Comisarul european pentru Justiție, Michael McGrath, a oferit un interviu în exclusivitate pentru „Cutia Neagră PLUS”. Invitat la TV8, oficialul a vorbit despre cât de pregătită este Republica Moldova pentru deschiderea negocierilor de aderare la UE, dacă vor conta marile dosare de corupție în acest proces și dacă este realist obiectivul aderării până în 2030 sau e doar un slogan politic. Cum e văzut vettingul de la Bruxelles și ce măsuri pregătește UE împotriva rețelelor sociale care răspândesc propaganda rusă, aflați din interviul realizat de jurnalista Mariana Rață.
- Domnule McGrath, vă mulțumesc foarte mult pentru timpul acordat și pentru că ați acceptat acest interviu pentru TV8.
- Cu mare plăcere. Mă bucur să vă cunosc și să fiu invitat în emisiunea dumneavoastră.
- Vă mulțumesc mult, pentru că, de fapt, temele legate de justiție sunt preferatele mele. Am urmărit declarațiile dumneavoastră despre reformele în justiție în cadrul conferinței cu ministrul nostru al Justiției. Sunt foarte pozitive, însă, totuși, de jumătate de an, Moldova așteaptă deschiderea primului cluster de negocieri, iar întrebarea mea este: de ce durează atât de mult?
- Ei bine, în primul rând, este minunat să mă aflu aici, la Chișinău, în Moldova. Este prima mea ocazie de a vizita această țară și sunt foarte impresionat de tot ceea ce am văzut. Este o țară foarte frumoasă, iar vremea a fost spectaculoasă, așa că mă bucur cu adevărat de această scurtă vizită și mă aștept să fie prima dintr-o serie de multe vizite.
Motivul pentru care mă aflu aici este de a reafirma sprijinul Comisiei Europene pentru parcursul Moldovei către aderarea deplină la Uniunea Europeană. Colaborăm extrem de bine. Iar, desigur, direcția generală pe care o conduc – Direcția Generală Justiție și Consumatori din cadrul Comisiei Europene – colaborează activ cu autoritățile moldovene în ceea ce privește clusterele tematice, în special clusterul unu, care vizează statul de drept, foaia de parcurs, de exemplu. Pentru că, în orice negociere de aderare la Uniunea Europeană, aspectele legate de statul de drept, drepturile fundamentale și regimurile anticorupție sunt esențiale. Sunt absolut vitale în luarea unei decizii.
Până acum, lucrurile merg foarte bine și trebuie să recunosc progresele care au fost realizate, însă acest proces este unul continuu. Este, de asemenea, un proces politic, iar Comisia Europeană așteaptă acum decizia Consiliului de a emite scrisoarea oficială prin care se invită la prezentarea foilor de parcurs, ceea ce va permite, în urma unei evaluări pozitive, deschiderea oficială a negocierilor relevante pe clustere. Așadar, ne aflăm într-un punct important al acestui proces, dar facem pași înainte. Și, desigur, la începutul lunii viitoare vom avea primul summit UE-Moldova chiar aici, la Chișinău, unde vor fi prezenți președinta von der Leyen și președintele Costa, în calitate de președinte al Consiliului European al acestui an.
- Da, dar ați putea estima când va fi deschis acest prim cluster?
- Cât mai curând posibil, nu vreau să fac predicții riscante. Este esențial să facem lucrurile corect chiar de la început, mai ales în domeniile care țin de responsabilitatea mea: justiție, stat de drept, probleme legate de corupție, democrație – este vital să le abordăm corect pentru că ele formează, de fapt, fundația pentru tot restul. Am avut discuții foarte bune aici ieri și astăzi pe aceste subiecte importante. Și cred că există un angajament real din partea guvernului Republicii Moldova de a aborda toate problemele relevante pe care Comisia Europeană le-a pus pe masă.
Vom lucra împreună cu ei, îi vom sprijini. Poate fi un proces destul de lung și tehnic, da, dar suntem aici pentru a-i asista și nu ar fi înțelept să stabilim un termen precis. Când vom fi pregătiți – și când guvernul Moldovei va fi pregătit – să trecem la următoarea etapă, sunt încrezător că acest lucru se va întâmpla, și cred că va fi într-un viitor relativ apropiat.
- Doar pentru a înțelege motivele. Deci acest lucru se va întâmpla înainte de alegeri sau poate după alegeri?
- Ei bine, alegerile nu sunt relevante pentru calendarul acestui proces, iar procesul va mai dura ceva timp, după cum știți. Deschiderea negocierilor formale este un alt pas în acest parcurs. Deci, întregul proces este de așteptat să dureze câțiva ani. Nu ne concentrăm pe momentul alegerilor. Alegerile vor avea loc la sfârșitul lunii septembrie. Poporul moldovean va decide în privința viitorului său și a celor pe care îi dorește la guvernare. Nu este ceva în care ne-am implica sau pe care l-am influența. Dar negocierile de aderare vor continua. Iar după alegeri, fie că va fi vorba de guvernul actual sau de formarea unui nou guvern, ne dorim să continuăm într-un mod pozitiv parcursul către aderare.
- Da, voi avea câteva întrebări despre ce se va întâmpla după alegeri, în cazul în care la putere nu vor fi partide pro-europene, dar asta este o altă întrebare. Acum aș dori să continuăm discuția noastră despre principalii indicatori pentru dumneavoastră în procesul de negocieri. Care vor fi principalii indicatori pentru Uniunea Europeană privind succesul în clusterul legat de statul de drept? Mă refer la ce va conta mai mult: legile și reformele adoptate sau, poate, numărul dosarelor mari de corupție soluționate în instanță?
- Ei bine, în cele din urmă este vorba despre atingerea standardelor europene în domeniul justiției, statului de drept și regimului anticorupție. Și, desigur, avem acum planul de creștere de 1,9 miliarde de euro pentru Moldova — Uniunea Europeană este cel mai mare susținător financiar al Moldovei. Dar, în mod inerent, acest plan include necesitatea de a atinge anumite etape și reforme, iar aceste reforme includ și domeniul justiției, statului de drept și așa mai departe. Acestea sunt exact subiectele pe care le-am discutat cu omologii mei din Moldova în ultimele zile. Serviciile mele sunt, de asemenea, într-un dialog continuu cu autoritățile de aici în legătură cu detaliile acestor aspecte.
Desigur, este vorba despre a ne asigura că avem un sistem de justiție transparent, previzibil, că avem un proces de evaluare a procurorilor și judecătorilor guvernat de proceduri echitabile, care este și robust, și că posturile vacante sunt ocupate cât mai rapid, atât în rândul judecătorilor, cât și al procurorilor.
De asemenea, este îmbucurător să vedem că există un accent pus pe corupție, pentru că este important să vedem rezultate concrete în ceea ce privește combaterea corupției și să vedem cum acestea se reflectă în sistemul judiciar. Tocmai am avut o întâlnire cu judecătorii de la Curtea Supremă, care mi-au vorbit despre prioritatea pe care o acordă soluționării cazurilor de corupție, de exemplu, și despre numărul acestor cazuri pe care le-au examinat și închis în ultima perioadă. Așadar, și acesta este un aspect important.
Așadar, în domeniul justiției, al statului de drept și în ceea ce privește existența unor sisteme solide de combatere a corupției, standardele europene sunt clare, iar, pentru a fi corecți față de guvernul Moldovei, acesta lucrează pentru atingerea acestui obiectiv, iar noi îi sprijinim la fiecare pas pe acest drum.
- Va putea Republica Moldova să închidă clusterul Justiție fără a finaliza investigațiile în cazuri majore de corupție, cum ar fi frauda bancară, „laundromatul” și alte cazuri mari de corupție din Republica Moldova?
- Ei bine, fiecare țară are cazuri de corupție în desfășurare, așa că cel mai important este să aveți un sistem care să le gestioneze și un sistem judiciar care să fie adecvat scopului - să aveți capacitate de investigație, apoi capacitate de urmărire penală, și apoi, în cadrul sistemului judiciar, ca acestea să poată fi soluționate. Sunt la curent, de exemplu, cu schimbările propuse în domeniul combaterii corupției și crimei organizate, precum și cu propunerea de a înființa un o nouă procuratură, unică. Este vorba despre un proiect de lege, iar noi avem un dialog activ cu autoritățile moldovene în această privință.
Așadar, cel mai important este să existe un sistem care funcționează și care abordează corupția la toate nivelurile, într-un mod sistematic, dar cu un accent deosebit pe corupția de nivel înalt — corupția care are loc la niveluri superioare, deoarece aceasta poate eroda încrederea publicului în instituții, în democrație și în statul însuși. De aceea, este important ca Guvernul Republicii Moldova să demonstreze determinare și capacitate de a face acest lucru.
- Dar cum putem înțelege că sistemul funcționează, dacă nu avem convingerea că se fac progrese în marile cazuri de corupție?
- Desigur, dovezile ne vor oferi răspunsul la această întrebare. Și a fost un lucru bun faptul că am avut ocazia să discut astăzi cu judecătorii de la Curtea Supremă și să-i aud direct. Există un schimb continuu de date între autoritățile moldovene și echipa mea din cadrul Comisiei Europene, astfel încât să ne putem convinge că se înregistrează progrese în ceea ce privește combaterea corupției, în special la nivel înalt.
Dar, bineînțeles, este nevoie de o demonstrare clară a unui istoric de acțiune și succes în lupta împotriva corupției, mai ales la nivel înalt, și aceasta este o chestiune pe care Comisia Europeană o urmărește foarte atent. Însă, din tot ceea ce am auzit, Guvernul Republicii Moldova este determinat să obțină succes și în acest domeniu.
- Aș dori să continuăm discuția despre procesul de vetting din Republica Moldova. Există multe discuții și opinii critice legate de acest proces. Comisia Europeană a primit atât rapoarte oficiale, cât și alternative privind progresul reformelor în Republica Moldova. De aceea vreau să vă întreb: ați reușit să vă faceți o impresie despre principala reformă? Mă refer la reforma vettingului – cum evoluează aceasta?
- Ei bine, m-am întâlnit mai devreme cu comisiile de vetting, cele două care se concentrează pe evaluarea judecătorilor și a candidaților pentru funcții în justiție, dar și a procurorilor și candidaților pentru funcții în acest domeniu. Se fac progrese bune, în special în ceea ce privește partea judiciară, însă este clar că mai este de lucru, mai ales în zona de evaluare a procurorilor și a candidaților pentru aceste funcții. Uniunea Europeană va oferi sprijin suplimentar pentru ca să existe suficiente resurse și capacitate în sistemul de vetting, astfel încât să se poată face față numărului de cazuri.
Vettingul este important pentru că aceste funcții în sistemul judiciar și în procuratură sunt esențiale. Sunt funcții-cheie în administrarea justiției și sunt cu adevărat în centrul sistemului democratic. De aceea, este important să avem un proces de vetting adecvat, pentru a ne asigura că doar persoanele calificate și care nu au fost implicate în activități care le-ar descalifica pentru astfel de funcții de rang înalt pot accede la ele. Așadar, aceasta este o parte importantă a pachetului general de reforme pe care îl susținem împreună cu autoritățile din Moldova.
Este clar că mai sunt lucruri de făcut. Știu că este nevoie de mai mulți judecători evaluați care să treacă prin sistem, inclusiv la nivelul Curții Supreme. Și, desigur, multe persoane și-au dat demisia când li s-a cerut să participe și să coopereze cu procesul de vetting. Asta a creat un deficit, iar acum este nevoie de recuperare atât în sistemul judiciar, cât și, mai ales, în cel al procuraturii. Noi vom oferi sprijin practic autorităților de aici pentru a le ajuta să facă față acestui deficit.
- Cum ne-ați putea ajuta în acest domeniu?
- Prin resurse pentru secretariat, de exemplu, al comisiilor - aceasta a fost o problemă ridicată direct astăzi de ambele comisii. Este foarte bine că avem mai mulți membri în comisie, dar dacă nu au sprijin administrativ și de secretariat, pur și simplu nu își pot îndeplini sarcinile. Așadar, vom oferi resurse financiare suplimentare pentru a sprijini procesul de evaluare. Este important ca aceste comisii de evaluare să fie complet independente. Și, din observațiile mele, această independență este respectată în totalitate, ceea ce este esențial.
- Dar există recomandări legate de calitatea procesului de evaluare?
- Desigur, colaborăm cu autoritățile în privința procesului de evaluare în sine, însă comisiile sunt deja operaționale. Am avut ocazia să le cer membrilor comisiilor, în această dimineață, să-mi explice în detaliu cum funcționează procesul de evaluare, iar acesta pare să fie destul de riguros. Bineînțeles, trebuie întotdeauna găsit un echilibru între a fi extrem de riguros - ceea ce este esențial în astfel de cazuri - și, în același timp, a face progrese și a ajunge la un rezultat. Desigur, persoanele supuse evaluării, împotriva cărora s-ar putea ajunge la o concluzie nefavorabilă, au dreptul, prin proces echitabil, să conteste această decizie. Știu că astfel de cazuri își urmează deja cursul în sistemul judiciar.
- În Republica Moldova avem o problemă mare cu procurorii generali, deoarece mandatul unui procuror general este, în general, de aproximativ 7 ani. Dar, în ultimii 10 ani, toți procurorii generali din țara noastră au plecat după maximum doi ani. De fapt, chiar recent, procurorul general al Moldovei, ales acum un an, a demisionat. Cum vede UE acest fenomen?
- Din câte înțeleg eu, ultimul procuror general a demisionat pentru a ocupa o funcție de judecător la Curtea Supremă, dar acest lucru nu contrazice ideea dumneavoastră că a existat o lipsă de continuitate în general. Continuitatea și stabilitatea sunt importante într-o funcție atât de înaltă din cadrul sistemului de justiție. Iar cel mai important lucru pentru Comisia Europeană, în acest moment, este ca procesul de numire a unui nou procuror general să fie deschis și transparent.
Oamenii vor lua întotdeauna decizii legate de cariera lor sau din alte motive personale pentru a merge mai departe ori pentru a părăsi funcția actuală. Dar scopul și obiectivul ar trebui să fie mereu acela de a crea un mediu care să permită cuiva să rămână în funcție pentru o perioadă îndelungată. Pentru că leadershipul are nevoie de timp, iar implementarea reformelor în sistem, schimbarea culturii unei instituții, conducerea prin exemplu - toate acestea necesită timp. Așadar, este cu siguranță mai bine dacă oamenii își exercită o perioadă mai lungă din mandatul prevăzut. Însă, pentru moment, accentul este pus pe asigurarea faptului că este identificat și selectat candidatul potrivit și că procesul este corect și transparent.
- În UE, accesul presei și al societății civile la ședințele de judecată este liber?
- Ei bine, modul în care sistemele judiciare gestionează accesul la instanțe este, în general, reglementat la nivel național. Dar cred că este o bună practică să existe cât mai mult acces posibil, iar justiția ar trebui să fie administrată public. Că acest acces este fizic sau online, este o altă chestiune. Dar, ascultându-i pe judecătorii Curții Supreme mai devreme azi, ei au vorbit despre desfășurarea ședințelor lor în public și despre transmiterea lor în direct, de exemplu.
Așadar, este important ca, pentru a menține încrederea în sistemul de justiție, justiția să fie administrată într-un mod cât mai deschis, transparent și public. Acesta este, pentru mine, un principiu de bază, iar detaliile exacte și aplicarea acestuia țin de autoritățile naționale. Dar este esențial ca publicul să poată vedea justiția în acțiune. Și acest lucru este, în opinia mea, un element important al sistemului de justiție.
- Deci, care ar fi recomandarea dumneavoastră pentru Consiliul Superior al Magistraturii, care a introdus anumite restricții privind participarea presei și societății civile la ședințele de judecată?
- Ei bine, nu cunosc exact detaliile acestor restricții.
- Este nevoie de acordul președintelui instanței pentru a participa la ședință.
- Da. Asta este, desigur, o chestiune pe care serviciile mele o pot analiza. Cred că este important să păstrăm principiul conform căruia justiția trebuie să fie administrată într-un mod deschis și public, iar publicul să aibă posibilitatea să observe și să urmărească ceea ce se întâmplă. Consider că acest lucru este esențial. Ieri seară am avut o întâlnire foarte bună cu peste 30 de organizații ale societății civile din Moldova. Ele sunt implicate într-o gamă largă de activități – de la protecția consumatorilor la drepturile omului, mass-media și democrație. Am primit multe opinii de la ei cu privire la diverse aspecte, iar noi vom reflecta asupra tuturor celor discutate.
- Am început cu discuția despre începutul negocierilor și aș vrea să continuăm cu discuția despre încheierea negocierilor, pentru că autoritățile moldovenești speră să închidă toate capitolele de negociere până la sfârșitul anului 2027-2028. Este o astfel de țintă înregistrată, în general, posibilă?
- Cred că trebuie să abordăm acest proces pas cu pas. Știu că există multă ambiție din partea guvernului Republicii Moldova, dar și în cadrul Uniunii Europene, pentru că recunoaștem eforturile enorme care au fost făcute. Recunoaștem, de asemenea, progresele realizate și vom lucra mână în mână cu autoritățile de aici pentru a aborda problemele rămase. Însă, acesta este un proces formal și, în cele din urmă, un proces politic, așa că nu cred că este înțelept să stabilim termene-limită concrete.
Împărtășim însă ambiția autorităților moldovene de a parcurge procesul cât mai rapid posibil. În același timp, este esențial să facem lucrurile corect, pentru că, odată ce Moldova devine membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, știu că își va dori să fie pe deplin integrată, să fie perfect aliniată la toate legile, standardele și sistemele europene, iar această muncă trebuie făcută din timp – ceea ce, cred eu, va ușura lucrurile pentru toate părțile implicate. Așadar, nu pot comenta o dată concretă, decât să spun că suntem pregătiți să lucrăm cu guvernul și să-l susținem la fiecare pas al drumului.
- Dacă ar fi să discutăm despre asta, care ar fi cele trei lucruri cele mai importante pentru ca Moldova să devină membră a UE? Deci ce ar trebui să facem, cele 3 lucruri esențiale?
- Uitați, toate lucrurile sunt importante în cadrul diferitelor clustere care trebuie finalizate. În cele din urmă, propria mea arie de responsabilitate este justiția, statul de drept, lupta împotriva corupției și integritatea democratică. Așadar, ne vom concentra în mod special pe foaia de parcurs pentru statul de drept.
Și trebuie să spun că am avut o cooperare excelentă între guvernul moldovean și serviciile mele în această privință, pentru că este, într-un fel, cheia finalizării întregului proces. Procesul începe cu acest cluster, dar se și încheie cu el. Așadar, temele despre care am discutat – reformele din justiție, combaterea corupției și asigurarea unui sistem pe deplin funcțional, care să corespundă standardelor europene – reprezintă zona asupra căreia mă voi concentra în perioada rămasă a negocierilor.
- Da, dar avem o regiune de care nu se află sub controlul autorităților din Moldova, malul stâng al Nistrului, Transnistria. Ar putea fi o problemă pentru procesul de aderare?
- Și, desigur, toate acestea vor fi luate în considerare ca parte a procesului de aderare și în legătură cu regiunea transnistreană. Va fi nevoie să existe un plan pe termen lung pentru abordarea acestei probleme, dar este una care, știu, este analizată foarte atent de guvernul de aici și, bineînțeles, va fi discutată ca parte a procesului de aderare la momentul potrivit.
- Vreau să continui cu discuția despre democrație în general în Uniunea Europeană, dar și în mod specific pentru Moldova, pentru că toamna aceasta avem alegeri parlamentare în Moldova. Astăzi, amenințarea pentru UE și statele sale membre vine din Federația Rusă. Cum este posibil ca după trei ani de război, sancțiuni internaționale, forțe ruse și o amenințare tot mai mare la adresa democrației europene în fiecare an?
- Primul lucru pe care l-aș spune este că eu cred că democrația europeană este puternică, dar asta nu diminuează realitatea că există amenințări. Există amenințări interne, din partea guvernelor care pot adopta caracteristici mai autoritare, dar există și amenințări din afara Uniunii Europene, inclusiv din partea Federației Ruse. Și vedem aceste amenințări manifestându-se atât offline, cât și online. De aceea avem nevoie de un răspuns cuprinzător. Vom propune mai târziu în acest an o inițiativă numită „Scutul Democrației Europene”, care este conceput pentru a proteja democrația în interiorul Uniunii Europene. Vom examina, de asemenea, rolul pe care îl poate juca și în țările candidate.
În final, ceea ce dorim este o situație în care cetățeanul obișnuit să aibă informațiile de care are nevoie pentru a-și forma propria opinie și pentru a lua o decizie despre cine să voteze. În orice alegeri democratice nu este treaba noastră să spunem pentru cine să votezi, dar trebuie să ai informațiile de care crezi că ai nevoie, iar acele informații trebuie să fie independente și imparțiale. Trebuie să recunoaștem realitatea că există multă dezinformare, dar există și o cantitate extinsă de informare falsă care este deliberat răspândită pentru a influența opinia publică, a distruge încrederea în democrație și instituțiile democratice și, în final, pentru a influența rezultatul alegerilor.
Știm cu siguranță că a existat interferență aici, anul trecut, în Moldova, în cazul alegerilor prezidențiale și, de asemenea, în referendumul privind aderarea la Uniunea Europeană. Da. Și este ceva ce trebuie să luăm extrem de în serios. Guvernul moldovean are dreptul să răspundă și să întărească integritatea sistemului său democratic.
Dar, în același timp, este vital ca libertățile fundamentale și drepturile fundamentale să fie protejate și respectate și ca, atunci când se iau măsuri, acestea să fie proporționale, să existe un proces echitabil și oricine este afectat să aibă drept de apel. Pentru că acestea sunt valorile pe care le prețuim foarte mult în Uniunea Europeană. Și știu că aceste valori sunt împărtășite și aici, în Moldova. Așa că trebuie să fim onești: trebuie să recunoaștem că este o amenințare reală. Trebuie gestionată și Uniunea Europeană va ajuta. Dar, în același timp, răspunsul trebuie să fie proporțional.
- Dar ce recomandați să facem când, de fapt, toată interferența sau majoritatea interferențelor se întâmplă în spațiul online și în Republica Moldova nu avem instrumente pentru a controla ce se întâmplă pe platformele de social media? Știu că în Uniunea Europeană există anumite legi și reguli. Cum am putea gestiona ceea ce se întâmplă pe platformele de social media, mai ales pe unele platforme unde proprietarii acestora colaborează cu Federația Rusă?
- Da, și aceasta nu este doar o problemă în Republica Moldova, ci poate fi o problemă și în Uniunea Europeană. Dar aveți dreptate să spuneți că dispunem de anumite instrumente, inclusiv Legea privind serviciile digitale, cu care putem răspunde. Uniunea Europeană este aici să ajute Republica Moldova să se asigure că alegerile sunt libere și corecte, și acesta este, în final, obiectivul nostru în această privință. Astfel, avem misiunea parteneriatului UE cu prezență aici, în Moldova. Am pus la dispoziție sistemul de alertă rapidă. De asemenea, am invitat autoritățile moldovene să participe în Rețeaua Europeană de Cooperare pentru alegeri, pentru ca acestea să învețe și să-și împărtășească experiența cu partenerii europeni.
Statele membre europene pot împărtăși bune practici și experiență cu autoritățile moldovene. Și, așa cum am spus, vom include Republica Moldova și celelalte țări candidate în cadrul evaluării noastre pentru un scut al democrației europene. Deci există multe lucruri pe care le putem face, dar lupta împotriva dezinformării online nu este ușoară, asta este sigur. Și de aceea cred că este important ca sursele de informare de încredere să fie prezente și promovate online, astfel încât publicul să aibă acces la informații autentice, la fapte, pentru a-și putea forma propria opinie. Pentru că vor fi bombardate cu multe mesaje diferite și, din păcate, cu minciuni evidente în unele cazuri, cu scopul de a influența votul. Este o provocare, dar Uniunea Europeană este aici să ajute.
- Uniunea Europeană ia în considerare introducerea de sancțiuni pentru proprietarii celor mai mari platforme de social media, care facilitează în mod deliberat interferența străină.
- Ei bine, avem Legea privind serviciile digitale și aceasta impune anumite obligații platformelor în ceea ce privește serviciile în Uniunea Europeană. Aceasta este sfera de aplicare a Legii privind serviciile digitale, deci nu are un efect extraterritorial propriu-zis. Dar în interiorul Uniunii Europene impune obligații pentru a diminua riscurile nu doar pentru discursul civic, ci și pentru desfășurarea alegerilor, generate de conținutul de pe platformele lor, iar deja există acțiuni în derulare în ceea ce privește anumite platforme, generate de îngrijorări legate de alegeri și materiale online.
- Vorbind despre sancțiuni, mulți dintre actorii politici moldoveni implicați activ în războiul hibrid al Rusiei sunt deja sub sancțiuni europene, dar au reușit să evite această măsură pentru că dețin cetățenii unor state din UE. Aveți soluții pentru acest tip de provocări pentru Moldova?
- Da, suntem foarte conștienți de riscul de evitare a sancțiunilor, nu doar în cazul Moldovei, ci și în cazul rușilor care au fost sancționați ca urmare a invaziei Ucrainei și a tot ceea ce a urmat. Astfel, am propus legislație nouă legată de încălcarea sancțiunilor, pentru a ne asigura că evitarea acestora nu este posibilă și că, atunci când se încearcă evitarea sancțiunilor, se poate lua măsură și se pot închide astfel de oportunități, deoarece aceasta este o problemă reală. Vrem ca integritatea sancțiunilor să fie respectată și să aibă efect. Acesta este scopul lor principal.
- Votul la alegeri. Alegerile parlamentare vor fi un nou test pentru rezistența Republicii Moldova la atacurile hibride rusești. Ce semnale ați primit despre provocările sau tipurile de atacuri pe care le vom avea în perioada de toamnă?
- Ar fi naiv să credem că nu vor încerca să influențeze alegerile prin amenințări hibride, manipulare a informației, dezinformare și alte tactici. Tacticile folosite anul trecut sunt bine documentate și demonstrate. Mesajul meu general pentru poporul moldovean este ca atunci când își vor alege opțiunile de vot, să analizeze foarte atent informațiile pe care le folosesc pentru a lua acea decizie. Ar trebui să caute surse independente de informație, surse verificate și să își bazeze decizia pe fapte. Este o chestiune strict a poporului moldovean în ce direcție se îndreaptă.
Desigur, dorim ca la toate alegerile să aleagă un viitor european, așa cum au făcut la referendum anul trecut. Dar cred că este important să ia foarte în serios informațiile pe care le folosesc, pentru că în lunile următoare vor exista încercări de a-i influența cu informații false, cu minciuni. Vrem ca Moldova să aibă un viitor european. Sunt deja pe acest drum și suntem aici să îi sprijinim. Ce persoane sau partide vor vota este o decizie complet liberă și democratică a poporului. Dar este o decizie care trebuie luată fără interferențe nejustificate. Iar acolo unde există astfel de interferențe, guvernul și autoritățile au dreptul să răspundă ferm.
- Și ultima mea întrebare este despre ce se va întâmpla după alegeri. Ar putea noul guvern de la Chișinău, acum format dintr-un partid cu adevărat pro-european, dar și cu partide în spatele cărora se ascund interese rusești, să reprezinte un partener real și capabil de negociere pentru Bruxelles?
- Ei bine, știți, istoria și experiența m-au învățat să nu preîntâmpin niciodată rezultatul unei alegeri. Și asta e frumusețea unei democrații: alegerile sunt imprevizibile. Alegerile încă sunt la câteva luni distanță și oamenii au timp să-și formeze o opinie. Tot ce îmi doresc pentru poporul moldovean și pentru alegeri este ca decizia să fie liberă și corectă și ca alegerile să se desfășoare într-un mod foarte deschis și democratic. Asta e cel mai important.
Cât despre negocierile privind aderarea după alegeri, știți, vom colabora cu guvernul de astăzi, însă pilonii fundamentali ai negocierilor vor rămâne neschimbați. Standardele pe care le așteptăm, progresul care știm că trebuie realizat, recunoașterea tuturor progreselor deja obținute, toate acestea rămân valabile. Uniunea Europeană va rămâne consecventă indiferent de componența guvernului moldovean.
Dar pentru ca procesul să continue să avanseze și pentru a atinge succesul final, vom avea nevoie de un partener din partea guvernului moldovean care să vrea să facă lucrurile să meargă bine, care să fie dispus să se angajeze în reformele necesare și să continue cu progresul excelent pe care l-am realizat. În lipsa acestei dorințe și hotărâri de a face lucrurile să funcționeze, șansele noastre de succes se diminuează. Și cu siguranță ne dorim ca viitorul Moldovei să fie european.
- Vă mulțumesc foarte mult, domnule McGrath, pentru interviu și pentru răspunsuri.
- Vă mulțumesc.
