Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că se va duce săptămână aceasta în Turcia pentru convorbiri ruso-ucrainene, doar dacă o va face și Vladimir Putin. Kremlinul nu a comunicat încă dacă Putin intenționează sau nu să meargă la Istanbul. Propunerea privind negocierile directe a fost lansată chiar de către Putin, atunci când a respins o solicitare privind încetarea necondiționată a focului timp de 30 de zile, care ar fi trebuit să intre în vigoare luni.

Între timp, Rusia păstrează în secret reprezentanții săi la negocierile cu Kievul și a continuat să atace Ucraina. Pe de altă parte, o serie de atacuri cu drone ucrainene asupra regiunii Belgorod a rănit cel puțin 16 persoane marți, a anunțat miercuri guvernatorul regiunii aflate în sud-vestul Rusiei, la granița cu Ucraina. Totodată, Donald Trump a „slăbit semnificativ” alianța occidentală și a subminat capacitatea Ucrainei de a ține Rusia la distanță, este de părere fostul secretar general al NATO Anders Rasmussen.

UPDATE Franţa va contribui cu 10 milioane de euro la repararea sarcofagului care izolează centrala nucleară de la Cernobîl, din Ucraina, avariat în februarie de un atac cu dronă, a anunţat miercuri Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), transmite AFP.

UPDATE Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a transmis, miercuri, că Vladimir Putin are programate reuniuni de lucru pentru ziua 15 mai. Purtătorul de cuvânt al președintelui rus a refuzat să fie întrebat dacă reuniunile vor avea loc în Rusia, notează jurnaliștii ruși de la Kommersant. „Reuniuni de lucru”, a repetat Peskov ca răspuns la o întrebare de clarificare din partea jurnalistului Alexander Yunashev.

UPDATE Într-o analiză, grupul de reflecție „Re: Russia” al analistului politic Kirill Rogov au avertizat asupra faptului că, în funcție de format, discuțiile de pace de la Istanbul prezintă riscuri enorme nu doar pentru Ucraina, ci pentru întreaga Europă, relatează Meduza.

UPDATE În primul discurs major în fața Bundestagului, Friedrich Merz a avertizat că nu va accepta o pace forțată în Ucraina și a cerut aliaților europeni și americani să rămână uniți în sprijinul Ucrainei. Cancelarul a adăugat că va depune toate eforturile pentru a asigura cea mai mare unitate posibilă între partenerii europeni și americani „Este de o importanță vitală ca Vestul politic să nu se lase divizat”. Discursul său are loc cu o zi înainte ca delegațiile ucraineană și rusă să se întâlnească, pentru prima dată, după peste trei ani de la izbucnirea Războiului din Ucraina, scrie Mediafax.

UPDATE UE avea deja un acord de liber schimb cu Ucraina, dar după invazia Rusiei din 2022, a eliminat temporar multe dintre taxele vamale, pentru a sprijini economia ucraineană. Aceste măsuri speciale expiră pe 6 iunie, iar Comisia Europeană intenționează să introducă “măsuri tranzitorii” pentru a gestiona comerțul, în timp timp ce acordul mai larg este revizuit, a declarat un purtător de cuvânt al executivului european pentru Financial Times.

UPDATE Papa Leon al XIV-lea, a rostit miercuri un apel puternic pentru pace, evocând conflictele sângeroase din mai multe regiuni ale lumii. „Războiul nu este niciodată inevitabil, armele pot şi trebuie să tacă”, a transmis el în fața reprezentanților a 23 de biserici creștine din Orient, reafirmând disponibilitatea Vaticanului de a media între părțile aflate în conflict. Declarațiile sale vin cu câteva zile înaintea unei întâlniri probabile cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, scrie Digi24.

UPDATE Președintele american Donald Trump a declarat miercuri că nu știe dacă președintele rus Vladimir Putin se va prezenta la discuțiile privind războiul din Ucraina planificate pentru joi în Turcia, relatează Reuters.

UPDATE Germania își va asuma mai multă responsabilitate pentru apărarea Europei prin construirea celei mai mari armate din UE, a declarat miercuri cancelarul conservator Friedrich Merz într-un discurs amplu în Bundestag.

UPDATE Uniunea Europeană trebuie să se concentreze pe un nou pachet de sancţiuni pentru a sufoca economia Rusiei şi a-l forţa pe preşedintele Vladimir Putin să pună capăt războiului în Ucraina, a declarat miercuri ministrul de externe francez, Jean-Noel Barrot, citat de agenția de știri Reuters, informație preluată de Agerpres.

UPDATE Rusia pare să pregătească o ofensivă semnificativă în Ucraina, deoarece mută trupele spre poziții cheie de pe front, a informat Financial Times pe 13 mai, citând oficiali nedezvăluiți ai serviciilor secrete ucrainene.

UPDATE Profesorii din Republica Moldova care au fost instruiți în Rusia riscă avertizări sau, chiar, sancțiuni. Anunțul a fost făcut de ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, după ședința Guvernului.

UPDATE Kremlinul nu a dezvăluit încă cine va reprezenta Rusia la negocierile cu Ucraina de la Istanbul. Totuși, delegația rusă va fi prezentă acolo pe 14 mai și va aștepta reprezentanții Kievului, a declarat purtătorul de cuvânt al președintelui Federației Ruse, Dmitri Peskov, în fața jurnaliștilor, scrie TASS.

UPDATE Președintele SUA, Donald Trump, își schimbă treptat poziția față de conflictul din Ucraina. Aceasta este concluzia unui articol publicat de Financial Times. Potrivit publicației, șeful Casei Albe este nemulțumit de intransigența Rusiei. În articol sunt citate cuvintele fostului ambasador american în Rusia, Michael McFaul, care a observat dezamăgirea din cuvintele republicanului.

UPDATE O nouă structură de elită a rușilor, cunoscută sub numele de Departamentul pentru Sarcini Speciale (SSD), a fost catalogată de experți occidentali drept o versiune modernizată și mult mai agresivă a fostului KGB și este atent urmărită în presa din Occident. Apărută în contextul războiului din Ucraina, această unitate secretă este suspectată de implicare în atentate, atacuri cibernetice și tentative de destabilizare în Europa de Vest. ”Numită deja de jurnaliștii din străinătate „KGB 2.0”, SSD acționează cu o combinație letală de metode clasice de spionaj și tehnologii moderne, într-o rețea operativă greu de detectat. Sub comanda generalului Andrei Averyanov, o figură controversată a GRU, unitatea ar avea misiunea de a crea haos în statele considerate inamice ale Rusiei și de a sabota sprijinul oferit Ucrainei. SSD ar fi, potrivit presei din Europa, un instrument de război hibrid, potrivit Libertatea.

UPDATE Şefa diplomaţiei europene Kaja Kallas a estimat marţi că Vladimir Putin „nu va îndrăzni" să vină la negocierile ucraineano-ruse prevăzute joi la Istanbul, unde ar urma să fie prezent liderul Ucrainei, Volodimir Zelenski, informează AFP. Potrivit şefei diplomaţiei europene, „Rusia joacă în mod clar un joc, ea încearcă că câştige timp, sperând că timpul joacă în favoarea sa". "Prin urmare, nu am văzut niciun efort, niciun semn pozitiv din partea lor", a spus Kallas.

UPDATE Kievul a apreciat marţi că o absenţă a preşedintelui rus Vladimir Putin la negocierile de joi de la Istanbul, unde plănuieşte să meargă omologul său ucrainean Volodimir Zelenski, ar fi un "ultim semnal" că Moscova nu vrea să oprească războiul.

UPDATE Statele membre NATO se reunesc miercuri şi joi în Turcia pentru a negocia o creştere a cheltuielilor lor militare, în speranţa să-l convingă pe preşedintele american Donald Trump, care i-a ameninţat pe ”rău platnici” că nu-i mai apără, relatează AFP, potrivit news.

UPDATE Germania a arestat trei cetățeni ucraineni sub suspiciunea de activitate ca agenți străini de sabotaj, în legătură cu expedierea unor colete care conțineau dispozitive explozive, au anunțat miercuri procurori germani citați de Reuters. 

UPDATE Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat miercuri că omologul său american Donald Trump trebuie să se convingă de faptul că preşedintele rus Vladimir Putin este cel care minte şi că nu ucrainenii sunt cei care pun piedici unui posibil proces de pace, informează agenția de știri EFE, citată de Agerpres. „Trump trebuie să se convingă de faptul că Putin minte. Şi trebuie să ne asumăm lucrurile într-un mod raţional şi să arătăm că nu noi suntem cei care împiedicăm acest proces. De aceea fac ceea ce fac, pentru ca alte ţări, nu doar SUA, să vadă că Putin nu doreşte (procesul)” de pace, a declarat Zelenski într-un interviu acordat în ajun publicaţiei germane Der Spiegel, referindu-se la dorinţa sa de a se întâlni cu preşedintele rus la Istanbul. Zelenski a recunoscut că nu crede în realitate că Putin este dispus să se întâlnească cu el, însă, în cazul în care s-ar realiza o astfel de întâlnire, scopul ar încercarea de a găsi „un format pentru a se pune capăt războiului”.

UPDATE Uniunea Europeană (UE) se pregăteşte să aplice taxe vamale mult mai mari importurilor provenind din Ucraina, dezvăluie miercuri Financial Times (FT), care citează diplomaţi, relatează AFP.

UPDATE „Sancțiunile masive” cu care liderii europeni amenință Rusia dacă președintele Vladimir Putin nu acceptă încetarea focului în Ucraina au în față obstacole majore și necesită sprijinul SUA pentru ca acest demers să reușească, remarcă oficiali și diplomați citați de Reuters.

UPDATE La câteva zile după ce s-a întors de la Moscova, unde a participat la parada militară alături de Putin, președintele sârb Aleksandar Vucic s-a dus la Consiliul European ca să pledeze pentru aderarea accelerată a țării sale la Uniunea Europeană, scrie Kyiv Post. „Atmosfera (în UE)... nu este tocmai grozavă”, a declarat el, după discuții, notează Antena3.

UPDATE Grigory Melkonyants, liderul organizației Golos, a fost condamnat miercuri la cinci ani într-o colonie penală, după ce a fost găsit vinovat de colaborare cu o organizație „indezirabilă”, titrează Reuters. Grigory Melkonyants, în vârstă de 44 de ani și co-președinte al mișcării Golos, singura organizație independentă de monitorizare a alegerilor din Rusia, a fost arestat în august 2023. Acesta a pledat nevinovat, iar cazul său a atras critici internaționale, fiind considerat un exemplu al înăspririi represiunii regimului de la Kremlin după invazia în Ucraina, în februarie 2022, scrie Mediafax.

UPDATE Prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban, s-a plâns de o operațiune fără precedent a serviciilor secrete ucrainene împotriva țării sale, potrivit paginii de Facebook a prim-ministrului. În videoclipul postat, prim-ministrul ungar a menționat că marți a avut loc o reuniune a Consiliului de Apărare, pe care a convocat-o din cauza atacului fără precedent al serviciilor secrete asupra țării sale în ultimele zile, scrie Digi24.

UPDATE Sentimentul anti-ucrainean a crescut considerabil în ultimele luni în Polonia. Mulți ucraineni care au vorbit cu BBC au descris abuzuri cu care s-au confruntat în transportul public, intimidări în școli și materiale xenofobe pe internet. O campanie electorală prezidențială polarizantă a sporit tensiunea, primul tur de scrutin având loc duminică, scrie HotNews. Cercetările sugerează că opinia publică poloneză despre ucraineni se înrăutățește într-adevăr. Potrivit unui sondaj realizat în martie 2025 de respectatul centru CBOS, doar 50% dintre polonezi sunt în favoarea acceptării refugiaților ucraineni, o scădere de șapte puncte procentuale în patru luni. În urmă cu doi ani, procentul era de 81%.

UPDATE În ultimele 24 de ore, între trupele ucrainene și armata țării-agresoare, Rusia, au avut loc 163 de confruntări pe front. Anunțul a fost făcut de Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei pe 14 mai, pe pagina de Facebook.

UPDATE Armata rusă a preluat controlul asupra localității Mîhailivka din regiunea Donețk. Declarația a fost făcută de oficialii Ministerului Apărării al Rusiei în cadrul unui briefing. Kievul nu a comentat, deocamdată, informația.

UPDATE Forțele Aeriene ale Ucrainei anunță că, în noaptea trecută, au doborât 80 de drone dintr-un total de 145, iar un „Iskander” a lovit o țintă. Alte 42 de drone de tip „imitator” nu și-au atins țintele sau au fost pierdute de pe radar. Au fost afectate regiunile Sumî, Harkov, Odesa, Donețk și Kirovohrad. De asemenea, în regiunea Rivne, apărarea antiaeriană a acționat împotriva dronelor, iar doi oameni au fost răniți, potrivit Administrației Militare Regionale.

UPDATE Nicușor Dan afirmă că investițiile în domeniul apărării trebuie să continue și că este echitabil ca România să fie implicată în procesul de reconstrucție a Ucrainei, în urma sprijinului acordat Kievului de către țara noastră în războiul cu Rusia. Candidatul independent la președinție spune, de asemenea, că România trebuie să joace un rol activ în Uniunea Europeană, potrivit HotNews.

UPDATE Ambasadorii celor 27 de state membre au aprobat miercuri un al 17-lea „pachet” de sancțiuni împotriva Rusiei, care vizează noi petroliere „fantomă” utilizate pentru a eluda sancțiunile existente menite să limiteze exporturile de petrol rusesc, au dezvăluit pentru AFP surse diplomatice. Aceste noi sancțiuni sunt diferite de sancțiunile „masive” prevăzute în cazul în care Moscova refuză să negocieze și să accepte o încetare a focului de 30 de zile, deja acceptată de Kiev și cerută de aliații săi occidentali, notează HotNews.

UPDATE Preşedintele brazilian, Luiz Inacio Lula da Silva, a declarat miercuri că îl va îndemna pe preşedintele rus, Vladimir Putin, să se întâlnească cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, în Turcia, în cadrul negocierilor privind războiul din Ucraina, relatează AFP, potrivit Agerpres. „Nu mă costă nimic să îi spun: 'Hei, tovarăşe Putin, du-te la Istanbul să negociezi, pentru numele lui Dumnezeu'”, a adăugat el.

UPDATE Campion mondial la șah, Garry Kasparov, critică dur regimul autoritar de la Kremlin, într-un interviu acordat Newsweek România, afirmând că „numai o înfrângere a Rusiei în Ucraina” poate duce la o schimbare reală în societatea rusă. Kasparov, multiplu campion mondial la șah și unul dintre cei mai mari opozanți ai lui Vladimir Putin a declarat că dictatorul de la Kremlin nu are de gând să facă vreodată pace cu Ucraina, iar așa-zisele negocieri de la Istanbul sunt doar despre capitularea Ucrainei.

UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski merge la Istanbul unde îl va aștepta pe Vladimir Putin pentru discuții directe cu privire la pacea în Ucraina însă liderul de la Kremlin nu intenționează să participe, potrivit unor surse apropiate Kremlinului, notează DayNews.

UPDATE Rusia a continuat să atace Ucraina, la expirarea termenului limită oferit Kievului până la 12 mai pentru o încetare a focului. Însă noaptea trecută armata rusă a lansat doar 10 drone, toate fiind distruse în patru regiuni. Rușii au atacat, de asemenea, cu bombe ghidate în regiunea Sumî din nord-estul țării. Dacă atacurile aeriene au fost la un nivel redus, forțele terestre ruse au făcut progrese la sol, avansând în orașul Torețk și în apropierea unor localități din sectorul Pokrovsk, în regiunea Donețk, scrie Știripesurse.

UPDATE Un nou raport al Institutului Stockholm pentru Economii de Tranziție (SITE) contrazice imaginea optimistă promovată de Kremlin cu privire la reziliența economică a Rusiei. „Contrar narațiunilor Kremlinului, timpul nu este de partea Rusiei”, se arată în raport, care subliniază vulnerabilitățile structurale tot mai mari ale economiei rusești alimentate de război, în ciuda declarațiilor oficiale despre creștere, scrie Mediafax.

UPDATE Polonia se pregătește pentru alegerile prezidențiale din 18 mai, pe fondul avertismentelor privind riscul unei campanii de dezinformare rusești și sub spectrul unui război cu Putin. Un candidat naționalist susținut de PiS îl va provoca pe primarul pro-european al Varșoviei, care are sprijinul lui premierului Donald Tusk. Premierul polonez Donald Tusk și-a asigurat țara în fața unui război cu Rusia, semnând un acord cu președintele francez, Emmanuel Macron, care angajează ambele părți la asistență reciprocă în cazul unui atac din partea „unui agresor”, scrie NewsWeek. Astfel, Polonia și Franța și-au consolidat legăturile de puteri ale UE, după ce Rusia și-a dovedit intențiile agresive prin invadarea Ucrainei.

UPDATE Uniunea Europeană amenință Rusia cu noi sancțiuni dacă nu acceptă o încetare a focului în Ucraina, însă diplomații europeni avertizează că adoptarea acestora depinde de mai mulți factori-cheie: unanimitatea statelor membre și susținerea explicită a Statelor Unite, scrie Mediafax.

UPDATE Într-o declarație surpriză pentru liderul de la Kremlin, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski a răspuns acceptând invitația, spunând că este gata să se întâlnească cu Putin în Turcia pe 15 mai. „Aceasta este o mișcare incredibilă care întoarce complet rolurile — Putin s-a gândit că va trimite o delegație rusă și va crea iluzia negocierilor”, a spus Oleksandr Merezhko, parlamentar de la Kiev și președinte al comisiei pentru afaceri externe, potrivit Kiev Independent. 

UPDATE Serbia rămâne angajată față de planul său de aderare la Uniunea Europeană și dorește să accelereze acest proces, a declarat marți președintele Aleksandar Vucic, după ce recenta sa vizită la Moscova a atras critici din partea Occidentului, notează Adevărul.

UPDATE Proliferarea armelor nucleare în Europa nu va aduce continentului mai multă securitate, predictibilitate și stabilitate. Declarația a fost făcută de purtătorul de cuvânt oficial al Kremlinului, Dmitri Peskov, comentând știrile privind disponibilitatea Franței de a discuta despre dislocarea avioanelor nucleare în alte țări, notează presa din Rusia.

UPDATE Într-un interviu acordat postului francez TF1 pe 13 mai, președintele Emmanuel Macron a anunțat planuri pentru noi sancțiuni împotriva Rusiei. De asemenea, a evocat posibilitatea desfășurării armelor nucleare franceze în alte țări europene, ca parte a unei strategii mai largi de descurajare în fața Moscovei, scrie Mediafax. Macron a declarat că ucrainenii au „luciditatea de a spune” că nu vor putea să-şi recupereze toate teritoriile la sfârşitul conflictului cu Rusia.

UPDATE După cearta explozivă din Biroul Oval dintre Donald Trump și Volodimir Zelenski, administrația de la Washington a reușit după câteva luni de negocieri cu Kievul să încheie un acord privind exploatarea mineralelor rare. Însă acum experți din industria de profil îi dau o ”lovitură de baros” lui Trump, afirmând că tratatul SUA cu resursele din Ucraina nu va genera rezultate timp de 10 ani. Aceasta deoarece mecanismul de investiții din industria pământurilor rare este foarte laborios și durează foarte mult timp de la demararea proiectelor până la produsul finit, plus că va necesita investiții uriașe ale sectorului privat, potrivit Financial Times. 

UPDATE Donald Trump a „slăbit semnificativ” alianța occidentală și a subminat capacitatea Ucrainei de a ține Rusia la distanță, este de părere fostul secretar general al NATO Anders Rasmussen, citat de Politico. „Și-a jucat cărțile foarte rău”, a spus Rasmussen, referindu-se la președintele american. Fostul oficial NATO a făcut declarațiile înainte de Summit-ul Democrației de la Copenhaga din această săptămână, scrie Antena3. Rasmussen l-a criticat pe Trump pentru faptul că a fost de acord să cedeze teritorii ale Ucrainei în favoarea Rusiei și pentru că a fost de acord să ridice sancțiuni fără a obține nimic concret de la Rusia. În ciuda acestor concesii uriașe, însă, Vladimir Putin rămâne neinteresat să negocieze sfârșitul războiului pe care l-a pornit împotriva țării vecine în urmă cu peste trei ani.

UPDATE Președintele Emmanuel Macron a declarat că Franța este pregătită să poarte un dialog privind extinderea umbrelei sale nucleare în Europa, în contextul tensiunilor tot mai mari cauzate de amenințarea Rusiei, scrie NewsWeek.

UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski ar putea fi prezent duminică la Vatican, la slujba inaugurală a Papei Leon al XIV-lea, dacă situația de pe front o va permite, a declarat marți, 13 mai, șeful său de cabinet, Andriy Yermak.

UPDATE Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a confirmat că Rusia va trimite o delegație la Istanbul pentru negocierile de pace cu Ucraina, scrie The Kyiv Independent. Anunțul vine în urma unei invitații din partea președintelui rus Vladimir Putin, care a propus negocieri față în față după ce a respins o încetare a focului de 30 de zile susținută de Europa și Statele Unite. Deși participarea președintelui Putin rămâne incertă, se așteaptă ca delegația rusă să fie condusă de ministrul de externe Serghei Lavrov și de consilierul pentru politică externă al lui Putin, Iuri Ușakov. Peskov a subliniat că lista finală a delegaților va fi anunțată când Putin „consideră necesar”.

UPDATE Pentru prima dată de la începutul războiului din Ucraina, liderii organizațiilor de veterani participă la alegerile regionale. Votul este programat pentru luna septembrie. Principalul „furnizor” de candidați este „Asociația Veteranilor SVO”, care, potrivit surselor Verstka, „a fost desemnată de Kremlin” drept principala organizație de veterani din țară, scrie Libertatea.

UPDATE Generalul Serghei Surovikin, 58 de ani, fostul comandant al operațiunilor militare ruse din Ucraina, a fost văzut recent în Alger, la o ceremonie de comemorare a victimelor celui de-Al Doilea Război Mondial. Revenit în prim-plan după ce fusese tras pe linie moartă de Vladimir Putin, „Generalul Armaghedon” a apărut într-o formă fizică excelentă, ridicând greutăți la sala de forță, relatează portalul pro-Kremlin Life, potrivit Libertatea.

Postul vamal Palanca și-a sistat activitatea, iar cel de la Tudora asigură traficul doar celor porniți la Belgorod-Dnestrovsk, urmare a unor noi atacuri cu drone rusești asupra podului de peste Nistru de la Maiaki.  Totodată, un raport publicat la Moscova trezește îngrijorări privind pregătirea unei posibile invazii în Moldova. Retorica oficială a Moscovei utilizează argumente aproape identice cu cele care au precedat invazia Ucrainei în 2022.

Vladimir Putin răspunde la întrebările rușilor în timp ce emisarul său, Kirill Dimitriev și o delegație ucraineană se deplasează în SUA pentru negocieri separate cu americanii. În paralel, Moscova a anunțat cel mai recent schimb al soldaților căzuți în război cu partea ucraineană. Astfel, Rusia a precizat că a predat Ucrainei rămășițele a 1.000 de soldați și a primit 26 de cadavre. Rusia și-a întețit operațiunile de spionaj asupra Occidentului și folosește tactici tot mai curajoase, potrivit unei anchete realizate de CNN. Totodată, Moscova ironizează Comisia Europeană după eșecul în demersul activelor rusești înghețate, iar Vladimir Putin amenință cu „consecințe grave”, dacă Europa ar trimite banii Rusiei către Ucraina.

UPDATE Observatorul militar al serviciului rus al BBC, Pavel Aksionov, a arătat că o parte din afirmațiile liderului de la Kremlin nu sunt confirmate de realitatea din teren. Putin a afirmat că orașul Siversk ar fi fost deja luat de armata rusă și că acest lucru deschide drumul pentru înaintarea spre vest, Kupiansk ar fi trecut integral sub control rusesc, forțele ruse ar fi preluat 50% din Huliaipole, iar Rusia ar deține controlul deplin asupra Vovceansk. În realitate, luptele continuă în Kupiansk, iar o parte din trupele ruse ar fi încercuite. Se dau lupte și în celelalte localități menționate, menționează Aksionov, potrivit Spotmedia.

UPDATE Rusia a lansat 160 de drone în timpul nopții. Apărarea aeriană a doborât sau bruiat 108 drone în sudul și estul Ucrainei, a comunicat dimineață Comandamentul Forțelor Aeriene al Ucrainei. 47 de drone au lovit în 23 de locuri, scrie Spotmedia.

UPDATE Lumea paralelă prezentată de Vladimir Putin rușilor la conferința sa: Ucraina a atacat prima; Zelenski nu a fost în Kupiansk, iar Kievul nu vrea să oprească războiul, scrie Digi24.

UPDATE Rusia și Belarus au transmis un mesaj direct Uniunii Europene, chiar în timp ce la Bruxelles se discuta despre utilizarea activelor rusești înghețate. Aleksandr Lukașenko a anunțat desfășurarea rachetei Oreșnik, capabilă să care încărcături nucleare, în Belarus. Racheta Oreșnik, lăudată frecvent de oficialii ruși, a fost folosită pentru prima dată în noiembrie 2024 împotriva unei fabrici de armament din Dnipro, Ucraina. Cu toate acestea, analiza ulterioară a resturilor a sugerat că este doar o modificare a unui model existent, conform televiziunii germane NTV.

UPDATE Președintele SUA, Donald Trump, speră ca Ucraina „să se miște rapid” în contextul eforturilor diplomatice pentru încheierea războiului declanșat de Rusia, reluând ideea că Moscova ar fi deschisă unui acord de pace – o convingere exprimată frecvent de Trump, dar care nu a fost confirmată până acum de fapte, scrie Spotmedia.

UPDATE Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a declarat vineri că va fi „din nou util” pentru el şi pentru europeni să discute cu omologul său rus, Vladimir Putin, în urma eforturilor actuale ale SUA de a pune capăt războiului din Ucraina, scrie AFP.

UPDATE David Arakhamia, liderul partidului „Slujitorul Poporului”, principalul partid aflat la putere în Ucraina, a declarat că „nu există nicio posibilitate” pentru un „bun acord de pace cu Rusia”, conform Mediafax. „Înțelegem că toți cei care gândesc - deși sunt mulți care încă mai cred că ar trebui să insistăm asupra unor condiții fantastice ale acordului- că acesta (n.r. - acordul) va fi slab, fie foarte slab, fie nu va exista niciun acord”, a declarat David Arakhamia, în cadrul conferinței „Ucraina și lumea în 2026”, conferință organizată la Kiev, potrivit Interfax Ukraine.

UPDATE Vladimir Putin l-a ironizat pe Volodimir Zelenski. „Este un artist — și unul destul de talentat. Spun asta fără nicio ironie. Știm asta din filmele lui”, a spus Putin despre înregistrarea video pe care președintele Ucrainei a făcut-o la intrarea în Kupiansk pentru a demonstra că orașul nu a fost ocupat de ruși. „De ce să stai la intrare? Intră în casă”, a adăugat el, susținând că orașul e sub controlul Rusiei, scrie Spotmedia.

UPDATE În contextul intensificării propagandei ruse, președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, a transmis un mesaj ferm liderului de la Kremlin, Vladimir Putin, afirmând că „istoria nu se repetă” și că imperiile nu pot fi reîncarnate, indiferent dacă este vorba despre un imperiu țarist sau despre fosta Uniune Sovietică. „Istoria nu se repetă, încercare de a reîncarna imperiul, pentru că asta se observă din politica lui de a restabili imperiul – fie că e țarist, fie că e URSS –, nu poți să faci lucrul acesta, iar ceea ce face el este crimă”, a declarat președintele Parlamentului, potrivit Moldpres. Șeful Legislativului de la Chișinău a avertizat, de asemenea, cetățenii moldoveni aflați pe teritoriul Federației Ruse să dea dovadă de maximă prudență, existând riscul ca aceștia să fie înrolați în armata rusă și obligați să lupte împotriva Ucrainei.

UPDATE Un raport publicat de Ministerul de Externe de la Moscova, în care apar termeni precum “denazificare” sau “regim totalitar”, trezește îngrijorări la Chișinău, după ce autoritățile ruse au comparat situația din Republica Moldova cu cea din Ucraina, scrie Antena3. Documentul rescrie istoria Republicii Moldova, fiind o copie la indigo a temelor pe care Vladimir Putin le-a folosit în contextul războiului din Ucraina: nu există un stat independent al Republicii Moldova, fiindcă moldovenii au o legătură cu poporul rus, statul moldovenesc este o construcţie artificială, iar conducerea asigurată de Maia Sandu are în spate un plan occidental antirusesc. Documentul amintește de scandalosul eseu al lui Vladimir Putin din 2021 care a precedat aproape programatic invazia din Ucraina. Vorbind atunci "Despre unitatea istorică a ruşilor şi ucrainenilor", Putin neaga legitimitatea întregii clase politice din Ucraina, reiterând ideea că populaţia Ucrainei este una iar conducerea ucraineană este alta.

UPDATE Vladimir Putin i-a spus jurnalistului NBC News Keir Simmons că „mingea este în întregime în terenul” Ucrainei și a Occidentului în negocierile de pace, în timp ce a lăudat eforturile „serioase” și „sincere” ale președintelui Trump de a pune capăt războiului.

UPDATE Dronele rusești produc victime tot mai aproape de Republica Moldova. Explozii la frontiera cu Ucraina au omorât o femeie și i-au rănit pe cei trei copii ai săi, care în momentul exploziei erau în mașină pe pod. Atacurile, repetate ieri și în această noapte, au blocat circulația către regiunea Odesa. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) asigură cazarea cetățenilor ucraineni a căror deplasare spre Ucraina a fost limitată în urma bombardamentelor podului peste Nistru, scrie RFI. Între timp, Rusia a lovit a treia oară podul, iar în regiune e alertă aeriană.

UPDATE Guvernul Danemarcei acuză Rusia că se află în spatele a două atacuri cibernetice „distructive și perturbatoare”, pe care autoritățile le consideră dovezi clare ale desfășurării unui război hibrid împotriva statelor occidentale, scrie Adevărul.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin a vorbit vineri pe larg despre drone și rolul acestora pe frontul din Ucraina, liderul de la Kremlin susținând în conferința sa anuală de presă că postul de operator de dronă a devenit cel mai râvnit de către voluntarii ruși, relatează TASS.

UPDATE Mai multe regiuni ale Rusiei au fost vizate de atacuri cu drone în cursul nopții de joi spre vineri. Atacurile au provocat un incendiu la o fabrică chimică și mai multe pene de curent, relatează Kyiv Post. Autoritățile ruse au raportat un val de atacuri cu drone desfășurate pe parcursul nopții în cel puțin șapte regiuni ale țării. Potrivit anunțului făcut de Ministerul Apărării de la Moscova, apărarea aeriană a interceptat și distrus 94 de drone ucrainene pe parcursul nopții, în regiunile Rostov, Belgorod, Voronej, Samara, Astrahan, Kursk și Krasnodar, dar și deasupra Mărilor Azov și Caspice.  

UPDATE Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat la conferința sa anuală de presă de vineri că Moscova "nu crede că Ucraina este pregătită pentru negocieri de pace", informează Reuters, potrivit Agerpres. Totuşi, potrivit EFE, Putin a afirmat că autorităţile ruse au primit "unele semnale" că Ucraina vrea să dialogheze cu Rusia pentru a pune capăt războiului, dar nu şi pentru rezolvarea problemei teritoriale. Totodată, Putin a salutat recentele câştiguri teritoriale ale armatei ruse în Ucraina, afirmând că forţele Moscovei "avansează de-a lungul întregului front", în timp ce eforturile diplomatice intense conduse de Statele Unite vizează încetarea războiului.

UPDATE Președintele SUA, Donald Trump, a semnat un proiect de lege privind bugetul apărării în valoare de 901 miliarde de dolari pentru anul 2026. Documentul include și ajutor pentru Ucraina în valoare de 800 de milioane de dolari, suma urmând să fie defalcată pe 2026 şi 2027, potrivit biroului de presă al Casei Albe, scrie Pravda.

UPDATE Nici Ucraina, nici Europa nu au în prezent o strategie clară de victorie, consideră istoricul Yaroslav Gryțak. Într-un interviu pentru UNIAN, el a declarat că lipsa unei strategii este, de fapt, „un drum lung și lent spre înfrângere”. Grytsak a explicat că Europa a fost „cu adevărat speriată” de Donald Trump, care a sugerat că Europa nu îl mai interesează, lăsând-o astfel fără protecția tradițională a SUA. În această situație, Ucraina a devenit cel mai mare scut al Europei, „cumpărând timp” pentru aceasta. Problema rămâne dacă acest timp va fi folosit pentru schimbări radicale și construcția unei strategii concrete de învingere a Rusiei. Grytsak consideră că punctul forte al Europei este marele său potențial economic, în timp ce slăbiciunea acesteia este faptul că nu își poate rezolva problemele de securitate, deoarece nu s-a pregătit pentru așa ceva. „Prin urmare, se pune întrebarea cum poate fi transformat acest potențial economic într-un obstacol în calea agresiunii ruse. Aceasta este problema centrală”, a concluzionat istoricul, potrivit Libertatea Cuvântului.

UPDATE Adjunctul ministrului Afacerilor Externe al Ucrainei, Serghii Kyslyția, a salutat decizia de a aloca finanțare Ucrainei, adoptată la reuniunea Consiliului European. Kyslyția a postat mesajul pe rețeaua X, vineri dimineață. „Într-adevăr, există momente când trebuie să ne amintim că „mai binele este dușmanul binelui”. Pentru liderii europeni a fost o noapte lungă, dar au reușit să obțină un rezultat acceptabil. 105 miliarde de dolari SUA sub formă de sprijin, necesar Ucrainei pentru a continua apărarea Europei, protejându-și propria țară”, a scris Kyslyția pe X, citat de Interfax-Ucraina.

UPDATE Personal rus care are legături cu armata și serviciile de securitate din Rusia a spionat în apele europene în timp ce lucra sub acoperire la bordul navelor care transportau petrol rusesc, susțin surse de informații occidentale și ucrainene, scrie Spotmedia.

UPDATE Petrolierul rusesc Valeri Gorceakov a început să se scufunde care a fost lovit de drone ucrainene în portul Rostov. Nava parțial inundată a fost înconjurată de bariere de protecție, dar nu există semne evidente ale operațiunilor de salvare, relatează Astra. Totodată, un oficial al SBU a declarat pentru agenția Reuters că dronele aeriene au lovit nava Qendil, aflată la peste 2.000 de kilometri de Ucraina. Și presa ucraineană scrie despre operațiunea fără precedent a unității Alpha, citând tot o sursă din interior.

UPDATE Kirill Dmitriev, unul dintre principalii emisari ai Kremlinului a transmis printr-un mesaj publicat pe X: „Lovitură majoră pentru susținătorii războiului din UE, conduși de Ursula, vocile rațiunii din UE au blocat utilizarea ilegală a rezervelor rusești pentru finanțarea Ucrainei. Legea și rațiunea înving, pentru moment”. Grigory Karasin, președintele Comisiei pentru afaceri externe din camera superioară a parlamentului rus, care a scris pe Telegram că „pentru moment, dreptul internațional, nu Ursula von der Leyen, prevalează”, adăugând; „resturile unei abordări civilizate a tradițiilor financiare au împiedicat pe cei care doreau o prăbușire majoră”, scrie Mediafax.

UPDATE Negocierile s-au blocat după ce premierul Belgiei, Bart De Wever, a refuzat să renunțe la obiecțiile sale privind folosirea activelor rusești, depozitate într-o instituție financiară cu sediul la Bruxelles. De Wever a avertizat că o astfel de măsură ar expune Belgia unor riscuri juridice în fața Moscovei, scrie Mediafax.

UPDATE Volodimir Zelenski s-a declarat recunoscător pentru decizia UE de a acorda Ucrainei un împrumut în valoare de 90 de miliarde de euro. Liderul de la Kiev consideră sprijinul drept „semnificativ” și care „întărește cu adevărat reziliența”, scrie Digi24.

UPDATE Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene s-au reunit joi în cadrul Consiliului European pentru a dezbate propunerea președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, de a folosi activele rusești înghețate pentru sprijinirea financiară a Ucrainei. Discuțiile nu au rezultat într-o înțelegeri, blocul comunitar optând pentru împrumut de 90 de miliarde de euro din bugetul Uniunii, scrie Mediafax.  

UPDATE Ucraina anunţă vineri că a primit din Rusia 1.003 cadavre, prezentate de către ruşi ca fiind ale unor militari ucraineni ucişi în lupte, care creşte la peste 16.000 numărul rămăşiţelor predate de către Moscova de la începutul acestui an. Moscova a anunţat, la rândul său, că a primit rămăşiţele a 26 de militari ruşi de la Kiev, relatează AFP.

UPDATE Raiffeisen Bank International (RBI), cea mai mare bancă occidentală care încă operează în Rusia, a fost obligată joi să plătească aproape 400 de milioane de dolari drept despăgubiri pentru pierderile suferite de compania rusă Rasperia, din cauza sancțiunilor europene. Raiffeisen a declarat într-un comunicat că suma – 339 de milioane de euro – reflectă suma blocată deținută de Rasperia la Viena și că va face apel împotriva hotărârii. În martie, RBI confirmase deja că trebuie să plătească daune de peste 2 miliarde de euro către Rasperia, o companie rusă de investiții, scrie Kiev Post. 

UPDATE Vladimir Putin și-a început conferința vorbind despre conflictul din Ucraina,  susținând că nu consideră că Kievul este gata de discuții de pace.A trecut apoi la economie, afirmând că în ultimii trei ani economia Rusiei a crescut cu 9,7%, „mult mai mult decât în Europa”. Președintele Rusiei a criticat UE pentru intenția sa de a utiliza activele înghețate ale Rusiei pentru a finanța Ucraina, potrivit The CNN, NBC News, Moscow Times și Sky News.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin susține, vineri, o conferinţă de presă televizată, pentru a rezuma rezultatele anului care se încheie, relatează TASS. Evenimentul de amploare intitulat „Rezultatele anului”, va avea loc în principala sală de expoziții din Moscova, Gostinîi Dvor, unde s-au adunat deja sute de jurnaliști, inclusiv străini. La evenimentul  pe care Putin l-a organizat în diferite formate  începând cu 2001, acesta răspunde la zeci de întrebări despre tot felul de subiecte, de la creșterile de prețuri și propriul său viitor, până la armele nucleare și ceea ce Kremlinul numește „operațiunea militară specială” din Ucraina.