29 mai 2025, ora 21:08

Fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase crede că numirea procurorului general al trebui să aibă loc prin asumare politică. Tănase consideră că astfel puterea politică va plăti pentru eventualele nereușite ale acestuia. 

„Nimeni nu și-a dus mandatul până la capăt. Poate e cazul acum să simplificăm procedura și să fie desemnată o persoană pe care și-o asumă actuala putere. Dacă va face lucruri bune - va lua bile albe, dacă va face lucruri proaste - puterea va plăti politic pentru gafele sale. 

De ce să nu acceptăm și noi modelul olandez, unde procurorul general e în subordinea ministrului Justiției. El e independent politic, ministrul e dependent politic”, a declarat Alexandru Tănase în ediția de joi, 29 mai, a emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8. 

Eremei Priseajniuc, expert IPIS este de părere că numirea prin asumare politică ar putea funcționa, însă la modul practic acum pare imposibil.

„Există posibilitatea să funcționeze și este logic ce a spus domnul Tănase. Acum la modul practic să vorbim despre modificarea cadrului legal prin prisma numirii de către președintă a procurorului general sună utopic, nu pare a fi real la momentul de față”, a spus Eremei Priseajniuc. 

De cealaltă parte, deputatul PAS Vasile Grădinaru susține că pentru eșecuri, la fel ca și pentru reușitele din sistemul justiției este întotdeauna responsabilă guvernarea. 

„Bile albe sau negre guvernarea și le ia indiferent că numește procurorul sau e un concurs. Dacă este un concurs sau nu, oamenii nu analizează activitatea deputaților cum trebuie să fie. Ei analizează prin prisma condamnărilor, nici măcar nu a acțiunilor de urmărire penală, trimiterea dosarelor în instanță, condamnări în prima instanță... Ce ține de modul de selecție, eu totuși tind să cred că e bine să fie un concurs și un mandat lung, care depășește mandatului unui Parlament”, a declarat Vasile Grădinaru. 

Amintim că Ion Munteanu și-a încheiat activitatea la șefia Procuraturii Generale după ce a obținut, prin concurs, un fotoliu de judecător la Curtea Supremă de Justiție. Conform legii, în cel mult șase luni urmează să fie desfășurat concursul pentru alegerea unui nou procuror general.

Interimatul funcției de procuror general este de astăzi, 29 mai, asigurat de Alexandru Machidon. 

Cariera lui Alexandru Machidon în sistemul procuraturii a început în raionul Criuleni. În 2011, a fost desemnat adjunct-interimar al procurorului raionului Criuleni, funcție pe care a ocupat-o până la suplinirea oficială a postului.

Ulterior, în februarie 2012, a fost numit în mod oficial adjunct al procurorului raionului Criuleni prin ordinul Procurorului General. În 2017, la propunerea CSP, a fost numit pentru un mandat complet de 5 ani. Din mai 2023, Machidon a exercitat funcția de procuror-șef interimar al Procuraturii raionului Orhei.

În februarie 2024, acesta a devenit adjunct interimar al procurorului-șef al Procuraturii municipiului Chișinău, iar în iunie al aceluiași an, CSP a hotărât ca acesta să fie numit adjunct interimar al procurorului-șef al PCCOCS. Alexandru Machidon a candidat în 2024 la funcția de șef al procuraturii specializate PCCCOS, dar s-a retras ulterior din concurs.

Potrivit declarației de avere pentru anul 2024, Alexandru Machidon a ridicat un salariu total de circa 406.000 de lei de la Procuratura Generală, adică aproximativ 34.000 de lei lunar.

Acesta deține un apartament cumpărat în 2018, estimat la 45.000 de euro, și un BMW 520 D dobândit în 2021 și care valorează 26.000 de euro.

Pentru activitatea sa profesională, Alexandru Machidon a fost recompensat cu distincții din partea Consiliului Superior al Procurorilor. În 2016, i-a fost conferită Insigna de piept „Eminent al Procuraturii”, iar în 2018 a fost decorat cu Medalia „Pentru serviciu impecabil”, Clasa III.

Menționăm că pentru funcția de șef interimar la Procuratura Generală a depus dosarul și adjunctul Procuraturii Anticorupție, Octavian Iachimovschi. Acesta candidează la moment la funcția de șef al PA.

19 decembrie 2025, ora 18:22

Vladimir Plahotniuc va afla luni dacă va petrece sărbătorile de iarnă în penitenciar. În ședința de astăzi, procurorii au cerut prelungirea arestului său cu încă 30 de zile, argumentând că acesta ar putea părăsi țara. În replică, Plahotniuc a afirmat că își dorește să fie acasă de sărbători și a dat asigurări că nu poate fugi, deoarece toate actele pe care le deținea, inclusiv cele false, se află în custodia autorităților. La ședința de azi a fost audiat, în calitate de martor al apărării, fostul deputat PLDM și ex-președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Veaceslav Ioniță.

Întrebat despre cauzele crizei financiare, Veaceslav Ioniță a explicat că sectorul bancar era reglementat de Banca Națională a Moldovei, iar numirile în funcții erau decise de PLDM. Deși conducea Comisia pentru economie în Parlament, Ioniță susține că nu a fost la curent cu detalii despre situația de la Banca de Economii. El a precizat că, la acea vreme, existau numeroase credite neperformante acumulate de-a lungul anilor, însă BNM nu intervenea, iar deputații aveau doar o înțelegere generală că „ceva se întâmplă”. 

În timpul ședinței, Ioniță a insistat că nu a primit ordine sau indicații de la inculpat.

Ioniță a declarat că, după ce statul a cedat controlul asupra Băncii de Economii, responsabilitatea principală pentru administrarea defectuoasă a creditelor i-a revenit managementului BEM și BNM. Ulterior, el a realizat o analiză după ce a observat pe pagina BNM o discrepanță de 13 miliarde de lei. Totuși, Ioniță nu a putut spune cine a fost beneficiarul acestor fonduri dispărute.

În ședința de astăzi urma să mai fie audiat și fostul viceguvernator al BNM, Ion Sturzu, care la fel are statut de bănuit în dosarul „Frauda bancară”, fiind cercetat penal pentru „participare la escrocherie și spălare de bani, ambele infracțiuni comise în proporții deosebit de mari”. Deși a fost prezent la judecătorie, avocații au precizat că martorului i s-ar fi făcut rău, motiv pentru care nu va putea depune mărturii. 

Ulterior, acuzarea a cerut prelungirea măsurii preventive de arest pe numele lui Plahotniuc, invocând mai multe riscuri.

Deși presa nu a avut posibilitatea să îi pună astăzi întrebări lui Plahotniuc, acesta s-a plâns magistraților pe condițiile din arest care nu i-ar permite să se pregătească de următoarele ședințe și că din acest motiv își dorește să întâmpine sărbătorile în libertate.

Tot în ședința de astăzi, acuzatorul de stat a informat instanța că autoritățile din Grecia au transmis lucrurile confiscate din vila închiriată de Plahotniuc la Atena. Imediat după ce a fost reținut, din locuința închiriată de fostul lider democrat au fost ridicate 17 pașapoarte și acte de identitate false din diverse țări, sisteme informatice dotate cu software special de securitate, numeroase telefoane mobile și calculatoare, dar și alte lucruri.

Decizia privind prelungirea arestului va fi pronunțată luni, în cadrul ședinței care a fost programată pentru ora 10:00. În apărarea lui Plahotniuc mai urmează să depună mărturii încă 22 de persoane, printre care Emma Tăbîrță, Vladimir Andronachi, Olga Bondarciuc, Denis Ulanov și alții.