28 mai 2025, ora 12:40

Guvernul a aprobat Programul Național de Aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană pentru perioada 2025-2029. Acesta este principalul document care definește prioritățile de reformă, pașii concreți și termenii necesari pentru realizarea acțiunilor asumate în procesul de pregătire pentru aderare.

„Obiectivul strategic al țării noastre este să devenim membri ai UE și să ne construim viața după modelul european aici, acasă, în Republica Moldova”, a declarat premierul Dorin Recean. 

Potrivit unui comunicat al Guvernului, implementarea Programului va contribui la creșterea calității vieții cetățenilor, iar mediul de afaceri va beneficia de acces sporit la piața europeană. Procesul va fi asigurat de Cancelaria de Stat, prin intermediul Biroului pentru Integrare Europeană. Rezultatele vor fi reflectate într-un raport anual.

Astfel, documentul acoperă toate domeniile esențiale, de la drepturi fundamentale și economie, până la protecția mediului și digitalizare, iar prin realizare acestuia, „țara noastră se va pregăti de integrarea în UE, printr-un proces complex de aliniere a legislației și instituțiilor naționale la standardele europene”.

„Eforturile pe care le vom depune în următorii cinci ani de zile vor decide pe cât vom fi de pregătiți ca țară pentru aderare. Alinierea la standardele europene care să ne asigure un trai mai bun aici, la noi acasă, nu este un exercițiu birocratic. Este, în esență, o transformare profundă a societății noastre, cu beneficii directe pentru fiecare. Nu facem aceste reforme „pentru Bruxelles”, ci pentru cetățenii Republicii Moldova”, a menționat viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov.

Documentul prevede transpunerea în legislația națională a peste 3.000 de acte UE, prin intermediul a 1.791 de măsuri legislative și 1.088 de acțiuni de implementare.

De asemenea, se axează pe șase piloni fundamentali ai legislației europene:

• Valori fundamentale – reforma justiției, consolidarea statului de drept, protecția datelor fundamentale, lupta cu corupția;
• Piața internă – libera circulație a bunurilor, serviciilor, persoanelor și capitalului, protecția consumatorului și sănătatea;
• Competitivitatea și creștere inclusivă – politica economică și monetară, politica industrială, educația și cercetarea;
• Agenda verde și conectivitatea sustenabilă – domeniul mediului al energiei, al transporturilor și al rețelelor transeuropene;
• Resurse naturale, agricultură și coeziune – agricultură, dezvoltarea rurală, politica de coeziune, pescuitul, siguranța alimentară;
• Relații externe – politica externă, politica de securitate și apărare, politica vamală și relațiile comerciale cu alte țări.

„Acest Program este rezultatul unei munci intense și al unei cooperări interinstituționale fără precedent. El ne duce mai aproape de obiectivul nostru național: aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană”, a mai declarat Cristina Gherasimov.

TV8.md amintește că Republica Moldova ar putea finaliza negocierile de aderare la Uniunea Europeană până la sfârșitul anului 2027. Declarațiile au fost făcute de președinta Maia Sandu la „Новая неделя”, de la TV8. Potrivit șefei statului, există șanse ca etapa ratificării acordului să se încheie înainte de sfârșitul mandatului actualei Comisii Europene. 

Anterior, și premierul Dorin Recean s-a arătat încrezător că Republica Moldova ar putea semna acordul de aderare la UE până în anul 2028. 

18 decembrie 2025, ora 20:25

Parlamentul Moldovei propune un moratoriu pentru fermierii afectați de secetă. Un proiect de lege privind suspendarea urmăririi silite a bunurilor acestora pentru perioada 2024-2025 a fost votat în prima lectură de 88 de deputați.

Potrivit unui comunicat emis de Legislativ, moratoriul se va aplica pe o perioadă de 12 luni și va viza fermierii mici și micro, fidejusorii, membrii gospodăriilor țărănești, precum și alte persoane responsabile solidar pentru obligațiile debitorului. În această perioadă, vor fi suspendate măsurile de executare silită asupra bunurilor fermierilor, precum și calcularea dobânzilor și penalităților. 

Totodată, fermierii vor putea folosi bunurile agricole sechestrate în procesul de producție, iar recolta obținută va putea fi valorificată pentru achitarea datoriilor către creditori.

„Pentru a beneficia de aceste prevederi, fermierii trebuie să întrunească cumulativ o serie de condiții. Aceștia trebuie să fie încadrați în categoria fermierilor micro sau mici, să nu se afle în procedură de faliment sau lichidare și să nu fie incluși în lista de interdicție a subiecților subvenționării a Agenției de Intervenție și Plăți în Agricultură. De asemenea, fermierii trebuie să dețină sau să gestioneze terenuri agricole cu o suprafață totală de cel mult 1.800 de hectare”, explică autoritățile.

Proiectul a generat discuții aprinse în Parlament între deputații PAS și cei ai opoziției.

Vasile Costiuc, liderul fracțiunii Democrația Acasă, a făcut referire la protestele fermierilor din aceste zile de la Bruxelles și a transmis un mesaj pentru cei de acasă: „Când o să fie consolidați și solidari între ei, o să pună presiune pe orice guvernare și atunci o să reușim să avem și agricultură, și siguranță alimentară, și atunci o să ne dezvoltăm”.

Colegul său de fracțiune, Sergiu Stefanco a declarat că unica soluție pentru agricultori este „să găsim împreună cu factorii de decizie mecanisme de refinanțare”.

„Legea moratoriului practic nu rezolvă nimic, pentru că legea moratoriului trebuie să vină cu mecanisme de finanțare”, consideră deputatul.

În replică, deputatul PAS și președintele Comisiei pentru economie, buget și finanțe, Radu Marian, a îndemnat opoziția să nu încurce, dacă nu doresc să ajute.

„O lună de zile s-a lucrat, ca să existe un proiect prin care cu adevărat să ajutăm pe cei care sunt supuși executării”, a declarat Marian, subliniind că în ultimii 4 ani „8 miliarde de lei s-au acordat agricultorilor”.

Pe perioada moratoriului, fermierii debitori vor avea anumite responsabilități. Aceștia trebuie să păstreze bunurile agricole în stare bună de funcționare, să nu le vândă sau să le folosească drept garanții și să permită executorului judecătoresc să le verifice, raportând autorităților competente orice incident care ar putea afecta integritatea sau valoarea acestora.

Proiectul de lege urmează să fie examinat în lectura a doua, în plenul Parlamentului.

TV8.md amintește că în ședința de astăzi a Parlamentului, deputații din opoziție au solicitat ca ministra Agriculturii, Ludmila Catlabuga, să fie audiată în plenul Parlamentului.

Anterior, pe 10 decembrie, câteva zeci de fermieri din sudul țării au pichetat sediul Guvernului, în timp ce miniștrii se aflau în ședință. Agricultorii acuză autoritățile că nu iau măsuri concrete pentru a-i sprijini în fața efectelor severe ale secetei din acest an, mulți dintre ei fiind deja împovărați de datorii acumulate în anii precedenți din aceleași motive. 

Protestatarii au cerut instituirea unui moratoriu asupra executărilor silite, precum și restituirea sumelor aferente TVA-ului și accizelor și au avertizat că dacă revendicările nu vor fi luate în considerare, vor trece la un alt nivel de protest și vor scoate utilajele agricole în stradă.

Agricultorii au criticat-o dur pe ministra Catlabuga, acuzând-o de lipsă de dialog. Deși unii dintre protestatari au parcurs sute de kilometri până la capitală, demnitara nu a ieșit atunci să discute cu ei. În schimb, le-a transmis un mesaj de la tribună.

„Am gândit un concept sau un set de instrumente prin care să putem facilita activitatea acestor fermieri, să nu avem falimente în lanț și să putem prin principiul restructurării să menținem afacerile fermierilor. În contextul protestului, pot spune că îi aștept în continuare la minister”, a subliniat ministra Agriculturii, Ludmila Catlabuga.

Declarațiile ministrei nu i-a mulțumit, însă pe agricultori.