Autoritățile se așteaptă la tentative de corupere a alegătorilor și în cadrul alegerilor parlamentare din toamnă, în ciuda înăspririi pedepselor. Totuși, experiențele recente ar trebui să îi facă pe cetățeni mai vigilenți și mai puțin vulnerabili în fața unor astfel de scheme, crede vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale (CEC), Pavel Postică, invitat în cadrul emisiunii „Cutia Neagră PLUS” de la TV8.
„Eu cred că tentative vor fi cu siguranță de organizare a astfel de scheme, dar eu vreau să fiu optimist că cetățenii Republicii Moldova deja cunoscând experiența anilor 2023 și 2024, deja vor fi mult mai raționali și nu doar că nu se vor lăsa antrenați în astfel de cazuri, dar sper eu să le semnaleze organelor de drept imediat cum ele se întâmplă”, a declarat Postică.
Întrebat despre eficiența noilor sancțiuni și măsuri legale adoptate pentru combaterea corupției electorale, Postică a punctat că rolul acestora este în primul rând de prevenție.
„Aceste sancțiuni descurajatoare care sunt prevăzute în Codul contravențional și Codul penal pentru cazurile de corupere a alegătorilor, ele ar trebui în primul rând să ridice întrebarea la cetățean, dacă se merită să iei mită electorală 1000–2000 de lei pentru ca să plătești amenda 25.000. A doua chestiune care cred că trebuie subliniată ține de faptul că legislația oferă posibilitatea ca acele persoane care colaborează cu ancheta, care menționează care sunt autorii organizării schemelor de corupere a alegătorilor, pot fi scutiți de răspundere în cazul în care colaborează”, a explicat el.
Totodată, vicepreședintele CEC a atras atenția că promisiunile făcute celor care s-au implicat în aceste practici, cum ar fi acordarea de asistență juridică, nu au fost întotdeauna onorate:
„Un exemplu - alegerile bașcanului UTA Găgăuzia, care au fost foarte mult criticate, Comisia Electorală Centrală a pornit peste 100 de cauze contravenționale pe cazurile de oferire a donațiilor cu încălcarea prevederilor legale, deci au oferit donații în numerar în proporții mai mari decât un salariu mediu pe economie, ceea ce prevede legea. Deci noi am pornit peste 100 de cazuri cu referire la 6 candidați, adică nu este vorba de un singur candidat. Cele mai multe persoane erau vizate în compania doamnei Guțul.
Noi am mers uniform pe toți candidații în fiecare caz de încălcare a legii, a fost documentat de noi, am întocmit procesele verbale de rigoare și le-am expediat inclusiv acolo unde a fost cazul în instanța de judecată, unele au contestat. Pot să vă zic că nu în fiecare caz, acestor persoane le-au fost oferită asistență juridică. Între promisiuni că vor fi ajutați și ajutorul efectiv este o distanță destul de mare, nu în fiecare caz persoanele au fost ajutate cu asistență juridică”.
TV8.md amintește că până la mijlocul lunii aprilie 2025, poliția întocmise peste 6.000 de procese contravenționale pentru corupere electorală, iar doar 3% dintre acestea erau contestate în instanță. Despre asta a anunțat șeful Poliției Naționale, în cadrul unui briefing de presă. Cele mai vulnerabile zone sunt Găgăuzia, Taraclia, Bălți și Orhei. Totuși, sublinia Viorel Cernăuțeanu, nu există un raion unde să nu fi existat riscuri de corupție electorală.
Precizăm că potrivit legislației în vigoare, persoanele găsite vinovate de corupere electorală pasivă riscă amenzi cuprinse între 25.000 și 37.500 de lei.































































