04 iunie 2025, ora 15:50

Rusia vrea să trimită 10.000 de soldați în regiunea transnistreană, la granița cu Ucraina, și urmărește să instaleze un guvern pro Kremlin în Moldova pentru a face acest lucru. Avertismentul a fost făcut de premierul Dorin Recean într-un interviu pentru Financial Times.

„Acesta este un efort uriaș de subminare a democrației moldovenești”, a declarat Recean, adăugând că Guvernul este complet concentrat pe procesul de aderare a Moldovei la Uniunea Europeană.

„Ei vor să-și consolideze prezența militară în regiunea transnistreană”, a adăugat oficialul.

Recean a afirmat, totodată, că Rusia a cheltuit anul trecut echivalentul a 1% din PIB-ul Republicii Moldova pe campanii de influență.

„Vă puteți imagina, cu 10.000 de soldați, ce pârghie și presiune ar fi asupra părții sud-vestice a Ucrainei. Dar și aproape de România, care este stat membru NATO”, a adăugat premierul. Distanța medie între granița de vest a regiunii transnistrene și cea a României este de aproximativ 200 de kilometri.

 Începând din 1992, numărul trupelor străine pe teritoriul din stânga Nistrului, s-a redus. În prezent, se estimează că există aproximativ 1.500 de militari care poartă drapelul rus, dar majoritatea sunt localnici care s-au alăturat contingentului Moscovei, iar doar câțiva au fost trimiși direct din Rusia.

„În prezent, forțele lor de acolo sunt aproape nesemnificative. Dar, cu o prezență militară mai mare în Transnistria, pe care un guvern înclinat spre Rusia o poate permite, ei pot consolida această prezență”, a declarat șeful Executivului, adăugând că cifra de 10.000 de soldați se bazează pe evaluări ale serviciilor de informații.

Financial Times scrie că cea mai mare parte a contingentului rus din zonă este concentrată pe securizarea vastului depozit de arme din regiune, rămas din perioada sovietică.  Chișinăul a cerut în repetate rânduri retragerea acestora, susținând că prezența lor reprezintă o încălcare a suveranității țării.

„Suntem foarte precauți, pentru că propaganda lor, mecanismele lor de comunicare sunt foarte puternice. Cheltuie mulți bani”, a spus Recean.

Oficialul a mai spus că grănicerii moldoveni au reținut cetățeni care se întorceau din Rusia cu până la 1,2 milioane de dolari în numerar, în timp ce 130.000 de alegători la alegerile prezidențiale de anul trecut au fost identificați ca beneficiari ai unor fonduri provenite din surse rusești.

„În consecință, trebuie să ne consolidăm și noi apărarea. Dar trebuie, în același timp, să ne ducem mai departe agenda”, a spus Recean, menționând că Guvernul său rămâne concentrat pe „obiectivul strategic de a deveni membru al Uniunii Europene”.

Publicația americană a cerut o reacție de la reprezentanții Kremlinului, dar nu a primit un răspuns.

18 decembrie 2025, ora 20:25

Parlamentul Moldovei propune un moratoriu pentru fermierii afectați de secetă. Un proiect de lege privind suspendarea urmăririi silite a bunurilor acestora pentru perioada 2024-2025 a fost votat în prima lectură de 88 de deputați.

Potrivit unui comunicat emis de Legislativ, moratoriul se va aplica pe o perioadă de 12 luni și va viza fermierii mici și micro, fidejusorii, membrii gospodăriilor țărănești, precum și alte persoane responsabile solidar pentru obligațiile debitorului. În această perioadă, vor fi suspendate măsurile de executare silită asupra bunurilor fermierilor, precum și calcularea dobânzilor și penalităților. 

Totodată, fermierii vor putea folosi bunurile agricole sechestrate în procesul de producție, iar recolta obținută va putea fi valorificată pentru achitarea datoriilor către creditori.

„Pentru a beneficia de aceste prevederi, fermierii trebuie să întrunească cumulativ o serie de condiții. Aceștia trebuie să fie încadrați în categoria fermierilor micro sau mici, să nu se afle în procedură de faliment sau lichidare și să nu fie incluși în lista de interdicție a subiecților subvenționării a Agenției de Intervenție și Plăți în Agricultură. De asemenea, fermierii trebuie să dețină sau să gestioneze terenuri agricole cu o suprafață totală de cel mult 1.800 de hectare”, explică autoritățile.

Proiectul a generat discuții aprinse în Parlament între deputații PAS și cei ai opoziției.

Vasile Costiuc, liderul fracțiunii Democrația Acasă, a făcut referire la protestele fermierilor din aceste zile de la Bruxelles și a transmis un mesaj pentru cei de acasă: „Când o să fie consolidați și solidari între ei, o să pună presiune pe orice guvernare și atunci o să reușim să avem și agricultură, și siguranță alimentară, și atunci o să ne dezvoltăm”.

Colegul său de fracțiune, Sergiu Stefanco a declarat că unica soluție pentru agricultori este „să găsim împreună cu factorii de decizie mecanisme de refinanțare”.

„Legea moratoriului practic nu rezolvă nimic, pentru că legea moratoriului trebuie să vină cu mecanisme de finanțare”, consideră deputatul.

În replică, deputatul PAS și președintele Comisiei pentru economie, buget și finanțe, Radu Marian, a îndemnat opoziția să nu încurce, dacă nu doresc să ajute.

„O lună de zile s-a lucrat, ca să existe un proiect prin care cu adevărat să ajutăm pe cei care sunt supuși executării”, a declarat Marian, subliniind că în ultimii 4 ani „8 miliarde de lei s-au acordat agricultorilor”.

Pe perioada moratoriului, fermierii debitori vor avea anumite responsabilități. Aceștia trebuie să păstreze bunurile agricole în stare bună de funcționare, să nu le vândă sau să le folosească drept garanții și să permită executorului judecătoresc să le verifice, raportând autorităților competente orice incident care ar putea afecta integritatea sau valoarea acestora.

Proiectul de lege urmează să fie examinat în lectura a doua, în plenul Parlamentului.

TV8.md amintește că în ședința de astăzi a Parlamentului, deputații din opoziție au solicitat ca ministra Agriculturii, Ludmila Catlabuga, să fie audiată în plenul Parlamentului.

Anterior, pe 10 decembrie, câteva zeci de fermieri din sudul țării au pichetat sediul Guvernului, în timp ce miniștrii se aflau în ședință. Agricultorii acuză autoritățile că nu iau măsuri concrete pentru a-i sprijini în fața efectelor severe ale secetei din acest an, mulți dintre ei fiind deja împovărați de datorii acumulate în anii precedenți din aceleași motive. 

Protestatarii au cerut instituirea unui moratoriu asupra executărilor silite, precum și restituirea sumelor aferente TVA-ului și accizelor și au avertizat că dacă revendicările nu vor fi luate în considerare, vor trece la un alt nivel de protest și vor scoate utilajele agricole în stradă.

Agricultorii au criticat-o dur pe ministra Catlabuga, acuzând-o de lipsă de dialog. Deși unii dintre protestatari au parcurs sute de kilometri până la capitală, demnitara nu a ieșit atunci să discute cu ei. În schimb, le-a transmis un mesaj de la tribună.

„Am gândit un concept sau un set de instrumente prin care să putem facilita activitatea acestor fermieri, să nu avem falimente în lanț și să putem prin principiul restructurării să menținem afacerile fermierilor. În contextul protestului, pot spune că îi aștept în continuare la minister”, a subliniat ministra Agriculturii, Ludmila Catlabuga.

Declarațiile ministrei nu i-a mulțumit, însă pe agricultori.