Generalul american Ben Hodges avertizează că România ar putea fi una dintre primele ținte într-un conflict deschis cu Rusia. Fost șef al Armatei SUA în Europa spune că dacă Rusia atacă NATO, va lovi Portul Constanța cu sute de drone, rachete și bombe. Republica Moldova e și ea pe harta ambițiilor imperialiste ale lui Vladimir Putin, avertizează inclusiv fostul premier rus Mihail Kasianov. Între timp, Ucraina ar trebui să abandoneze orice idee de a-și restabili frontierele fixate odată cu prăbușirea regimului sovietic în 1991 sau chiar pe cele care datează de la invazia rusă la scară largă din 2022, a declarat joi fostul comandant al Forțelor Armate Ucrainene, Valeri Zalujnîi, actual ambasador la Londra, scrie Reuters. 

Apărarea aeriană a Ucrainei a fost activată în regiunea Kiev, în noaptea de joi spre vineri, pentru a respinge un atac cu drone rusești. Potrivit Administraţiei Militare Regionale Kiev, armata a detectat drone în spaţiul aerian al regiunii. Anterior, Forțele Aeriene ucrainene au anunţat că drone de atac rusești au fost observate în diverse regiuni ale ţării, scrie Rador. Președintele rus Vladimir Putin a anunțat joi crearea unei „zone-tampon de securitate” la frontiera cu Ucraina, o decizie luată în contextul în care negocierile de pace dintre Moscova și Kiev au ajuns într-un impas. Miniştrii de finanţe din G7 au declarat joi că vor să "maximizeze presiunea" asupra Rusiei, în special prin intensificarea sancţiunilor, dacă Moscova nu acceptă un armistiţiu în Ucraina.

UPDATE Ucraina și Rusia au început cel mai mare schimb de prizonieri din război, de până acum, estimându-se că vor fi eliberați 1.000 de soldați și civili capturați de fiecare parte, primul grup de prizonieri urmând să treacă granița din Belarus astăzi, potrivit The Times.

UPDATE Ministrul polonez al Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, a anunţat că, în noaptea de joi spre vineri, două avioane de vânătoare ale forţelor aeriene poloneze au intervenit în faţa unui avion Su-24 rus care „efectua manevre periculoase”, informează EFE.

UPDATE Cancelarul german Friedrich Merz a declarat, la o conferinţă de presă în Vilnius, susţinută alături de preşedintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, că „revizionismul agresiv al Rusiei”, care urmăreşte să redesenze harta Europei, creează riscuri grave pentru securitatea întregului continent, nu doar a Ucrainei. Astfel că Germania este în continuare angajată în sprijinirea Ucrainei, împreună cu aliații americani, a spus Merz, adăugând că „nu are nicio indicaţie că SUA ar retrage trupele din Europa”, anunță The Guardian.

UPDATE Atacurile hibride și dezinformarea orchestrată de Federația Rusă asupra democrațiilor europene nu au avut niciodată o anvergură atât de mare, avertizează premierul Lituaniei, Gintautas Paluckas, aflat într-o vizită la Chișinău. Oficialul lituanian a atras atenția că influențele maligne devin tot mai agresive, iar țările europene trebuie să conștientizeze pericolul și să acționeze solidar.

UPDATE Andrei Kondratîev, director adjunct și proiectant-șef la Kurganpribor, o firmă sancționată din complexul militar-industrial rus, a fost atacat cu un ciocan, joi, la intrarea în locuința sa din orașul Kurgan. Potrivit canalului rusesc Baza, apropiat de serviciile de securitate, el a suferit răni grave la cap și a fost internat. Deși motivul exact al atacului este necunoscut, anchetatorii îl leagă de activitatea profesională a victimei. Kurganpribor produce componente pentru rachete și bombe și este sub sancțiuni impuse de SUA și UE. Ucraina nu a revendicat incidentul, iar informațiile nu au fost verificate independent.

UPDATE Guvernul rus a anunțat tăieri majore de fonduri în sectoare strategice precum aviația, auto, tehnologie și robotică, ca răspuns la scăderea severă a prețurilor petrolului, ajunse sub 50 dolari/baril – cu 40% sub estimările bugetare. Programul de aviație, destinat înlocuirii aeronavelor occidentale, pierde 22% din buget. Industria auto și cea a tehnologiilor înalte vor suferi reduceri de 35, respectiv 46 de miliarde de ruble. Aceste măsuri reflectă presiunile create de sancțiuni și cheltuielile militare în creștere, potrivit Spotmedia.

UPDATE Orașul Kupiansk din regiunea Harkov a fost ținta unui atac aerian rusesc cu bombă ghidată, soldat cu rănirea gravă a doi civili. Potrivit guvernatorului regional Oleh Sîniehubov, atacul a avut loc în jurul orei 9:20, iar victimele sunt doi bărbați, angajați ai unei companii de utilități locale. Amândoi au fost transportați la spital în stare gravă. Atacul subliniază vulnerabilitatea continuă a localităților din apropierea liniei frontului și folosirea de către Rusia a armelor de precizie pentru a lovi infrastructura civilă.

UPDATE Grupul ucrainean de analiză militară DeepState a anunțat că trupele ruse au înregistrat progrese în apropierea localităților Iablunivka și Nadiivka, în regiunea Donețk. Informația a fost confirmată parțial de Ministerul britanic al Apărării, care a vorbit despre succese tactice minore ale Rusiei în această zonă, în special în jurul orașului Kostiantînivka. Deși nu sunt cuceriri majore, aceste mișcări sugerează o presiune constantă a forțelor ruse pe frontul de est și o posibilă intenție de a înconjura sau slăbi pozițiile ucrainene prin avansuri lente, dar susținute, potrivit Spotmedia.

UPDATE Administrația Vladimir Putin a respins, vineri, ideea unei reuniuni între delegațiile Rusiei și Ucrainei la Vatican, așa cum a propus președintele american, Donald Trump, Moscova considerând ”nerealiste” contacte între diplomați din țări ortodoxe într-un sediu catolic. ”Nu este elegant ca țări ortodoxe să discute într-un sediu catolic chestiuni legate de eliminarea cauzelor fundamentale ale conflictului. Printre aceste cauze figurează chiar distrugerea Bisericii Ortodoxe Ucrainene. Cred că nici pentru Vatican nu ar fi ușor să primească delegațiile a două țări ortodoxe în aceste condiții”, a declarat Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe, notează Gândul.

UPDATE Premierul ungar Viktor Orbán a declarat că adoptarea unei legi controversate, care restrânge activitatea ONG-urilor, vine ca răspuns la presupuse acțiuni de spionaj din partea Ucrainei. Potrivit site-ului Index, Orbán a acuzat Kievul de activități intense de spionaj și a afirmat că măsurile legislative sunt în interesul național. El a mai spus că și Opoziția ar fi de acord că actorii implicați în probleme socio-politice nu ar trebui să primească finanțări externe. Premierul a negat orice implicare a Budapestei în scandalul spionilor maghiari arestați în Ucraina și a acuzat rețele pro-ucrainene de propagandă că operează în Ungaria, potrivit Spotmedia.

UPDATE O anchetă realizată de Politico dezvăluie că firma germană Kontron a ocolit sancțiunile UE și a exportat tehnologie către Rusia prin filiala sa din Slovenia. Între iulie și noiembrie 2023, Kontron a livrat echipamente în valoare de peste 3,5 milioane euro către Iskra Technologies, o subsidiară rusă, în ciuda sancțiunilor din iunie 2023. Produsele exportate, precum sistemul SI3000, sunt de uz dual și pot intercepta comunicații. Compania susține că livrările au fost efectuate pe baza unor permise valide emise de autoritățile slovene și că toate exporturile noi au fost suspendate. Totuși, Kontron rămâne activă în Rusia prin intermediul Iskra, aflată acum pe lista de sancțiuni, scrie Spotmedia.

UPDATE Republica Moldova va denunța Acordul încheiat cu Federația Rusă privind înființarea și funcționarea centrelor culturale. Un aviz consultativ în acest sens a fost aprobat de către membrii Comisiei politică externă și integrare europeană.

UPDATE Exportatorii majori ai Rusiei, inclusiv Rusal şi Gazpromneft, au redus volumele planificate de materii prime, cum ar fi metalele şi produsele petroliere, pe care le trimit pe calea ferată, cel mai recent indiciu al cererii reduse, în condiţiile încetinirii economiei ţării, conform unui document al Căilor Ferate consultat de agenția de știri Reuters.

UPDATE Prim-ministrul Lituaniei, Gintautas Paluckas, a afirmat că „o Europă prosperă și de succes nu ar fi completă fără Republica Moldova, Ucraina și Balcanii de Vest”. Declarația a fost făcută la Chișinău, în cadrul unei conferințe de presă susținute împreună cu omologul său moldovean, Dorin Recean.

UPDATE Războiul „fără sfârșit” al Moscovei din țara vecină constituie un eșec semnificativ pentru Kremlin, care nu și-a îndeplinit obiectivele inițiale, din 2022. Iar acum Vladimir Putin primește o veste proastă de pe front: armata rusă are o problemă majoră în Ucraina. Ea nu mai poate avea câștiguri teritoriale în Ucraina, ca anul trecut, pe fondul rezistenței trupelor Kievului.Acest lucru subminează afirmațiile președintelui Vladimir Putin conform cărora armata sa a câștigat avantajul în război. Datele de pe câmpul de luptă indică faptul că - în ciuda unui avantaj constant în ceea ce privește efectivele umane și a câștigurilor constante - armata lui Putin a fost departe de a-și îndeplini obiectivele de război, potrivit Bloomberg.

UPDATE Rusia a obținut un avantaj semnificativ în conflictul din Ucraina prin utilizarea pe scară largă a dronelor cu fibră optică, care sunt rezistente la bruiaj datorită sistemului de control prin cablu, transmite Washington Post. În ciuda faptului că sunt minoritare pe linia frontului, cererea de drone cu fibră optică a crescut în Ucraina. Mihailo Fedorov, ministrul ucrainean al transformării digitale, a declarat că cel puțin 15 dintre cei aproximativ 500 de producători de drone din Ucraina dezvoltă în prezent drone cu fibră optică, iar alți 20 produc bobine de cablu. În Kursk, impactul a fost profund, sistemele ucrainene de război electronic nereușind să intercepteze dronele. Dronele rusești cu fibră optică au „ucis efectiv logistica Ucrainei”, oprind livrările esențiale și întârziind evacuările medicale, ceea ce a dus la pierderea unei rute de aprovizionare cruciale și, în cele din urmă, la retragerea Ucrainei din Sudja în martie, scrie economedia.

UPDATE Manuale importante de istorie și geografie din Italia sunt pline de noțiuni anti-ucrainene. „Acestea nu sunt cazuri izolate”, a explicat Massimiliano Di Pasquale, directorul Observatorului Ucrainei al Institutului Germani.Informațiile apar într-un studiu al Institutului Gino Germani din Roma, realizat în urma unei anchete a Adnkronos.Conform studiului, până la 28 dintre cele mai populare manuale școlare din Italia ar fi în totalitate sau în mare parte conforme cu narațiunea pe care Kremlinul încearcă să o răspândească de ani de zile, scrie Open, citat de Ziare.com.

UPDATE Departamentul Justiţiei american a pus sub acuzare joi un cetăţean rus de coordonarea unei grupări infracţionale care a dezvoltat un program malware ce a infectat mii de computere în mai mult de un deceniu, informează Reuters.

UPDATE Finlanda „se pregătește pentru ce e mai rău”, în timp ce Rusia își extinde prezența militară în apropierea frontierei. Șeful strategiei forțelor de apărare finlandeze declară că monitorizează „foarte îndeaproape” manevrele Moscovei, scrie Ziare.com.

UPDATE Guvernul rus a anunțat reduceri semnificative ale cheltuielilor bugetare pentru anul în curs, pe fondul unei scăderi abrupte a veniturilor din sectorul gazelor și petrolului, printre cele mai afectate fiind proiecte-cheie de sprijinire a economiei naționale. În Rusia crește rapid și numărul datornicilor la cardurile de credit. De la începutul anului 2025, peste 2,35 milioane de clienți bancari au întârziat plățile cu mai mult de 30 de zile, scrie Pravda, citată de Biziday.

UPDATE Cancelarul german Friedrich Merz a vizitat joi, 22 mai, Lituania pentru a marca prima desfăşurare permanentă a trupelor germane în străinătate de după al Doilea Război Mondial, îndemnând aliaţii să-şi intensifice eforturile pentru a consolida apărarea europeană împotriva unei Rusii ostile, relatează The Guardian.

UPDATE Situația în războiul Rusiei din Ucraina, care a depășit 1.180 de zile, rămâne una tensionată și imprevizibilă, în ciuda apelurilor de încetare a focului ale Occidentului. Acum liderii din Uniunea Europeană au hotărât să intensifice lupta contra lui Putin, dar un președinte puternic, Donald Trump pare că bagă bețe în roate, dacă ia măsuri de relaxare a sancțiunilor împotriva Rusiei.Liderii europeni - care au promis să impună noi sancțiuni „masive” asupra Rusiei după respingerea de către Vladimir Putin a unui armistițiu în Ucraina - se confruntă cu perspectiva de a fi nevoiți să introducă extinderea planificată a restricțiilor economice asupra economiei de război rusești fără Statele Unite, potrivit The Guardian. 

UPDATE Gazda emisiunii „Soloviev Live”, Serghei Mardan, a stârnit controverse după ce a cerut ca persoanele din Rusia care nu intenționează să aibă copii și nu au probleme de sănătate să fie private de pensii.

UPDATE Prețul legumelor necesare pentru prepararea borșului tradițional a crescut brusc în Rusia pe parcursul ultimelor 12 luni, a scris joi publicația economică Kommersant, citând date oficiale. Așa-numitul „indice al borșului” a fost utilizat ca indicator al bunăstării economice în țările est-europene, deoarece ingredientele acestei ciorbe tradiționale includ produse de bază care se găsesc frecvent în bucătăriile din întreaga regiune, notează publicația independentă The Moscow Times.

UPDATE Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) scrie că oficialii ruși stabilesc condiții pentru a refuza implicarea Occidentului în negocierile de pace pentru a pune capăt războiului Rusiei în Ucraina și pentru ca Rusia să refuze independența și suveranitatea altor state foste sovietice. Așadar, rușii nu au renunțat niciodată la ideea reformării Uniunii Sovietice, despre care consilierul prezidențial rus Anton Kobyakov susține că dizolvarea URSS nu a fost legală și că încă există juridic. Tot el spune, în acest sens, și că Ucraina și alte foste republici sovietice nu sunt state independente. Potrivit ISW, aceste afirmații fac parte dintr-o strategie a Kremlinului de a justifica invazia Ucrainei și de a submina suveranitatea altor state ex-sovietice, cu scopul de a recrea influența URSS și a Imperiului Rus. În mare, oficialul Kremlinului încearcă să prezinte războiul din Ucraina ca o „afacere internă rusă” și nu un conflict internațional.

UPDATE Considerat una dintre cele mai importante personalități care a lucrat cu Vladimir Putin ani de zile, fiind premier în perioada 2000-2004, Mihail Kasianov explică de ce Rusia a invadat Ucraina, face dezvăluiri despre dictatorul de la Kremlin și explică situația actuală a Rusiei pe plan internațional. Kasianov face și o referire importantă la relația Moscovei cu România. Acesta a acordat un interviu în exclusivitate pentru Antena 3 CNN la Black Sea. „Pentru a câștiga acest război, Putin va merge, desigur, mai departe de Herson, spre Odesa, și apoi spre Transnistria. Și apoi, dacă nu se întâmplă nimic, Moldova va fi luată într-o săptămână, în trei zile. Asta l-ar aduce mai aproape. Ar fi deja la granițele voastre (ale României - n.r.). De aceea este important ca românii să înțeleagă că sunt o țară foarte importantă, un membru puternic al Uniunii Europene și al NATO. Așadar, pentru a apăra și a descuraja agresiune cred că este foarte important acest aspect şi există problema securității naționale pentru România. Este absolut adevărat”, a menționat Kasianov.

UPDATE „Dacă Rusia simte că Europa este ezitantă și că SUA sunt dezangajate, riscul unei greșeli de calcul crește. Iar o asemenea greșeală poate duce la un conflict de proporții”, a precizat el. Vor să distrugă Ucraina ca stat, iar apoi vin în Moldova, Georgia și cred că atunci probabil vor continua atât timp cât văd că Statele Unite par a fi dezangajate. Și, dacă vor vedea că Europa duce lipsă de încredere în sine pentru a se apăra, cred că asta invită la agresiune. Acum, nimic din toate acestea nu este garantat, dar când mă uit la tot ce spun și fac rușii și mă uit la cât de vulnerabili părem pentru că părem nesiguri în privința lucrurilor, cred că asta sporește riscul ca Rusia să facă o greșeală teribilă de calcul”, a declarat generalul-locotenent în retragere Ben Hodges, fostul comandant al Armatei Statelor Unite în Europa, potrivit NewsWeek.

UPDATE „Sper că nu există oameni în această sală care încă mai speră într-un fel de miracol sau semn norocos care va aduce pacea în Ucraina, frontierele din 1991 sau 2022 și că va exista o mare fericire după aceea”, a declarat Zalujnîi la un forum din Kiev, citat de site-ul de știri RBK Ukraine. „Opinia mea personală este că inamicul are încă resurse, forțe și mijloace pentru a lansa lovituri pe teritoriul nostru și pentru a încerca operațiuni ofensive specifice”. Zalujnîi a declarat că Rusia poartă un război de uzură de un an și, având în vedere forțele reduse ale Ucrainei și circumstanțele economice dificile, singura sa speranță este să se bazeze pe tehnologie avansată. „Putem vorbi doar despre un război de supraviețuire de înaltă tehnologie, în care se utilizează un minim de mijloace economice pentru a obține un beneficiu maxim”, a spus Zalujnîi.

UPDATE Rușii au atacat cu drone, vineri dimineață și au distrus case și mașini în regiunea Ivano-Frankivsk, iar un incendiu a izbucnit la o gară din regiunea Cernăuți, scrie Ukrainska Pravda. În zorii zilei, s-au auzit explozii în regiunea Cernăuți, iar infrastructura feroviară a fost afectată. La rândul său, șeful Administrației Regionale de Stat Cernăuți, Ruslan Zaparanyuk, a scris pe Telegram că dronele rusești au atacat și Bucovina în zori.

UPDATE Ucraina a salvat încă nouă copii de sub ocupația rusă, a dezvăluit consilierul principal al lui Volodimir Zelenski. Andriy Yermak, care conduce inițiativa „Bring Kids Back” de salvare a copiilor ucraineni deținuți în teritoriile ocupate, a anunțat pe X că au fost salvați mai mulți copii. El a spus că o companie privată, Save Ukraine, care este condusă de un fost ombudsman ucrainean pentru copii, a ajutat la salvarea celor nouă persoane, potrivit Alephnews.

UPDATE Liderii țărilor G7 au emis o declarație comună pe 22 mai, angajându-se să mențină înghețate activele Rusiei până când Moscova va încheia războiul din Ucraina și va plăti pentru pagubele provocate, scrie The Kyiv Independent. Declarația a subliniat, de asemenea, angajamentul ferm de a sprijini redresarea Ucrainei după război, afirmând că sprijinul va continua atât timp cât va fi necesar pentru reconstrucția țării, potrivit Mediafax.

UPDATE Oficialii finlandezi au anunțat că se așteaptă ca Rusia să aducă trupe suplimentare de-a lungul frontierei lor comune, când războiul din Ucraina se termină. De altfel, Rusia deja și-a consolidat bazele militare în apropierea frontierei NATO. Finlanda a aderat la NATO în 2023, după ce rușii au declanșat invazia pe scară largă asupra Ucrainei, potrivit B1.

UPDATE Rusia a primit o listă cu numele prizonierilor de război pe care Ucraina dorește să-i elibereze în cadrul unui schimb care implică 1.000 de prizonieri de fiecare parte, a anunțat Kremlinul. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a declarat pentru Interfax că Moscova a primit lista de la Ucraina după ce Rusia a predat propria sa listă de prizonieri pe care dorește să îi elibereze. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat că Kievul a primit lista în cauză în urma unei reuniuni privind pregătirile pentru schimb, scrie AlephNews.

UPDATE Rusia continuă să sufere pierderi colosale în războiul împotriva Ucrainei. Doar în ultima zi, apărătorii ucraineni au eliminat 1.050 de ocupanți. Pierderile totale ale Rusiei în războiul împotriva Ucrainei au depășit deja 978 de mii de soldați. Informația este transmisă de Canalul 24, cu referire la Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei.

Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei a declarat că afirmațiile liderului rus privind crearea unei așa-numite „zone tampon” subliniază încă o dată faptul că Rusia reprezintă principalul obstacol în calea păcii. Tykhyi, citat de Pravda, spune că astfel de declarații au mai fost făcute și în trecut de către Putin.„Aceste cuvinte demonstrează clar că Putin și Rusia sunt piedicile majore în calea eforturilor pentru pace. Este necesar ca presiunea asupra lor să crească sub toate formele, pentru a-i determina să accepte pacea și o încetare completă și durabilă a focului. În ceea ce privește ‘zonele tampon’ – acestea pot fi stabilite pe teritoriul rus. Acesta este și motivul pentru care Ucraina desfășoară operațiuni acolo încă de anul trecut”, a declarat Ministrul de Externe al Ucrainei, potrivit AlephNews.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin a anunțat pe 22 mai că a ordonat crearea unei „zone tampon de securitate” de-a lungul graniței cu Ucraina, potrivit presei de stat ruse. Zona ar urma să cuprindă regiunile Kursk, Briansk și Belgorod – zone afectate recent de activități militare, în special regiunea Kursk, unde Ucraina a desfășurat anterior operațiuni transfrontaliere. Putin a făcut această declarație în timpul unei videoconferințe cu oficiali de rang înalt, subliniind că forțele armate ruse lucrează deja la dezvoltarea acestei zone. Moscova prezintă măsura ca fiind una defensivă, însă anunțul vine într-un context de îngrijorare internațională tot mai mare cu privire la adevăratele intenții ale Rusiei, scrie Mediafax.

UPDATE O lovitură cu drone ucrainene a vizat fabrica Energia din orașul Elț, regiunea Lipetsk, sancționată de SUA, conform canalului rusesc de Telegram Astra, care citează surse locale. Imagini apărute pe rețelele sociale par să surprindă urmările atacului, arătând explozii și incendii la fața locului.