19 mai 2025, ora 21:45

Convorbirea telefonică de peste două ore cu Donald Trump nu a reuşit să-l convingă pe preşedintele rus Vladimir Putin să dispună o încetare a focului imediată în Ucraina, relatează luni seara The Moscow Times. Preşedintele rus Vladimir Putin a cerut luni Ucrainei să găsească „compromisuri care să convină tuturor părţilor”, după convorbirea telefonică avută cu preşedintele american Donald Trump şi la trei zile după negocieri fără rezultat între Moscova şi Kiev, în Turcia.

„Problema este desigur ca părţile rusă şi ucraineană să dovedească un maximum de voinţă de a face pace şi de a găsi compromisuri care să mulţumească toate părţile”, a spus Putin într-o scurtă declaraţie pentru presă difuzată de televiziunea rusă, scrie Digi24. 

Rusia este „pregătită să lucreze” împreună cu Ucraina la un „memorandum” privind „un posibil tratat de pace”, a mai spus preşedintele rus. 

Deocamdată, Rusia „este pregătită să colaboreze cu partea ucraineană la un memorandum privind un posibil viitor tratat de pace”. Acesta va include definirea „unui număr de poziţii, cum ar fi principiile de soluţionare, termenele pentru posibila încheiere a unui acord de pace etc”, a enumerat Putin. Acest memorandum, potrivit preşedintelui rus, ar putea cuprinde şi „un posibil armistiţiu pentru o anumită perioadă de timp, dacă se va ajunge la acorduri corespunzătoare”. 

Putin a mai spus că i-a „mulţumit” lui Trump „pentru sprijinul acordat de SUA pentru reluarea negocierilor directe între Rusia şi Ucraina” şi a adăugat că conversaţia cu el „a fost foarte semnificativă şi foarte sinceră”.  

La rândul său, Donald Trump a postat un mesaj pe rețeaua sa socială în urma convorbirii, în care a spus că dialogul a fost bun și că Rusia și Ucraina vor începe imediat negocierile pentru o încetare a focului. 

„Tocmai am încheiat convorbirea mea de două ore cu președintele Rusiei, Vladimir Putin. Cred că a decurs foarte bine. Rusia și Ucraina vor începe imediat negocierile pentru o încetare a focului și, mai important, pentru o încheiere a războiului. Condițiile pentru aceasta vor fi negociate între cele două părți, așa cum nu se poate altfel, deoarece acestea cunosc detalii ale unei negocieri pe care nimeni altcineva nu le-ar cunoaște. Tonul și spiritul conversației au fost excelente. Dacă nu ar fi fost, aș fi spus-o acum, mai degrabă decât mai târziu. Rusia dorește să facă comerț pe scară largă cu Statele Unite atunci când această «baie de sânge» catastrofală se va încheia, iar eu sunt de acord. Există o oportunitate extraordinară pentru Rusia de a crea o cantitate masivă de locuri de muncă și bogăție. Potențialul său este nelimitat. De asemenea, Ucraina poate fi un mare beneficiar al schimburilor comerciale, în procesul de reconstrucție a țării sale. 

Negocierile dintre Rusia și Ucraina vor începe imediat. I-am informat în acest sens pe președintele Volodimir Zelenski, al Ucrainei, pe Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, pe președintele Emmanuel Macron, al Franței, pe prim-ministrul Giorgia Meloni, al Italiei, pe cancelarul Friedrich Merz, al Germaniei, și pe președintele Alexander Stubb, al Finlandei, în timpul unei convorbiri cu mine, imediat după convorbirea cu președintele Putin. Vaticanul, reprezentat de Papă, a declarat că ar fi foarte interesat să găzduiască negocierile. Să înceapă procesul!”, a scris Donald Trump pe Truth Social.

24 iunie 2025, ora 17:14

Europa apărării s-a trezit în sfârşit în urma războiului declanşat de Rusia împotriva Ucrainei, a declarat marţi preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, marţi, înaintea summitului NATO de la Haga, adăugând că Europa trebuie să-şi continue eforturile în termeni de inovare şi finanţare, relatează G4media.ro. 

„Întreaga Europă se confruntă cu un context internaţional în schimbare (…) Arhitectura de securitate pe care ne-am bazat timp de patru decenii nu mai poate fi considerată ca sigură. Este o mişcare tectonică care se produce o dată într-o generaţie. Dar în ultimele luni Europa a trecut la acţiune, acţiune care părea de negândit cu doar un an în urmă”, a spus Ursula von der Leyen la Forumul industriei de apărare care are loc marţi, pe marginea summitului NATO. 

„Europa apărării s-a trezit în sfârşit. Mâine (miercuri – n.r.), summitul va stabili noi ţinte istorice de cheltuieli pentru aliaţii NATO”, a adăugat şefa Comisiei Europene. 

Membrii Alianţei Nord-Atlantice au drept scop alocarea a 5% din PIB pentru cheltuielile de apărare – din care 3,5% cheltuieli militare propriu-zise şi 1,5% legate de apărare – în orizontul anului 2035. 

La rândul său, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a spus la acelaşi eveniment că Europa şi SUA trebuie să coopereze pentru a răspunde provocării reînarmării. 

„Astăzi, avantajul militar al NATO este provocat agresiv de o Rusie care se reînarmează rapid, susţinută de tehnologie chineză şi înarmată cu arme iraniene şi nord-coreene. Trebuie să fim uniţi, să inovăm şi să livrăm şi despre asta este acest forum”, a mai spus el.

„Numai Europa şi America de Nord se pot ridica la înălţimea provocării reînarmării”, a adăugat Rutte.

Preşedintele Volodimir Zelenski, care a luat şi el cuvântul la Forumul industriei de apărare, le-a cerut aliaţilor să crească investiţiile în producţia de apărare din Ucraina. În acelaşi timp, el i-a îndemnat pe aceştia să vizeze componentele străine pe care Rusia le foloseşte pentru producţia de arme.

„Vă rog, să ne asigurăm că potenţialul nostru de apărare şi al partenerilor noştri lucrează în avantajul păcii, nu al nebuniei Rusiei”, a spus el.