19 mai 2025, ora 20:56

Rusia şi Ucraina vor începe imediat să lanseze negocieri în vederea unui armistiţiu, iar mai târziu unui sfârşit al războiului, anunţă luni, pe reţeaua sa, Truth Social, Donald Trump, după o convorbire la telefon de peste două ore cu omologul său rus Vladimir Putin, relatează AFP.

Președintele american Donald Trump i-a sunat luni separat pe omologii săi ucrainean și rus, Volodimir Zelenski, respectiv Vladimir Putin, în eforturile sale de a găsi o modalitate de rezolvare a conflictului din Ucraina.

Postul de televiziune ucrainean TSN a confirmat că discuția telefonică între Donald Trump și Volodimir Zelenski a precedat-o pe cea cu Vladimir Putin, chiar dacă anterior Casa Albă anunțase că președintele american îl va suna pe omologul său ucrainean după convorbirea cu liderul rus.

Trump a anunțat vineri că intenționează să vorbească cu ambii lideri și a spus că va discuta despre cum să oprească „vărsarea de sânge” în Ucraina și despre aspecte comerciale. În acel anunț, el a precizat că dialogul urma să înceapă cu Rusia.

Kremlinul a calificat luni convorbirea lui Putin cu Trump drept „importantă” și a declarat că aceasta se va concentra pe rezultatul recentelor negocieri directe ruso-ucrainene de la Istanbul.

Reprezentanții ucraineni și ruși s-au întâlnit vineri în Turcia, o reuniune al cărei singur acord tangibil a fost schimbul a 1.000 de prizonieri de război de fiecare parte și promisiunea de a face schimb de liste cu condiții pentru o eventuală încetare a focului.

24 iunie 2025, ora 17:14

Europa apărării s-a trezit în sfârşit în urma războiului declanşat de Rusia împotriva Ucrainei, a declarat marţi preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, marţi, înaintea summitului NATO de la Haga, adăugând că Europa trebuie să-şi continue eforturile în termeni de inovare şi finanţare, relatează G4media.ro. 

„Întreaga Europă se confruntă cu un context internaţional în schimbare (…) Arhitectura de securitate pe care ne-am bazat timp de patru decenii nu mai poate fi considerată ca sigură. Este o mişcare tectonică care se produce o dată într-o generaţie. Dar în ultimele luni Europa a trecut la acţiune, acţiune care părea de negândit cu doar un an în urmă”, a spus Ursula von der Leyen la Forumul industriei de apărare care are loc marţi, pe marginea summitului NATO. 

„Europa apărării s-a trezit în sfârşit. Mâine (miercuri – n.r.), summitul va stabili noi ţinte istorice de cheltuieli pentru aliaţii NATO”, a adăugat şefa Comisiei Europene. 

Membrii Alianţei Nord-Atlantice au drept scop alocarea a 5% din PIB pentru cheltuielile de apărare – din care 3,5% cheltuieli militare propriu-zise şi 1,5% legate de apărare – în orizontul anului 2035. 

La rândul său, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a spus la acelaşi eveniment că Europa şi SUA trebuie să coopereze pentru a răspunde provocării reînarmării. 

„Astăzi, avantajul militar al NATO este provocat agresiv de o Rusie care se reînarmează rapid, susţinută de tehnologie chineză şi înarmată cu arme iraniene şi nord-coreene. Trebuie să fim uniţi, să inovăm şi să livrăm şi despre asta este acest forum”, a mai spus el.

„Numai Europa şi America de Nord se pot ridica la înălţimea provocării reînarmării”, a adăugat Rutte.

Preşedintele Volodimir Zelenski, care a luat şi el cuvântul la Forumul industriei de apărare, le-a cerut aliaţilor să crească investiţiile în producţia de apărare din Ucraina. În acelaşi timp, el i-a îndemnat pe aceştia să vizeze componentele străine pe care Rusia le foloseşte pentru producţia de arme.

„Vă rog, să ne asigurăm că potenţialul nostru de apărare şi al partenerilor noştri lucrează în avantajul păcii, nu al nebuniei Rusiei”, a spus el.