11 iunie 2025, ora 22:10

Sub amenințarea dronelor și rachetelor rusești, 11 șefi de state și guverne au discutat, astăzi, la Odesa despre reconstrucția Ucrainei. Summitul a avut loc în condiții de maximă securitate, iar printre participanți s-a aflat și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu. În centrul discursurilor s-a aflat nu doar sprijinul pentru Ucraina, ci și pericolul tot mai mare pe care îl reprezintă Rusia pentru regiune. Atât Sandu, cât și Zelenski au vorbit deschis despre riscurile care vizează direct Republica Moldova.

Președinta Moldovei a declarat clar că, în cazul în care Ucraina pierde războiul, Moldova ar deveni următoarea țintă a agresiunii ruse: „Dacă Ucraina cade, credeți-mă, Rusia nu se va opri în Moldova. Va merge mai departe”.

Ea a subliniat că Moldova este deja parte a unui război hibrid orchestrat de Kremlin: „Noi, în Moldova, știm cum arată un război hibrid – șantaj energetic, proteste plătite, dezinformare răspândită de preoți, grupuri criminale deghizate în partide politice”.

Potrivit Maiei Sandu, Kremlinul urmărește destabilizarea internă a țării noastre și folosirea ei ca instrument împotriva Ucrainei și Uniunii Europene.

În cadrul discursului, șefa statului a făcut apel la sprijin pentru țara vecină: 

„Suntem alături de Ucraina pentru că suntem convinși că Ucraina este piatra de temelie a securității europene. Acest război nu este doar despre Ucraina. Este despre viitorul Europei. Mai mult decât atât, este despre ordinea globală întemeiată pe reguli. (...)

Abordarea actuală de sprijinire a Ucrainei - lentă, fragmentată, ezitantă - nu este suficientă. Niciodată nu a fost. Rusia se mobilizează mai repede și la o scară mai mare. Are mai multe resurse, mai multe capacități și mai puține constrângeri. Ucraina primește mai puțin și prea târziu. Trebuie să schimbăm acest lucru. Lupta Ucrainei nu este lupta altcuiva. Este a noastră. O Ucraină independentă, europeană nu este o cauză caritabilă - este în interesul nostru vital. Costurile întârzierii cresc. Istoria ne-a învățat - când agresorii nu sunt opriți devreme, costul păcii devine insuportabil”.

Și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a evidențiat că Moldova este o piesă-cheie în planurile de influență ale Rusiei:

„Deja de trei decenii, Rusia încearcă să mențină Republica Moldova în sărăcie și instabilitate, pentru a o prelua complet sub control. Dacă Europa pierde în Moldova anul acesta, acest lucru va încuraja și mai mult Rusia să se amestece în treburile țărilor voastre, să vă ia resursele, suveranitatea și chiar istoria. Sprijinirea unei Moldove europene, și nu a forțelor pro-ruse sau oligarhice, este o sarcină extrem de importantă pentru noi toți”.

Liderul de la Kiev a reiterat necesitatea unei susțineri clare și coerente din partea Europei:

„Sprijinul defensiv pentru Ucraina este necesar pentru a proteja orașele și satele noastre și pentru ca Rusia să simtă adevăratul preț al războiului pe propriul teritoriu. Sistemele de apărare antiaeriană și dronele sunt esențiale. Un alt instrument important sunt sancțiunile. Al 18-lea pachet de sancțiuni al UE poate fi mai puternic (...)

Europa trebuie să facă mai mult pentru propria sa apărare. Dar SUA trebuie să-și amintească: de două ori în trecut, destabilizarea din Europa a atras soldații americani în războaie devastatoare. De aceea este atât de important pentru America să rămână implicată în securitatea europeană. Avem nevoie acum de protecție. Dar și mai mult avem nevoie de garanții pe termen lung că acest lucru nu se va mai repeta niciodată”.

Unul dintre cele mai neașteptate momente ale summitului a fost participarea președintelui Serbiei, Aleksandar Vučić, cunoscut pentru relațiile sale apropiate cu Moscova. Cu toate acestea, Serbia a declarat că se va implica în reconstrucția unor regiuni din Ucraina.

Mai multe țări, printre care Grecia, și-au anunțat sprijinul pentru dezvoltarea infrastructurii de transport și energetice în regiune. În paralel, România a reafirmat sprijinul pentru Kiev și Chișinău. Imediat după summit, a avut loc întâlnirea trilaterală istorică între liderii celor trei țări.

„Când Chișinăul, Kievul și Bucureștiul acționează împreună, putem construi mai mult decât infrastructură sau proiecte comune – putem oferi siguranță oamenilor noștri, speranță într-un viitor pașnic și un drum clar spre o Europă unită, liberă și democratică”, a scris Maia Sandu pe Facebook.

Liderii prezenți la summit au depus și flori la Aleea Eroilor din Odesa, în memoria soldaților ucraineni căzuți pe câmpul de luptă. A fost un moment simbolic de solidaritate, într-un oraș aflat sub amenințarea constantă a atacurilor rusești.

17 decembrie 2025, ora 19:24

Guvernul a renunțat la ideea de a cumpăra activele Lukoil Moldova de la aeroport în momentul în care s-a prins că, după privatizare, investitorul rus nu și-a onorat toate angajamentele investiționale. Declarații în acest sens a făcut, astăzi, ministrul Energiei, într-un efort de a justifica trecerea forțată în proprietatea statului a infrastructurii petroliere de la aeroport. Deși dreptul la proprietate privată este unul dintre principiile democrației, unii experți cred că Executivul are argumente suficiente pentru a câștiga într-un eventual proces de judecată, inițiat de Lukoil-Moldova.

„Republica Moldova intenționează să reîntoarcă sub controlul statului activul de la aeroport. Nu vorbim de naționalizare și nu vorbim de confiscare. Vorbim de întoarcerea la situația din luna aprilie 2005”, a subliniat ministrul Energiei, Dorin Junghietu.

Potrivit lui Junghietu, în 2005, statul a vândut către Lukoil activele cu aproximativ 10 milioane de lei, iar rușii și-au asumat și anumite investiții. După examinarea contractului de privatizare, autoritățile spun că au apărut suspiciuni de nerespectare a angajamentelor investiționale. Ministrul Energiei spune că deja a și informat procurorii și, cel mai probabil, statul și Lukoil se vor acționa recipric în judecată. 

„Conform legii 174, nu există compensații pentru întoarcerea situației din 2005, dar, desigur, Lukoil este în drept să solicite compensarea acelor investiții în instanța de conștiincios civil. Corespunzător, probabil o s-o facă, dar deja în cadrul proceselor se vor identifica ce fel de compensații și cât Lukoil poate pretinde pentru acele investiții care au fost făcute sau n-au fost făcute”, a precizat ministrul Energiei, Dorin Junghietu.

Fostul avocat, dar și președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, crede că decizia Guvernului de a prelua o afacere privată a pus bazele unui proces lung. Dar, potrivit lui, statul poate ieși învingător.

„Îmi amintesc la aceea perioadă au fost foarte multe discuții deoarece tranzacția a fost una nu tocmai cea mai transparentă. Din câte îmi dau seama, din cele decise astăzi la Guvern, aceste investiții nu s-au realizat, mai mult ca atât compania a fost anterior avertizată despre faptul că urmează să-și îndeplinească acele acțiuni investiționale pe care și le-a asumat”, a explicat fostul ministru al Justiției, Alexandru Tănase.

Tănase spune că în orice stat democrat drepturile investitorilor sunt protejate, dar nu și atunci când aceștia nu-și respectă angajamentele. 

„Proprietatea privată este protejată, nu doar în Uniunea Europeană, dar și în afara Uniunii Europene, chiar și Constituția moldovenească garantează dreptul la proprietate privată, doar că acest drept nu este unul absolut. El poate fi supus unor anumite condiții și în sensul acesta una dintre condiții este: când preiai un bun,angajându-te să operezi o serie de investiții și să nu le realizezi, este evident că riști ca statul să revină asupra deciziei și să preia înapoi acest bun. Însă, dacă vorbim despre sistemul de sancțiuni internaționale, acesta depășește absolut orice cadru existent”, a reiterat fostul ministru al Justiției, Alexandru Tănase.

Luna trecută, statul a preluat de la Lukoil Moldova, în baza unui contract de comodat, terminalul petrolier de la aeroport, părțile asumându-și intenția de a negocia vânzarea către stat a acestor active. Luni, însă, premierul Alexandru Munteanu a declarat că după convocarea Consiliul pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului s-a decis rezilierea contractului de privatizare, semnat în 2005. Altfel spus, atât activitatea de alimentare a aeronavelor, cât și baza petrolieră de lângă aeroport au revenit în proprietatea statului pentru achiziție. Între timp, americanii au oferit părții ruse un răgaz, după ce și au exprimat dezacordul față de preluarea afacerilor Lukoil din afara Rusiei de către o companie afiliată Kremlinului.