Doi angajaţi ai ambasadei israeliene au fost ucişi în faţa Muzeului Evreiesc din centrul Washington DC. Tragedia a stârnit reacții din partea înalților oficiali israelieni, între care președintele Isaac Herzog, premierul Benjamin Netanyahu și ministrul de externe Gideon Saar. „Acesta este un act josnic de ură și antisemitism care a curmat viețile a doi tineri angajați ai ambasadei Israelului. Inimile noastre sunt alături de rudele celor uciși, iar rugăciunile noastre imediate se îndreaptă către cei răniți”, a declarat președintele într-o postare pe rețelele de socializare. La rândul ei, Autoritatea Naţională Palestiniană (ANP) a declarat marţi că soldaţi israelieni au deschis focul cu „muniţie reală” asupra unor diplomaţi străini, printre care și români, care vizitau Jeninul, la invitația ANP.

Între timp, Secretarul american al Apărării Pete Hegseth a acceptat avionul Boeing 747 oferit de Qatar președintelui Donald Trump, iar Israelul este pregătit să accepte o „încetare temporară a focului” care să permită eliberarea ostaticilor din Gaza. Totodată, Benjamin Netanyahu a stabilit miercuri punerea în aplicare a planului „revoluționar” al președintelui american Donald Trump de relocare a civililor din Gaza și a anunțat că va crea în Fâșia Gaza o „zonă sterilă” pentru distribuirea ajutoarelor umanitare.

UPDATE Ministrul de externe al Israelului, Gideon Saar, a acuzat joi liderii europeni că alimentează antisemitismul care a dus la uciderea celor doi angajați ai ambasadei israeliene din Washington, transmite Mediafax. „Există o legătură directă între incitarea antisemită și anti-israeliană și această crimă. Această incitare este alimentată și de lideri și oficiali din numeroase țări și organizații internaționale, în special din Europa. Declarațiile lor sunt noile acuzații de omor ritual. Acuzațiile privind genocidul, crimele împotriva umanității și uciderea de copii au pregătit exact terenul pentru astfel de asasinate”, a declarat Saar în cadrul unei conferințe de presă la Ierusalim.

UPDATE Autoritatea Naţională Palestiniană (ANP) a declarat marţi că soldaţi israelieni au deschis focul cu „muniţie reală” asupra unor diplomaţi străini, printre care și români, care vizitau Jeninul, la invitația ANP, transmite AFP, conform Europa Liberă. Diplomaţi din China, Japonia şi Mexic, Franţa, Ţările de Jos şi România au participat la respectiva vizită, potrivit unor surse diplomatice, citate de agenția de știri. MAE spune că românul este șeful Oficiului de Reprezentare al României la Ramallah. Surse autorizate spun pentru Europa Liberă că acesta nu a fost rănit pentru că „s-a tras în aer”. Un jurnalist AFP, care se afla în apropiere de locul incidentului, a confirmat că a auzit mai multe împuşcături înainte de a filma mai multe maşini diplomatice părăsind în grabă perimetrul. Jenin este o zonă aflată în centrul unei ofensive militare israeliene în nordul Cisiordaniei ocupate. Ministerul de Externe al ANP a difuzat o înregistrare în care două persoane în uniforme ale armatei israeliene iau la ţintă un grup de diplomaţi. Mai multe focuri de armă se aud în acest scurt fragment, pe care AFP nu a fost în măsură să îl autentifice deocamdată în mod independent. „MAE a ridicat subiectul într-o convorbire urgentă cu ambasadorul Israelului la București, în care a fost exprimată îngrijorarea deosebită față de acest incident și a fost solicitată clarificarea circumstanțelor în care s-a produs”, spune ministerul într-un comunicat remis presei miercuri seară. Ministerul român de Externe spune că în incidentul de la Jenin au fost implicați diplomați, oficiali palestinieni și jurnaliști locali, printre care se afla și șeful Oficiului de Reprezentare al României la Ramallah. „Românul e bine, nu sunt răniți, s-a tras în aer”, a declarat o sursă autorizată pentru Europa Liberă. MAE spune că „se va coordona, în continuare, cu celelalte state membre UE și partenere pentru a elucida circumstanțele acestui incident regretabil și a afla rezultatele investigațiilor declanșate de partea israeliană”.

video: yt/AFP

UPDATE La câteva ore după atacul soldat cu doi morţi din faţa Muzeului Evreiesc din Washington, în Statele Unite, premierul israelian Benjamin Netanyahu a anunţat că a ordonat sporirea securităţii la reprezentanţele israeliene din întreaga lume, relatează The Times of Israel, conform News.ro. Într-o declaraţie a biroului său, Netanyahu se declară „şocat de oribila crimă antisemită”, adăugând că a fost informat cu privire la detalii de ambasadorul israelian în SUA şi de procurorul general al SUA, Pam Bondi, aceasta din urmă declarând că America îl va aduce pe criminal în faţa justiţiei. Netanyahu i-a mulţumit lui Bondi şi preşedintelui american Donald Trump „pentru poziţia clară împotriva antisemitismului”.

UPDATE Înalți oficiali israelieni, între care președintele Isaac Herzog, premierul Benjamin Netanyahu și ministrul de externe Gideon Saar, au condamnat joi uciderea, miercuri seară, a doi angajați ai ambasadei Israelului în SUA, împușcați mortal lângă Muzeul Evreiesc din Washington D.C., și au calificat atacul drept antisemitism. „Acesta este un act josnic de ură și antisemitism care a curmat viețile a doi tineri angajați ai ambasadei Israelului. Inimile noastre sunt alături de rudele celor uciși, iar rugăciunile noastre imediate se îndreaptă către cei răniți”, a declarat Isaac Herzog într-o postare pe rețelele de socializare. Președintele israelian s-a declarat „devastat” de veste și a dat asigurări că „teroarea și ura” nu vor distruge spiritul țării. „Suntem alături de comunitatea evreiască din Washington D.C. și din întreaga SUA”, a adăugat Herzog. „America și Israelul vor fi unite în apărarea poporului nostru și a valorilor noastre comune. Teroarea și ura nu ne vor distruge”, a adăugat președintele israelian, citat de dpa. Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a declarat joi că lumea este martoră la „prețul teribil al antisemitismului și incitarea la violență împotriva statului Israel”. „Vedem prețul teribil al antisemitismului și al incitării sălbatice împotriva statului Israel. Calomniile omorului ritual împotriva Israelului sunt în creștere și trebuie combătute până la capăt”, a declarat șeful executivului israelian într-un comunicat distribuit de biroul său.

UPDATE Doi angajaţi ai ambasadei israeliene au fost ucişi în faţa Muzeului Evreiesc din centrul Washington DC, potrivit secretarului american pentru Securitate Internă, Kristi Noem, scrie BBC. Ulterior, autorităţile au anunţat că a fost reţinut un suspect, care este interogat de poliţie şi FBI, transmite News.ro. Suspectul se numeşte Elias Rodriguez, are 30 de ani şi este din Chicago. Acesta şi-a recunoscut responsabilitatea pentru atac şi a strigat „Palestina liberă” în momentul în care a fost reţinut. Autorităţile cred că nu mai există un alt suspect pentru acest atac. Victimele, un bărbat şi o femeie, au fost împuşcate în timp ce ieşeau de la un eveniment organizat la Muzeul Evreiesc din Capitală, au declarat surse pentru CBS, partenerul de ştiri al BBC, adăugând că incidentul pare a fi ţintit. Împuşcăturile au avut loc la ora locală 21:05 în jurul străzilor 3rd şi F Street NW, o zonă cu numeroase situri turistice, muzee şi clădiri guvernamentale, inclusiv biroul FBI din Washington. Rapoartele indică faptul că mai mulţi angajaţi ai ambasadei israeliene se aflau la un eveniment muzeal în momentul împuşcăturilor. „Investigăm activ şi lucrăm pentru a obţine mai multe informaţii pe care să le împărtăşim”, a postat Noem pe X. ”Vă rugăm să vă rugaţi pentru familiile victimelor. Îl vom aduce pe acest autor în faţa justiţiei”. Ambasadorul Israelului la Organizaţia Naţiunilor Unite a numit incidentul un „act depravat de terorism antisemit”.

video: yt/Associated Press

UPDATE Israelul este pregătit să accepte o „încetare temporară a focului” care să permită eliberarea ostaticilor din Gaza, a declarat miercuri seara premierul Benjamin Netanyahu, afirmând în același timp că armata va controla „în totalitate Fâșia Gaza” în urma ofensivei în curs, relatează AFP, conform Agerpres. „Dacă există o opțiune de încetare temporară a focului, pentru eliberarea ostaticilor, vom fi pregătiți”, a declarat Netanyahu în cursul unei conferințe de presă la Ierusalim, afirmând că 20 dintre cei 58 de ostatici care se află încă în Gaza sunt „cu siguranță în viață”.

video: yt/Associated Press

UPDATE Benjamin Netanyahu a stabilit miercuri punerea în aplicare a planului „revoluționar” al președintelui american Donald Trump de relocare a civililor din Gaza drept condiție pentru încheierea conflictului. Anunțul a fost făcut în timpul primei sale conferințe de presă din ultimele cinci luni, transmite Mediafax. Oficialul a numit planul lui Trump „genial” și a afirmat că acesta are potențialul de a „schimba fața” Orientului Mijlociu, relatează The Times of Israel. Operațiunea terestră extinsă a IDF în Gaza, care a început în weekend, este menită să „finalizeze războiul” în enclavă, a declarat premierul în direct la Biroul Prim-Ministrului din Ierusalim. Israelul are un plan „foarte organizat” pentru a-și atinge obiectivele de război în Gaza, a insistat el, spunând că obiectivele sale sunt „înfrângerea Hamas, care a comis atrocitățile din 7 octombrie; aducerea înapoi a tuturor ostaticilor noștri; și asigurarea că Gaza nu reprezintă o amenințare pentru Israel”.

video: yt/Associated Pres

UPDATE Secretarul american al Apărării Pete Hegseth a acceptat avionul Boeing 747 oferit de Qatar președintelui Donald Trump pentru a fi folosit ca avion prezidențial, a anunțat miercuri Pentagonul, în pofida acuzațiilor de corupție din partea opoziției democrate, relatează AFP, conform Agerpres. Donația, estimată la 400 de milioane de dolari, destinată înlocuirii temporare a avionului Air Force One, provine de la familia regală care conduce emiratul din Golf. „Secretarul Apărării a acceptat un Boeing 747 din Qatar în conformitate cu regulile și reglementările federale”, a declarat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Sean Parnell, într-un comunicat.

UPDATE Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a anunțat că armata Israelului a distrus taberele de refugiați din Cisiordania în cadrul unei operațiuni militare îndelungate împotriva militanților palestinieni, transmite Mediafax. „Am intrat simultan în taberele de refugiați și le-am distrus”, a declarat Netanyahu într-o conferință de presă la Ierusalim, referindu-se la operațiunea militară de amploare lansată pe 21 ianuarie, conform AFP.

UPDATE Premierul israelian Benjamin Netanyahu a anunțat miercuri că Israelul va crea în Fâșia Gaza o „zonă sterilă” pentru distribuirea ajutoarelor umanitare, unde nu vor putea intra luptătorii grupării islamiste palestiniene Hamas, transmite dpa, conform Agerpres. Netanyahu a prezentat presei un plan în trei etape pentru reluarea distribuirii de ajutoare. În prima fază, Israelul va permite intrarea în Gaza a ajutoarelor alimentare de bază, pentru evitarea unei crize umanitare. În a doua, care ar urma să înceapă în câteva zile, firme americane vor deschide puncte de distribuire a alimentelor. Obiectivul celei de-a treia faze va fi crearea unei „zone sterile” fără prezența Hamas, în sudul Fâșiei Gaza, pentru a facilita asistența umanitară acordată palestinienilor strămutați.

UPDATE Următoarea rundă de negocieri între SUA şi Iran asupra programului nuclear iranian se va desfăşura vineri, la Roma, a anunţat miercuri ministrul de externe al Omanului, Badr al-Bussaidi, a cărui ţară joacă rol de mediere în discuţiile dintre Washington şi Teheran, acesta din urmă confirmând la rândul său aceste negocieri, transmite Digi24. „Al 5-lea ciclu de discuţii între Iran şi SUA va avea loc la Roma vinerea aceasta, 23 mai", a scris Badr al-Bussaidi pe contul său de pe reţeaua socială X. La Teheran, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe, Esmaeil Baqaei, a anunţat într-un comunicat că Iranul şi-a dat acordul pentru „o propunere prezentată de Oman pentru organizarea unui nou ciclu de negocieri irano-americane", vineri, la Roma.

Postul vamal Palanca și-a sistat activitatea, iar cel de la Tudora asigură traficul doar celor porniți la Belgorod-Dnestrovsk, urmare a unor noi atacuri cu drone rusești asupra podului de peste Nistru de la Maiaki.  Totodată, un raport publicat la Moscova trezește îngrijorări privind pregătirea unei posibile invazii în Moldova. Retorica oficială a Moscovei utilizează argumente aproape identice cu cele care au precedat invazia Ucrainei în 2022.

Vladimir Putin răspunde la întrebările rușilor în timp ce emisarul său, Kirill Dimitriev și o delegație ucraineană se deplasează în SUA pentru negocieri separate cu americanii. În paralel, Moscova a anunțat cel mai recent schimb al soldaților căzuți în război cu partea ucraineană. Astfel, Rusia a precizat că a predat Ucrainei rămășițele a 1.000 de soldați și a primit 26 de cadavre. Rusia și-a întețit operațiunile de spionaj asupra Occidentului și folosește tactici tot mai curajoase, potrivit unei anchete realizate de CNN. Totodată, Moscova ironizează Comisia Europeană după eșecul în demersul activelor rusești înghețate, iar Vladimir Putin amenință cu „consecințe grave”, dacă Europa ar trimite banii Rusiei către Ucraina.

UPDATE Observatorul militar al serviciului rus al BBC, Pavel Aksionov, a arătat că o parte din afirmațiile liderului de la Kremlin nu sunt confirmate de realitatea din teren. Putin a afirmat că orașul Siversk ar fi fost deja luat de armata rusă și că acest lucru deschide drumul pentru înaintarea spre vest, Kupiansk ar fi trecut integral sub control rusesc, forțele ruse ar fi preluat 50% din Huliaipole, iar Rusia ar deține controlul deplin asupra Vovceansk. În realitate, luptele continuă în Kupiansk, iar o parte din trupele ruse ar fi încercuite. Se dau lupte și în celelalte localități menționate, menționează Aksionov, potrivit Spotmedia.

UPDATE Rusia a lansat 160 de drone în timpul nopții. Apărarea aeriană a doborât sau bruiat 108 drone în sudul și estul Ucrainei, a comunicat dimineață Comandamentul Forțelor Aeriene al Ucrainei. 47 de drone au lovit în 23 de locuri, scrie Spotmedia.

UPDATE Lumea paralelă prezentată de Vladimir Putin rușilor la conferința sa: Ucraina a atacat prima; Zelenski nu a fost în Kupiansk, iar Kievul nu vrea să oprească războiul, scrie Digi24.

UPDATE Rusia și Belarus au transmis un mesaj direct Uniunii Europene, chiar în timp ce la Bruxelles se discuta despre utilizarea activelor rusești înghețate. Aleksandr Lukașenko a anunțat desfășurarea rachetei Oreșnik, capabilă să care încărcături nucleare, în Belarus. Racheta Oreșnik, lăudată frecvent de oficialii ruși, a fost folosită pentru prima dată în noiembrie 2024 împotriva unei fabrici de armament din Dnipro, Ucraina. Cu toate acestea, analiza ulterioară a resturilor a sugerat că este doar o modificare a unui model existent, conform televiziunii germane NTV.

UPDATE Președintele SUA, Donald Trump, speră ca Ucraina „să se miște rapid” în contextul eforturilor diplomatice pentru încheierea războiului declanșat de Rusia, reluând ideea că Moscova ar fi deschisă unui acord de pace – o convingere exprimată frecvent de Trump, dar care nu a fost confirmată până acum de fapte, scrie Spotmedia.

UPDATE Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a declarat vineri că va fi „din nou util” pentru el şi pentru europeni să discute cu omologul său rus, Vladimir Putin, în urma eforturilor actuale ale SUA de a pune capăt războiului din Ucraina, scrie AFP.

UPDATE David Arakhamia, liderul partidului „Slujitorul Poporului”, principalul partid aflat la putere în Ucraina, a declarat că „nu există nicio posibilitate” pentru un „bun acord de pace cu Rusia”, conform Mediafax. „Înțelegem că toți cei care gândesc - deși sunt mulți care încă mai cred că ar trebui să insistăm asupra unor condiții fantastice ale acordului- că acesta (n.r. - acordul) va fi slab, fie foarte slab, fie nu va exista niciun acord”, a declarat David Arakhamia, în cadrul conferinței „Ucraina și lumea în 2026”, conferință organizată la Kiev, potrivit Interfax Ukraine.

UPDATE Vladimir Putin l-a ironizat pe Volodimir Zelenski. „Este un artist — și unul destul de talentat. Spun asta fără nicio ironie. Știm asta din filmele lui”, a spus Putin despre înregistrarea video pe care președintele Ucrainei a făcut-o la intrarea în Kupiansk pentru a demonstra că orașul nu a fost ocupat de ruși. „De ce să stai la intrare? Intră în casă”, a adăugat el, susținând că orașul e sub controlul Rusiei, scrie Spotmedia.

UPDATE În contextul intensificării propagandei ruse, președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, a transmis un mesaj ferm liderului de la Kremlin, Vladimir Putin, afirmând că „istoria nu se repetă” și că imperiile nu pot fi reîncarnate, indiferent dacă este vorba despre un imperiu țarist sau despre fosta Uniune Sovietică. „Istoria nu se repetă, încercare de a reîncarna imperiul, pentru că asta se observă din politica lui de a restabili imperiul – fie că e țarist, fie că e URSS –, nu poți să faci lucrul acesta, iar ceea ce face el este crimă”, a declarat președintele Parlamentului, potrivit Moldpres. Șeful Legislativului de la Chișinău a avertizat, de asemenea, cetățenii moldoveni aflați pe teritoriul Federației Ruse să dea dovadă de maximă prudență, existând riscul ca aceștia să fie înrolați în armata rusă și obligați să lupte împotriva Ucrainei.

UPDATE Un raport publicat de Ministerul de Externe de la Moscova, în care apar termeni precum “denazificare” sau “regim totalitar”, trezește îngrijorări la Chișinău, după ce autoritățile ruse au comparat situația din Republica Moldova cu cea din Ucraina, scrie Antena3. Documentul rescrie istoria Republicii Moldova, fiind o copie la indigo a temelor pe care Vladimir Putin le-a folosit în contextul războiului din Ucraina: nu există un stat independent al Republicii Moldova, fiindcă moldovenii au o legătură cu poporul rus, statul moldovenesc este o construcţie artificială, iar conducerea asigurată de Maia Sandu are în spate un plan occidental antirusesc. Documentul amintește de scandalosul eseu al lui Vladimir Putin din 2021 care a precedat aproape programatic invazia din Ucraina. Vorbind atunci "Despre unitatea istorică a ruşilor şi ucrainenilor", Putin neaga legitimitatea întregii clase politice din Ucraina, reiterând ideea că populaţia Ucrainei este una iar conducerea ucraineană este alta.

UPDATE Vladimir Putin i-a spus jurnalistului NBC News Keir Simmons că „mingea este în întregime în terenul” Ucrainei și a Occidentului în negocierile de pace, în timp ce a lăudat eforturile „serioase” și „sincere” ale președintelui Trump de a pune capăt războiului.

UPDATE Dronele rusești produc victime tot mai aproape de Republica Moldova. Explozii la frontiera cu Ucraina au omorât o femeie și i-au rănit pe cei trei copii ai săi, care în momentul exploziei erau în mașină pe pod. Atacurile, repetate ieri și în această noapte, au blocat circulația către regiunea Odesa. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) asigură cazarea cetățenilor ucraineni a căror deplasare spre Ucraina a fost limitată în urma bombardamentelor podului peste Nistru, scrie RFI. Între timp, Rusia a lovit a treia oară podul, iar în regiune e alertă aeriană.

UPDATE Guvernul Danemarcei acuză Rusia că se află în spatele a două atacuri cibernetice „distructive și perturbatoare”, pe care autoritățile le consideră dovezi clare ale desfășurării unui război hibrid împotriva statelor occidentale, scrie Adevărul.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin a vorbit vineri pe larg despre drone și rolul acestora pe frontul din Ucraina, liderul de la Kremlin susținând în conferința sa anuală de presă că postul de operator de dronă a devenit cel mai râvnit de către voluntarii ruși, relatează TASS.

UPDATE Mai multe regiuni ale Rusiei au fost vizate de atacuri cu drone în cursul nopții de joi spre vineri. Atacurile au provocat un incendiu la o fabrică chimică și mai multe pene de curent, relatează Kyiv Post. Autoritățile ruse au raportat un val de atacuri cu drone desfășurate pe parcursul nopții în cel puțin șapte regiuni ale țării. Potrivit anunțului făcut de Ministerul Apărării de la Moscova, apărarea aeriană a interceptat și distrus 94 de drone ucrainene pe parcursul nopții, în regiunile Rostov, Belgorod, Voronej, Samara, Astrahan, Kursk și Krasnodar, dar și deasupra Mărilor Azov și Caspice.  

UPDATE Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat la conferința sa anuală de presă de vineri că Moscova "nu crede că Ucraina este pregătită pentru negocieri de pace", informează Reuters, potrivit Agerpres. Totuşi, potrivit EFE, Putin a afirmat că autorităţile ruse au primit "unele semnale" că Ucraina vrea să dialogheze cu Rusia pentru a pune capăt războiului, dar nu şi pentru rezolvarea problemei teritoriale. Totodată, Putin a salutat recentele câştiguri teritoriale ale armatei ruse în Ucraina, afirmând că forţele Moscovei "avansează de-a lungul întregului front", în timp ce eforturile diplomatice intense conduse de Statele Unite vizează încetarea războiului.

UPDATE Președintele SUA, Donald Trump, a semnat un proiect de lege privind bugetul apărării în valoare de 901 miliarde de dolari pentru anul 2026. Documentul include și ajutor pentru Ucraina în valoare de 800 de milioane de dolari, suma urmând să fie defalcată pe 2026 şi 2027, potrivit biroului de presă al Casei Albe, scrie Pravda.

UPDATE Nici Ucraina, nici Europa nu au în prezent o strategie clară de victorie, consideră istoricul Yaroslav Gryțak. Într-un interviu pentru UNIAN, el a declarat că lipsa unei strategii este, de fapt, „un drum lung și lent spre înfrângere”. Grytsak a explicat că Europa a fost „cu adevărat speriată” de Donald Trump, care a sugerat că Europa nu îl mai interesează, lăsând-o astfel fără protecția tradițională a SUA. În această situație, Ucraina a devenit cel mai mare scut al Europei, „cumpărând timp” pentru aceasta. Problema rămâne dacă acest timp va fi folosit pentru schimbări radicale și construcția unei strategii concrete de învingere a Rusiei. Grytsak consideră că punctul forte al Europei este marele său potențial economic, în timp ce slăbiciunea acesteia este faptul că nu își poate rezolva problemele de securitate, deoarece nu s-a pregătit pentru așa ceva. „Prin urmare, se pune întrebarea cum poate fi transformat acest potențial economic într-un obstacol în calea agresiunii ruse. Aceasta este problema centrală”, a concluzionat istoricul, potrivit Libertatea Cuvântului.

UPDATE Adjunctul ministrului Afacerilor Externe al Ucrainei, Serghii Kyslyția, a salutat decizia de a aloca finanțare Ucrainei, adoptată la reuniunea Consiliului European. Kyslyția a postat mesajul pe rețeaua X, vineri dimineață. „Într-adevăr, există momente când trebuie să ne amintim că „mai binele este dușmanul binelui”. Pentru liderii europeni a fost o noapte lungă, dar au reușit să obțină un rezultat acceptabil. 105 miliarde de dolari SUA sub formă de sprijin, necesar Ucrainei pentru a continua apărarea Europei, protejându-și propria țară”, a scris Kyslyția pe X, citat de Interfax-Ucraina.

UPDATE Personal rus care are legături cu armata și serviciile de securitate din Rusia a spionat în apele europene în timp ce lucra sub acoperire la bordul navelor care transportau petrol rusesc, susțin surse de informații occidentale și ucrainene, scrie Spotmedia.

UPDATE Petrolierul rusesc Valeri Gorceakov a început să se scufunde care a fost lovit de drone ucrainene în portul Rostov. Nava parțial inundată a fost înconjurată de bariere de protecție, dar nu există semne evidente ale operațiunilor de salvare, relatează Astra. Totodată, un oficial al SBU a declarat pentru agenția Reuters că dronele aeriene au lovit nava Qendil, aflată la peste 2.000 de kilometri de Ucraina. Și presa ucraineană scrie despre operațiunea fără precedent a unității Alpha, citând tot o sursă din interior.

UPDATE Kirill Dmitriev, unul dintre principalii emisari ai Kremlinului a transmis printr-un mesaj publicat pe X: „Lovitură majoră pentru susținătorii războiului din UE, conduși de Ursula, vocile rațiunii din UE au blocat utilizarea ilegală a rezervelor rusești pentru finanțarea Ucrainei. Legea și rațiunea înving, pentru moment”. Grigory Karasin, președintele Comisiei pentru afaceri externe din camera superioară a parlamentului rus, care a scris pe Telegram că „pentru moment, dreptul internațional, nu Ursula von der Leyen, prevalează”, adăugând; „resturile unei abordări civilizate a tradițiilor financiare au împiedicat pe cei care doreau o prăbușire majoră”, scrie Mediafax.

UPDATE Negocierile s-au blocat după ce premierul Belgiei, Bart De Wever, a refuzat să renunțe la obiecțiile sale privind folosirea activelor rusești, depozitate într-o instituție financiară cu sediul la Bruxelles. De Wever a avertizat că o astfel de măsură ar expune Belgia unor riscuri juridice în fața Moscovei, scrie Mediafax.

UPDATE Volodimir Zelenski s-a declarat recunoscător pentru decizia UE de a acorda Ucrainei un împrumut în valoare de 90 de miliarde de euro. Liderul de la Kiev consideră sprijinul drept „semnificativ” și care „întărește cu adevărat reziliența”, scrie Digi24.

UPDATE Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene s-au reunit joi în cadrul Consiliului European pentru a dezbate propunerea președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, de a folosi activele rusești înghețate pentru sprijinirea financiară a Ucrainei. Discuțiile nu au rezultat într-o înțelegeri, blocul comunitar optând pentru împrumut de 90 de miliarde de euro din bugetul Uniunii, scrie Mediafax.  

UPDATE Ucraina anunţă vineri că a primit din Rusia 1.003 cadavre, prezentate de către ruşi ca fiind ale unor militari ucraineni ucişi în lupte, care creşte la peste 16.000 numărul rămăşiţelor predate de către Moscova de la începutul acestui an. Moscova a anunţat, la rândul său, că a primit rămăşiţele a 26 de militari ruşi de la Kiev, relatează AFP.

UPDATE Raiffeisen Bank International (RBI), cea mai mare bancă occidentală care încă operează în Rusia, a fost obligată joi să plătească aproape 400 de milioane de dolari drept despăgubiri pentru pierderile suferite de compania rusă Rasperia, din cauza sancțiunilor europene. Raiffeisen a declarat într-un comunicat că suma – 339 de milioane de euro – reflectă suma blocată deținută de Rasperia la Viena și că va face apel împotriva hotărârii. În martie, RBI confirmase deja că trebuie să plătească daune de peste 2 miliarde de euro către Rasperia, o companie rusă de investiții, scrie Kiev Post. 

UPDATE Vladimir Putin și-a început conferința vorbind despre conflictul din Ucraina,  susținând că nu consideră că Kievul este gata de discuții de pace.A trecut apoi la economie, afirmând că în ultimii trei ani economia Rusiei a crescut cu 9,7%, „mult mai mult decât în Europa”. Președintele Rusiei a criticat UE pentru intenția sa de a utiliza activele înghețate ale Rusiei pentru a finanța Ucraina, potrivit The CNN, NBC News, Moscow Times și Sky News.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin susține, vineri, o conferinţă de presă televizată, pentru a rezuma rezultatele anului care se încheie, relatează TASS. Evenimentul de amploare intitulat „Rezultatele anului”, va avea loc în principala sală de expoziții din Moscova, Gostinîi Dvor, unde s-au adunat deja sute de jurnaliști, inclusiv străini. La evenimentul  pe care Putin l-a organizat în diferite formate  începând cu 2001, acesta răspunde la zeci de întrebări despre tot felul de subiecte, de la creșterile de prețuri și propriul său viitor, până la armele nucleare și ceea ce Kremlinul numește „operațiunea militară specială” din Ucraina.