Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău a emis o alertă de călătorie pentru Federația Rusă în contextul situației de securitate din regiune și al acțiunilor de constrângere la care sunt supuși cetățenii moldoveni de către autoritățile ruse. Între timp, după a doua rundă de negocieri la Istanbul, care a durat aproximativ o jumătate de oră, Rusia a respins principala solicitare a Kievului: un armistițiu necondiționat. În schimb, Rusia a prezentat Ucrainei un memorandum care detaliază două opțiuni pentru un armistițiu.

Totodată, oficialii americani se așteaptă ca Rusia să lanseze lovituri serioase împotriva Ucrainei ca răspuns la atacul asupra aerodromurilor militare, scrie cotidianul american New York Times (NYT). Serviciile secrete americane nu au identificat încă țintele potențiale, dar sursele ziarului cred că Rusia ar putea relua atacurile cu drone asupra țintelor civile, ar putea lovi instalații energetice sau ar putea lansa rachete cu rază medie de acțiune. Între timp, serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a lovit Podul Crimeei, pentru a treia oară de la începutul invaziei pe scară largă, minând și avariind pilonii subacvatici ai acestuia.

UPDATE O discuție față în față, în viitorul apropiat, între președinții rus, ucrainean și american, Vladimir Putin, Volodimir Zelenski și Donald Trump, este puțin probabilă, a comunicat marți Kremlinul, citat de CNN.

UPDATE Michael Kofman, analist militar la Carnegie Endowment for International Peace, a declarat că atacurile Ucrainei au „degradat fără îndoială potențialul de atac al Rusiei”, distrugând avioane pe care Rusia ar avea dificultăți în a le înlocui. „Deși s-ar putea să nu fie suficient pentru a opri atacurile asupra Ucrainei, având în vedere dimensiunea flotei de bombardiere a Rusiei, acest lucru a arătat că continuarea războiului are un cost real pentru statutul Rusiei ca putere militară”, a adăugat Kofman.

UPDATE Pe fondul conflictului tot mai intens în nordul Ucrainei, forțele aeriene au început să folosească cele mai valoroase avioane din dotare, avioanele F-16 de fabricație americană, direct în misiunile împotriva trupelor rusești aflate în apropierea orașului Sumî. În timp ce 50.000 de soldați ruși se află în regiunea Kursk, la doar 30 de kilometri de granița ucraineană, comanda militară de la Kiev a decis să riște să folosească cele mai valoroase avioane din arsenalul lor, relatează Euromaidan, citat de către Adevărul.

UPDATE În afara războiului aerian pe termen scurt, lovirea bazelor aeriene din interiorul Rusiei va fi o sursă majoră de preocupare pentru Vladimir Putin, a declarat Carl Schuster, fost director de operațiuni la Centrul Întrunit de Informații al Comandamentului Pacific al SUA, acum analist militar în Hawaii. „Putin va direcționa mai multe resurse către securitatea internă după un astfel de eșec în materie de securitate internă. Ucraina a reușit să desfășoare zeci de containere cu drone în raza vizuală a unor baze strategice rusești importante și să lanseze atacuri aeriene masive. Vă puteți imagina cum să-i explicați asta lui Putin?”, a declarat Schuster.

UPDATE Rusia a lansat duminică un atac cu rachete asupra unui poligon de instrucție din regiunea Dnipropetrovsk a Ucrainei, în urma căruia 12 persoane au fost ucise și peste 60 au fost rănite. Comandantul Forțelor Terestre ale Forțelor Armate Ucrainene, Mihail Drapatîi, și-a depus demisia, notează BBC.

UPDATE Liderul republican al Senatului SUA a declarat luni că ar putea începe în această lună lucrările la un proiect de lege care să impună sancţiuni severe Rusiei şi sancţiuni secundare ţărilor care fac comerţ cu Rusia, din cauza războiului din Ucraina.

UPDATE Doi oameni au fost ucişi şi aproape 20 au fost răniţi marţi într-un atac rusesc cu rachete asupra Sumî, în nord-estul Ucrainei, unde, după cum alertează Kievul, ar putea avea loc o nouă ofensivă de amploare al trupelor Moscovei, scrie Digi24.

UPDATE Dacă aliații europeni se distanțează de valorile occidentale tradiționale promovate de administrația Trump, atunci NATO nu va fi o alianță a valorilor, ci una geografică și tranzacționistă, situație în care Ucraina și anumite state membre, vor conta mult mai puțin pentru SUA decât altele, sugerează un eseu publicat de Departamentul de Stat al Statelor Unite, sub titlul ”Nevoia de aliați civilizaționali în Europa”, semnat de Samuel Samson, consilier la Biroul pentru Democrație și Drepturile Omului.

UPDATE Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU)afirmă că a reuși să mineze și să deterioreze pilonii subacvatici ai Podului Crimeea, transmite Kyiv Independente. „Operațiunea a durat mai multe luni. Agenții SBU au minat suporturile acestei construcții ilegale”, a scris SBU pe Telegram. „Și astăzi, fără a provoca victime civile, primul exploziv a fost activat la ora 4:44 a.m”, potrivit sursei citate. Suporturile subacvatice ale pilonilor podului au fost grav avariate în partea de jos, deoarece au fost detonate 1.100 kg de explozibil în echivalent TNT, potrivit serviciului secret ucrainean. Operațiunea, care urmează atacului masiv cu dronă al Ucrainei împotriva aviației strategice ruse la 1 iunie, a fost supravegheată personal de șeful SBU, Vasil Maliuk.

UPDATE Asamblarea dronelor iraniene într-o fabrică rusească este o opțiune neobișnuită pentru un program de studii duale. Puțini studenți sau lucrători migranți, oricât de disperați sau neștiutori, s-ar înscrie de bunăvoie pentru a deveni ținte militare. Cu toate acestea, exact în această situație s-au regăsit sute de tinere africane, unele cu vârste sub 18 ani, fără să știe ce presupune cu adevărat locul de muncă, potrivit The Economist.

UPDATE Guvernul britanic amenință cu acțiuni în justiție împotriva lui Roman Abramovich pentru a-l forța să elibereze suma de 2,5 miliarde de lire sterline din vânzarea clubului de fotbal Chelsea, care era destinată ajutorării victimelor războiului din Ucraina, scrie The Independent.

UPDATE Experții în securitate consultați de publicația germană Bild consideră că „Rusia se află sub șoc după atacul ucrainean care a distrus 40 de bombardiere de luptă” și că forțele sale aeriene au fost grav afectate. Se așteaptă ca președintele Vladimir Putin , 72 de ani, să încerce „să minimizeze impactul pentru a nu părea slab”.

UPDATE Militarii ucraineni care se întorc în Ucraina din captivitatea rusă sunt verificați pentru o posibilă colaborare cu rușii – potrivit lui Andri Iusov, șef adjunct al comandamentului pentru prizonierii de război. Acesta a declarat că serviciile statului desfășoară activități de contrainformații în cazul fiecărei persoane eliberate de Rusia. În cazul detectării unor fapte suspecte, se iau măsuri suplimentare în conformitate cu legislația ucraineană.

UPDATE Reacția furioasă a lui Vladimir Putin la ultimele mișcări ale Germaniei – noi livrări de arme către Ucraina, autorizații de utilizare a acestora în interiorul teritoriului rus – dezvăluie un punct slab al țarului. Poate că deschide ochii la consecințele comportamentului său, scrie jurnalistul italiano-american Federico Rampini într-o analiză pentru Il Corriere della Sera.

UPDATE Recenta operațiune „Pânză de păianjen” a Ucrainei, care a vizat inclusiv bombardierele strategice rusești Tu-95 (cod NATO: „Bear”) aflate adânc în teritoriul rus, reprezintă o pierdere semnificativă și potențial irecuperabilă pentru capacitățile aeriene de lungă distanță ale Moscovei, transmite publicația specializată în apărare 19FortyFive.

UPDATE New York Times, citând oficiali americani și europeni din domeniul securității, relatează că evaluările pagubelor sunt încă în curs de analiză, dar, potrivit estimărilor surselor publicației, aproximativ 20 de aeronave au suferit avarii grave, inclusiv șase bombardiere strategice Tu-95 și patru Tu-22M, precum și un avion de detectare și control radar A-50, scrie HotNews.

UPDATE Forțele ruse au pierdut 12 aeronave în atacul de duminică cu drone în adâncul teritoriul rus, a declarat Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei în actualizarea sa periodică de marți, fără a oferi detalii suplimentare, relatează The Kyiv Independent. Șeful SBU, Vasîl Maliuk, a declarat că 41 de avioane, inclusiv bombardiere Tu-95 și Tu-22 M3 și avioane de recunoaștere A-50, au fost lovite. SBU a susținut ulterior că operațiunea a provocat pagube de aproximativ 7 miliarde de dolari și a scos din uz o treime din bombardierele cu rachete de croazieră ale Rusiei. 

UPDATE De la începutul războiului, în februarie 2022, Rusia a pierdut 990.800 de militari (uciși sau răniți), a anunțat marți dimineață Statul Major al Forțelor Armate Ucrainene. Datele părții ucrainene nu sunt confirmate de alte surse, iar informațiile aliaților Ucrainei indică pierderi mai mici de efective ale armatei ruse, potrivit Spotmedia.

UPDATE Andrii Iermak, șeful Biroului Prezidențial al Ucrainei, călătorește în SUA, a declarat marți o sursă apropiată cancelariei prezidențiale pentru Kyiv Independen. Vizita are loc după cea de-a doua runde de negocieri de pace ruso-ucrainene de la Istanbul, care s-au concentrat luni pe un nou schimb de prizonieri, dar nu au reușit să aducă un progres în eforturile de pace, potrivit Spotmedia.

UPDATE Criminalitatea cibernetică din Germania a atins un nivel record anul trecut, pe fondul atacurilor informatice lansate de grupări pro-ruse şi anti-israeliene, a anunţat marţi Oficiul federal pentru combaterea criminalităţii (BKA), informează agenția de știri Reuters. Guvernul german a asigurat la rândul său că va intensifica contramăsurile pentru a o combate, transmite Agerpres.

UPDATE Dmitri Medvedev, adjunctul lui Vladimir Putin în Consiliul de Securitate al Rusiei, a declarat marți că scopul negocierilor de pace cu Ucraina este asigurarea unei victorii rapide și complete a Moscovei. „Negocierile de la Istanbul nu au ca scop ajungerea la un compromis de pace în condițiile delirante impuse de altcineva, ci asigurarea victoriei noastre rapide și distrugerea completă a regimului neonazist”, a scris fostul președinte rus pe contul său de Telegram.

UPDATE Volodimir Zelenski a avertizat că Ucraina s-ar putea confrunta cu o penurie de gaze din cauza atacurilor la scară largă ale Rusiei asupra infrastructurii de gaze a Ucrainei, relatează Ukrainska Pravda. 

UPDATE Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că a cerut preşedintelui Donald Trump să adopte măsuri ferme şi să impună noi sancţiuni împotriva Rusiei, după ce o a doua rundă de discuţii directe dintre Ucraina şi Rusia, în Turcia, nu a dus la o încetare a focului, scrie Rador.

UPDATE Trupele ruse au cucerit satul Kostiantînivka din nordul regiunii Sumî, învecinată cu Rusia, iar alte trei localități – Kindrativka, Vodolaha și Oleksiivka – s-ar putea afla deja sub controlul Moscovei, a anunțat dimineață grupul de analiză militară DeepState. De asemenea, inamicul își concentrează eforturile pe avansarea către satul Khotin, unde a concentrat trupe de infanterie.

UPDATE Numărul rușilor care au dobândit cetățenia ungară a atins un record în ultimul deceniu, în timp ce tot mai puțini au vrut să obțină cetățenia ungară pe lângă pașaportul ucrainean, relatează ziarul maghiar Népszava citând săptămânalul economic HVG. Anul acesta, 138 de ruși au devenit cetățeni ungari, dublu față de nivelul de dinainte de război. Între timp, jumătate din numărul de persoane din Ucraina au primit cetățenie față de acum aproximativ zece ani.

UPDATE Premierul ucrainean Denis Șmihal a declarat în cadrul unui interviu la France 24 că operațiunea specială „Pânza de păianjen” a fost necesară pentru a îmbunătăți situația de securitate în contextul atacurilor constante ale Rusiei asupra infrastructurii civile și a populației, scrie Digi24.

UPDATE Ucraina și Rusia au convenit să își transmită reciproc listele cu persoanele pe care doresc să le includă într-un schimb planificat de prizonieri de război, a declarat ieri președintele Volodimir Zelenski. Zelenski a declarat într-o conferință de presă online că negociatorii Rusiei și ai Ucrainei au convenit să facă schimb de 1.000 de prizonieri fiecare, cu posibilitatea de a schimba încă 200 de prizonieri de război.

UPDATE Forțele ruse au atacat centrul orașului Sumî, în nord-estul Ucrainei, pe 3 iunie. Cel puțin trei persoane au fost ucise, iar alte 20 rănite, inclusiv un minor, transmite The Kyiv Independent. Conform rapoartelor preliminare, Rusia a lansat cinci atacuri asupra orașului ucrainean folosind sisteme multiple de lansare a rachetelor. „Rușii au lansat un atac sălbatic asupra orașului Sumî – vizând direct orașul și străzile sale obișnuite cu artilerie cu rachete. A fost un atac complet deliberat asupra civililor”, a scris președintele Volodimir Zelenski pe X.

UPDATE Rusia a atacat peste noapte cartierul Holodnohirțîi din orașul Harkov, cu drone și rachete balistice, rănind cel puțin șase persoane, inclusiv un copil, a informat primarul Ihor Terehov. Două rachete balistice rusești au vizat și cartierul Kîivskîi.

UPDATE Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a propus luni din nou un summit între preşedinţii rus Vladimir Putin, ucrainean Volodomir Zelenski şi american Donald Trump, "la Istanbul sau Ankara", relatează France Presse, potrivit Agerpres.

UPDATE Războiul lui Putin din Ucraina, care a ajuns la borna de 1.195 de zile, a avut consecințe catastrofale în economia Moscovei. Dar acum miliardarul Elon Musk, fosta mână dreaptă a lui Trump, a dezvăluit într-o postare pe X un ”secret de stat” din Rusia. Scăderea drastică a ratei natalității din Rusia este fenomenul cel mai dramatic din țară din ultimii 200 de ani, iar Vladimir Putin este neputincios, scrie Ziare.com.

UPDATE În cadrul celei de-a doua runde de negocieri de pace desfășurate pe 2 iunie 2025 la Istanbul, Rusia a prezentat Ucrainei un memorandum care detaliază două opțiuni pentru un armistițiu, potrivit The Moscow Times. Opțiunea 1: Retragerea teritorială completă. Această variantă solicită ca Ucraina să se retragă complet din regiunile Donețk, Luhansk, Zaporijia și Herson — teritorii parțial ocupate de Rusia, dar revendicate integral de Moscova. Un armistițiu de 30 de zile ar intra în vigoare odată cu începerea retragerii trupelor ucrainene, care ar trebui să se repoziționeze la o distanță convenită față de granița cu Rusia. Opțiunea 2: „Pachetul de propuneri” Această opțiune nu impune explicit cedarea imediată a teritoriilor, dar include o serie de cerințe ample: • Interzicerea imediată a mobilizării militare ucrainene și inițierea demobilizării; • Încetarea completă a ajutorului militar extern, a schimbului de informații și a sprijinului prin satelit către Ucraina; • Garanția că nu vor fi desfășurate operațiuni de sabotaj pe teritoriul Rusiei; • Amnistie bilaterală pentru civilii reținuți de ambele părți; Organizarea de alegeri prezidențiale și parlamentare în Ucraina în termen de 100 de zile de la ridicarea legii marțiale; • Retragerea personalului militar străin din Ucraina și restricționarea mișcărilor forțelor ucrainene, cu excepția retragerii din zonele de frontieră. Pentru încheierea războiului, Rusia are mai multe cereri suplimentare. Memorandumul include și alte solicitări, considerate de Kiev și aliații săi occidentali ca fiind inacceptabile: • Recunoașterea internațională a suveranității Rusiei asupra regiunilor ocupate, inclusiv Crimeea; • Angajamentul formal al Ucrainei de a nu adera la nicio alianță militară sau coaliție; • Acordarea statutului oficial limbii ruse în Ucraina; • Ridicarea tuturor sancțiunilor existente între cele două țări și angajamentul de a nu impune altele noi; • Reluarea tranzitului de gaze naturale rusești prin Ucraina și restabilirea completă a relațiilor economice, diplomatice și de transport; • Renunțarea reciprocă la revendicările privind daunele de război; • Restricții privind dimensiunea și structura armatei ucrainene; • Interzicerea „glorificării sau promovării nazismului și neonazismului” și dizolvarea partidelor naționaliste; • Confirmarea statutului non-nuclear al Ucrainei; • Eliminarea restricțiilor legale asupra Bisericii Ortodoxe Ucrainene afiliate Patriarhiei Moscovei.

UPDATE Vladimir Putin s-a asigurat până acum că rușii nu resimt impactul economic al războiului, astfel că departe de a avea sentimentul că economia rusă a fost pusă la pământ, mai degrabă contrariul este adevărat, se arată într-o analiză semnată de analistul Mark Galeotti pentru The Times.

UPDATE În romanul său clasic „Catch-22”, Joseph Heller a inventat maxima „Doar pentru că ești paranoic, nu înseamnă că nimeni nu te urmărește” – fraza e menită ca o recunoaștere a diferenței și uneori a suprapunerii dintre percepție și realitate, frică și înfricoșare, amenințări fabricate și amenințări reale scrie The Moscow Times într-un editorial despre atacul cu drone al Ucrainei împotriva Rusiei, din weekend.

UPDATE Preşedintele Volodimir Zelenski al Ucrainei a criticat Rusia pentru că aceasta a respins din nou solicitarea Kievului de a înceta focul necondiționat, după noi discuții la Istanbul, care nu au avut niciun rezultat. După ce negociatorul șef al Moscovei a sugerat perioade de încetarea focului de două-trei zile, în anumite zone, pentru a permite colectarea soldaţilor morţi, Volodimir Zelenski a descris ruşii drept „idioți”, afirmând că o încetare a focului ar opri ca acei soldaţi să fie ucişi. Moscova a prezentat de asemenea cerințe pe care Kievul le consideră inacceptabile, scrie Rador.

UPDATE Rușii găsesc tot mai greu cartofi în magazine și aceștia sunt tot mai scumpi, din cauza unei crize majore cu care se confruntă după declanșarea sancțiunilor internaționale impuse din cauza războiului din Ucraina.Prezența unei penurii severe de cartofi în Rusia a fost recunoscută de președintele Vladimir Putin și chiar de însuși „Führer-ul cartofului”, președintele belarus Alexander Lukașenko. Prețurile aproape s-au triplat de la an la an, arată The Moscow Times. Actuala criză a prețurilor cartofilor este doar cea mai vizibilă continuare a crizei alimentare generale cu care se confruntă rușii, care a început în 2014, când Moscova a interzis importurile de lactate, carne și alte produse agricole europene, ca represalii pentru sancțiunile occidentale privind anexarea Crimeei. 

UPDATE Preşedintele Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina a fost invitată la summitul NATO de la Haga, care va avea loc la sfârșitul acestei luni. „Am avut o întâlnire cu secretarul general al NATO (Mark Rutte – n.r.). Am fost invitați la summitul NATO. Cred că este important. Acum, ministrul Sibiha (Andri Sibiha – ministrul ucrainean de externe, n.r.) va discuta cu omologii săi despre infrastructură și rezultatele scontate ale acestui summit de la Haga” – a declarat, luni seară, preşedintele Zelenski. Summitul NATO va avea loc la Haga în perioada 24-25 iunie, potrivit Rador.

UPDATE Rusia a creat o rețea de peste 2.000 de conturi de Facebook pentru a influența procesele politice din Republica Moldova şi din alte ţări europene, potrivit unui studiu publicat luni de grupul WatchDog din Repulica Moldova. Sute dintre aceste conturi ar avea legătură cu oligarhul-infractor Ilan Şor, fugit din Republica Moldova pentru a evita condamnarea la închisoare.

UPDATE Președintele Statelor Unite, Donald Trump, se declară deschis ideii unui summit trilateral în Turcia, la care să participe omologii săi ucrainean Volodimir Zelenski și rus Vladimir Putin. Anunțul a fost făcut luni de Karoline Leavitt, purtătoarea sa de cuvânt.

UPDATE Războiul ”fără sfârșit” al Rusiei din Ucraina continuă în ciuda apelurilor repetate ale lui Donald Trump și a aliaților săi din Europa de a-i pune capăt. Însă acum Vladimir Putin a dat un decret neașteptat, oferind noi puteri Kremlinului. Acesta permite guvernului de la Moscova să preia controlul asupra întreprinderilor de apărare, dacă fabricile nu îndeplinesc ordinele statului în timpul legii marțiale. De la Washington, Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) avertizează că acest lucru arată că Putin se pregătește pentru un război lung cu NATO, scrie Ziare.com.

UPDATE În cadrul summit-ului B9 de la Vilnius, Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că România va continua să sprijine Ucraina în confruntarea cu agresiunea Rusiei. El a subliniat că este important ca securitatea României să aibă Ucraina la graniţa estică, cu care există un acord din 1997, şi nu Rusia sau o ţară care se transformă în Belarus, comunică Digi24.

UPDATE Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a dezminţit luni informația că administrația Trump ar putea reconsidera prezenţa militară americană în Europa și a dat asigurări că Statele Unite vor menţine o desfășurare „convențională foarte puternică” pe Bătrânul Continent, relatează Euronews.

UPDATE Rusia și Ucraina au declarat că au căzut de acord luni, în cadrul discuțiilor de pace, să facă schimb de mai mulți prizonieri de război și să restituie trupurile a 12.000 de soldați morți.

UPDATE Rusia a cerut Ucrainei să-şi retragă trupele din cele patru regiuni ale ţării a căror anexare este revendicată de Moscova, înainte de a accepta un armistiţiu global, conform memorandumului rus transmis Kievului luni şi publicat de agenţiile de presă ruse, relatează AFP. Conform acestui document, furnizat Ucrainei în timpul negocierilor de la Istanbul de luni, Moscova vrea o "retragere completă" a armatei ucrainene din regiunile parţial ocupate Doneţk şi Lugansk (est) şi Zaporojie şi Herson (sud) înainte de "instituirea unui armistiţiu de 30 de zile". Acest memorandum, care defineşte de asemenea cerinţele ruseşti pentru o încheiere a conflictului din Ucraina, prevede o "recunoaştere juridică internaţională" ca teritorii ruseşti a acestor regiuni şi a Crimeei anexate în 2014.

UPDATE Vladimir Soloviov, propagandistul preferat al lui Putin, a izbucnit în direct, cerând ca soldatul care a publicat videoclipul cu bombardierele rusești în flăcări, distruse de Ucraina, să fie împușcat.

UPDATE După prea multe nopți în care copiii au fost scoși din dărâmăturile atacurilor cu drone rusești, atacurile devastatoare din weekend asupra mândriei militare a Moscovei marchează un moment de scurtă respiro pentru moralul ucrainean și încă o întorsătură neașteptată în războiul ales de Kremlin, scrie CNN într-o analiză privind posibilele consecințe ale atacului surpriză al Kievului asupra bazelor militare ale Rusiei.

UPDATE Liderii României, Poloniei şi Lituaniei au declarat, luni, în urma summitului de la Vilnius, că membrii nordici, baltici şi central-europeni ai NATO susțin aderarea Ucrainei la alianța militară, relatează Reuters, potrivit news.ro.

UPDATE Atacurile ucrainene au provocat întreruperi de curent electric în zone întinse din teritoriul controlat de Rusia în regiunile Zaporojie și Herson din sudul Ucrainei, lăsând cel puțin 700.000 de oameni fără electricitate, au anunțat marți oficiali instalați de Moscova în zonele ocupate, scrie HotNews.

UPDATE Rusia folosește toate mijloacele posibile, inclusiv în domeniul educației și culturii, pentru propagandă politică și acțiuni hibride împotriva țărilor neprietene, printre care este și Bulgaria. Acest lucru a fost declarat de ministrul bulgar al Afacerilor Externe, Gheorg Gheorghiev, într-un răspuns scris la o întrebare din partea deputaților de la Continuăm Schimbarea – Bulgaria Democrată, potrivit Rador.

UPDATE Expertul geopolitic american George Friedman a declarat, într-un interviu exclusiv pentru Antena 3 CNN, că Vladimir Putin nu dorește încheierea războiului din Ucraina, deoarece o astfel de decizie ar echivala cu o înfrângere clară pentru Rusia. „Putin se află într-o poziție extrem de dificilă. Nu poate admite că a eșuat, nici că trebuie să facă o înțelegere. De aceea, continuă să manevreze cum poate. Dar realitatea este că armata rusă nu este Armata Roșie. Este mult mai slabă”, a afirmat George Friedman.

UPDATE Există o posibilitate tot mai mare ca problema aderării Moldovei la UE să revină pe agenda politică. Acest lucru ar plasa din nou Chișinăul în pericol de a rămâne blocat într-o zonă gri – atât în ​​politica externă, cât și în cea internă”, notează Galiya Ibragimova într-o analiză publicată de Carnegie Endowment for International Peace.

UPDATE O sursă dintr-o țară europeană NATO a declarat pentru NYT că atacul ucrainean asupra aerodromurilor rusești a determinat deja aliații să înceapă să-și reevalueze vulnerabilitățile. Atacul ar trebui, de asemenea, să determine SUA să reconsidere conceptul „Domul de Aur”, deoarece actualul plan de apărare antirachetă al lui Donald Trump este incapabil să protejeze împotriva unor astfel de atacuri, scrie ziarul.

UPDATE General-maiorul Andreas Henne, comandantul diviziei de securitate internă a Germaniei, consideră că ar putea fi necesară pe termen lung introducerea serviciului militar obligatoriu, deoarece înrolarea voluntară are limite, transmite marţi dpa, potrivit Agerpres.

UPDATE Rusia folosește un nou sistem laser chinezesc pentru a doborî drone ucrainene, potrivit unor canale pro-ruse de pe Telegram. Sistemul care apare într-un videoclip postat pe Telegram pare să fie similar cu un sistem pe care Beijingul l-ar fi furnizat deja Iranului, potrivit twz.com.Sistemul de apărare antiaeriană Silent Hunter „Vânătorul silențios” ar fi folosit pentru distrugerea dronelor, notează Ziare.com.