cei care au participat la aceste acțiuni vor răspunde conform legislației în vigoare”.

Astăzi, 10 membri ai CSM au participat la examinarea contestației depuse de inspectorul-judecător Victor Pruteanu împotriva unei hotărâri din 19 aprilie 2024, emisă de Colegiul disciplinar, care înceta procedura disciplinară în cazul judecătorilor Tamara Chișca-Doneva, Mariana Ursachi (Pitic) și Ion Guzun. Aliona Miron și Ion Guzun s-au abținut de la examinarea cauzei disciplinare.

CSM a anulat hotărârea Colegiului disciplinar și a constatat că Chișca-Doneva a comis o abatere disciplinară în cauza Ecaterinei Buzu, pentru că nu s-ar fi abținut de la examinarea unui dosar în care existau motive legale pentru abținere, tergiversând astfel cauza. Pentru această încălcare, judecătoarei aflate în demisie i s-a aplicat sancțiunea de avertisment. Ioana Chironeț a avut opinie separată.

O sancțiune similară a fost aplicată și Marianei Ursachi (Pitic), în cazul Angelei Bostan împotriva Comisiei Pre-Vetting. Și în acest caz, s-a constatat nerespectarea obligației de abținere. Opt membri ai CSM au votat pro, iar Ioana Chironeț a fost contra.

În rest, CSM a încetat procedura disciplinară pe celelalte capete de acuzare pentru toți cei trei magistrați vizați: Chișca-Doneva, Ursachi și Ion Guzun, constatând că nu au fost comise alte abateri decât cele deja sancționate.

TV8.md amintește că în vara lui 2023, completul din care făceau parte cei trei judecători a anulat în serie 21 de decizii ale Comisiei Pre-Vetting. Judecătorul Ion Guzun a pronunțat toate hotărârile de anulare a deciziilor comisiei Pre-Vetting pe 2 august 2023, iar o săptămână mai târziu a depus cerere de demisie din sistem. 

În februarie 2025, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a decis reluarea procedurii disciplinare împotriva celor trei, după ce inspectorul-judecător Victor Pruteanu a contestat o decizie prin care Inspecția Judiciară închisese anterior dosarul.

Contactat atunci de TV8, magistratul a explicat că a anulat deciziile comisiei Pre-Vetting din cauza viciilor de procedură.

„Aceste decizii au fost bazate pe o examinare detaliată a dosarelor și a fost luată în considerație legea. Nu am fost influențați de careva factori externi sau presiuni politice”, a declarat Guzun pentru TV8.

Totuși, spunea magistratul, în perioada în care a fost implicat în examinarea cauzelor, au existat declarații ale unor politicieni care au contestat deciziile luate de Curtea Supremă de Justiție, considerându-le ilegale. Guzun crede că tocmai aceste declarații ale reprezentanților puterii au și determinat inițierea procedurilor disciplinare împotriva lui și a judecătorilor Tamara Chișcă-Doneva și Mariana Ursachi (Pitic).

„În această procedură disciplinară nu au fost indicate careva aspecte juridice, doar, cuvânt în cuvânt, au fost invocate declarațiile acestor politicieni. Este inadmisibil într-un stat de drept așa ceva”, a declarat Ion Guzun. Acesta mai afirma că procedura disciplinară este un test pentru independența sistemului.

Cât despre cererea sa de demisie din sistem, Guzun menționa că a fost forțat să plece, pentru că după pronunțarea hotărârilor, în aceeași zi, au fost întreprinse acțiuni disciplinare împotriva sa. 

Cine este Ion Guzun

Magistratul Ion Guzun, alături de magistrata Liliana Catană, a făcut parte din completul de judecată de la CSJ care, în 2014, l-a eliberat din arest pe interlopul Ion Druță, zis „Vania Pisateli”. Această decizie a fost examinată de Colegiul disciplinar al Consiliul Superior al Magistraturii. În rezultat, judecătorul a fost sancționat disciplinar cu avertisment.

Soția sa, Maria Guzun, la fel este judecătoare. Iar în 2019, Denis Guzun, fiul celor doi magistrați, a fost numit judecător la Curtea de Apel Chișinău, deși cel puțin 10 candidați au obținut un punctaj mai mare decât el. Averea familiei Guzun a crescut proporțional cu avansarea în carieră, scrie zdg.md.    

În octombrie 2019, judecătorul a intrat în vizorul Autorității Naționale de Integritate (ANI), după ce jurnaliștii de la Ziarul de Gardă au scris încă în 2016 că magistratul și-a cumpărat un Volvo XC70 cu 255.000 lei și are în construcție o casă. În urma verificărilor, care au durat circa un an și jumătate, ANI a decis încetarea procedurii de control și a considerat inoportună sesizarea organului de urmărire penală.

Tamara Chișca-Doneva – dosare la CtEDO și anchete ANI

Ion Guzun a depus cererea de demisie din sistem în aceeași zi cu Tamara Chișca-Doneva, o altă judecătoare vizată de procedura disciplinară reluată pentru anularea deciziilor comisiei Pre-Vetting.

Chișca-Doneva a fost anterior cercetată penal pentru îmbogățire ilicită, iar în septembrie 2022 a fost scoasă de sub urmărire penală. Chișcă-Doneva a fost suspectată că între anii 2014-2021, și-ar fi mărit substanțial patrimoniul, dar și pe cel al membrilor familiei sale, iar bunurile dobândite nu ar fi fost justificate în raport cu veniturile obținute din exercitarea atribuțiilor de serviciu. 

„Cutia Neagră PLUS” i-a analizat averea și a descoperit o afacere a familiei, pusă pe roate în satul Ratuș, raionul Criuleni, dar care nu se regăsește în declarațiile de avere.

În 15 aprilie 2022, Tamara Chișca-Doneva, prin decizia CSM, a fost suspendată din funcție. Ulterior, pe 27 februarie 2023, Curtea de Apel Chișinău a anulat hotărârea, iar judecătoarea a revenit în funcție. Totodată, a fost anulată, hotărârea prin care CSM, la solicitarea procurorului general interimar de atunci, Dumitru Robu, a eliberat acordul pentru efectuarea perchezițiilor în privința judecătoarei. 

Magistrata a făcut parte din complete de judecată care au luat decizii în dosare care, ulterior, au dus la condamnarea Republicii Moldova la CtEDO. Potrivit unei hotărâri a Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorilor al Consiliului Superior al Magistraturii din 11 octombrie 2019, doar în perioada 2016-2018, magistrata a luat decizii în patru cauze care au constituit obiect de examinare la Curtea Europeană.

Mariana Ursachi - magistrata cu Porsche Cayenne de 11.000 de lei

Mariana Ursachi este cunoscută drept judecătoarea cu Porsche Cayenne de 11.000 de lei, o sumă mult mai mică decât valoarea reală a unui asemenea automobil. 

Totuși, un control al ANI care a vizat automobilul a constatat că magistrata nu a încălcat nimic indicând valoarea redusă a automobilului. În schimb, a depistat că magistrata nu a declarat un apartament deținut prin contract de folosință și posesie și un automobil de model Lexus, deținut prin contract de comodat. Totuși, cauza a fost casată pe motiv de  „lipsă a încălcării intenționate a regimului juridic al declarării veniturilor și proprietății”.

Pitic a fost în trecut membră a Consiliului Institutului Naţionalde Justiţie (INJ), iar o perioadă a deținut funcția de director interimar al INJ. În iulie 2019, la inițiativa fostei ministre a Justiției, Olesea Stamate, CSM a revocat patru membri din Consiliul INJ: Pitic Mariana, Pavliuc Ghenadie, Robu Oxana și Mihaila Viorica - aceste persoane fiind vizate în mai multe investigații jurnalistice, la capitolul integritate. 

Mariana Ursachi a fost eliberată din funcție la începutul lunii decembrie 2024, după ce nu a promovat Vettingul. Atât ea, cât și Tamara Chișca-Doneva nu ne-au răspuns la apeluri.

Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Încurajarea Transparenței Judiciare prin Instrumente Digitale”, implementat de A.O. „Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicat.

19 decembrie 2025, ora 18:22

Vladimir Plahotniuc va afla luni dacă va petrece sărbătorile de iarnă în penitenciar. În ședința de astăzi, procurorii au cerut prelungirea arestului său cu încă 30 de zile, argumentând că acesta ar putea părăsi țara. În replică, Plahotniuc a afirmat că își dorește să fie acasă de sărbători și a dat asigurări că nu poate fugi, deoarece toate actele pe care le deținea, inclusiv cele false, se află în custodia autorităților. La ședința de azi a fost audiat, în calitate de martor al apărării, fostul deputat PLDM și ex-președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Veaceslav Ioniță.

Întrebat despre cauzele crizei financiare, Veaceslav Ioniță a explicat că sectorul bancar era reglementat de Banca Națională a Moldovei, iar numirile în funcții erau decise de PLDM. Deși conducea Comisia pentru economie în Parlament, Ioniță susține că nu a fost la curent cu detalii despre situația de la Banca de Economii. El a precizat că, la acea vreme, existau numeroase credite neperformante acumulate de-a lungul anilor, însă BNM nu intervenea, iar deputații aveau doar o înțelegere generală că „ceva se întâmplă”. 

În timpul ședinței, Ioniță a insistat că nu a primit ordine sau indicații de la inculpat.

Ioniță a declarat că, după ce statul a cedat controlul asupra Băncii de Economii, responsabilitatea principală pentru administrarea defectuoasă a creditelor i-a revenit managementului BEM și BNM. Ulterior, el a realizat o analiză după ce a observat pe pagina BNM o discrepanță de 13 miliarde de lei. Totuși, Ioniță nu a putut spune cine a fost beneficiarul acestor fonduri dispărute.

În ședința de astăzi urma să mai fie audiat și fostul viceguvernator al BNM, Ion Sturzu, care la fel are statut de bănuit în dosarul „Frauda bancară”, fiind cercetat penal pentru „participare la escrocherie și spălare de bani, ambele infracțiuni comise în proporții deosebit de mari”. Deși a fost prezent la judecătorie, avocații au precizat că martorului i s-ar fi făcut rău, motiv pentru care nu va putea depune mărturii. 

Ulterior, acuzarea a cerut prelungirea măsurii preventive de arest pe numele lui Plahotniuc, invocând mai multe riscuri.

Deși presa nu a avut posibilitatea să îi pună astăzi întrebări lui Plahotniuc, acesta s-a plâns magistraților pe condițiile din arest care nu i-ar permite să se pregătească de următoarele ședințe și că din acest motiv își dorește să întâmpine sărbătorile în libertate.

Tot în ședința de astăzi, acuzatorul de stat a informat instanța că autoritățile din Grecia au transmis lucrurile confiscate din vila închiriată de Plahotniuc la Atena. Imediat după ce a fost reținut, din locuința închiriată de fostul lider democrat au fost ridicate 17 pașapoarte și acte de identitate false din diverse țări, sisteme informatice dotate cu software special de securitate, numeroase telefoane mobile și calculatoare, dar și alte lucruri.

Decizia privind prelungirea arestului va fi pronunțată luni, în cadrul ședinței care a fost programată pentru ora 10:00. În apărarea lui Plahotniuc mai urmează să depună mărturii încă 22 de persoane, printre care Emma Tăbîrță, Vladimir Andronachi, Olga Bondarciuc, Denis Ulanov și alții.